MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Congresul SUA aprobă ajutorul pentru Ucraina după luni de întârziere
Și transmite un mesaj către Zelenski: "Acum du-te şi câştigă lupta"
Un amplu pachet de ajutor extern a trecut cu uşurinţă, marţi seară târziu, în Congresul SUA, după luni de amânare, deschizând calea pentru o nouă finanţare de miliarde de dolari pentru Ucraina, în contextul în care forţa de invazie a Rusiei avansează şi Kievul duce lipsă de provizii militare.
Senatul a aprobat cu 79 de voturi ”pentru” şi 18 ”împotrivă” patru proiecte de lege adoptate sâmbătă de Camera Reprezentanţilor, după ce liderii republicani din Cameră au schimbat brusc cursul săptămâna trecută şi au permis un vot asupra celor 95 de miliarde de dolari, în mare parte ajutor militar pentru Ucraina, Israel şi Taiwan şi partenerii SUA din Indo-Pacific. Cele patru proiecte de lege au fost combinate într-un singur pachet în Senat, pe care preşedintele Joe Biden a declarat că îl va promulga imediat.
Cel mai mare prevede 61 de miliarde de dolari în fonduri extrem de necesare pentru Ucraina. Un al doilea prevede 26 de miliarde de dolari pentru Israel şi ajutor umanitar pentru civilii din zonele de conflict din întreaga lume, iar un al treilea mandatează 8,12 miliarde de dolari pentru a "contracara China comunistă" în Indo-Pacific.
Un al patrulea, pe care Camera Deputaţilor l-a adăugat la pachet săptămâna trecută, include o potenţială interzicere a aplicaţiei de socializare TikTok, controlată de chinezi, măsuri pentru transferul activelor ruseşti confiscate în Ucraina şi noi sancţiuni împotriva Iranului.
Administraţia lui Biden pregăteşte deja un pachet de ajutor militar de 1 miliard de dolari pentru Ucraina, primul provenit din proiectul de lege, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani. Acesta include vehicule, muniţii de apărare antiaeriană Stinger, muniţie suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate, muniţie de artilerie de 155 de milimetri, muniţii antitanc TOW şi Javelin şi alte arme care pot fi folosite imediat pe câmpul de luptă.
Liderii democraţi şi republicani din Senat au afirmat că Congresul a dat un pas înainte în a le transmite preşedintelui rus Vladimir Putin şi altor adversari străini că Washingtonul va continua să sprijine Ucraina şi alţi parteneri străini. "Acest proiect de lege privind securitatea naţională este una dintre cele mai importante măsuri pe care Congresul le-a adoptat de foarte mult timp pentru a proteja securitatea americană şi securitatea democraţiei occidentale", a declarat liderul majorităţii democrate Chuck Schumer, într-o conferinţă de presă după vot.
"Cred că am dat colţul în ceea ce priveşte mişcarea izolaţionistă"
Pachetul de ajutor ar putea fi ultimul aprobat pentru Ucraina până după alegerile din noiembrie, când vor fi puse la bătaie Casa Albă, Camera Reprezentanţilor şi o treime din Senat. O mare parte din opoziţia faţă de asistenţa de securitate, atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, a venit din partea republicanilor care au legături strânse cu fostul preşedinte american Donald Trump, un sceptic în privinţa ajutorului pentru Ucraina, care a subliniat politicile "America First" în timp ce încearcă să obţină un al doilea mandat.
Liderul republican al Senatului, Mitch McConnell, un puternic susţinător al asistenţei acordate Ucrainei, şi-a exprimat regretul în legătură cu întârzierea, în mare parte din cauza obiecţiilor republicanilor de linie dură de a adăuga mai mult la cele 113 miliarde de dolari pe care Washingtonul le-a autorizat pentru Kiev de când Rusia şi-a început invazia la scară largă în februarie 2022.
"Cred că am dat colţul în ceea ce priveşte mişcarea izolaţionistă", a declarat McConnell într-o conferinţă de presă. O parte din banii pentru Ucraina - 10 miliarde de dolari pentru sprijin economic - vin sub forma unui împrumut, ceea ce Trump sugerase, dar proiectul de lege îi permite preşedintelui să ierte împrumutul începând cu 2026.
Afluxul de arme ar trebui să îmbunătăţească şansele Kievului de a evita o pătrundere majoră în estul ţării de către invadatorii ruşi, deşi ar fi fost mai util dacă ajutorul ar fi venit mai aproape de momentul în care Biden l-a solicitat anul trecut, au declarat analiştii. Schumer a declarat că i-a lăsat un mesaj preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, marţi seară, spunându-i: "OK, am reuşit. Acum du-te şi câştigă lupta".
Experţii se aşteaptă ca suplimentarea cheltuielilor să stimuleze portofoliul de comenzi al RTX Corp, împreună cu alte companii importante care primesc contracte guvernamentale, precum Lockheed Martin (LMT.N), General Dynamics (GD.N) şi Northrop Grumman (NOC.N).
Atena a devenit portocalie
Nori de praf saharian au acoperit marţi Atena şi alte oraşe greceşti, în urma unuia dintre cele mai grave episoade de acest gen care au afectat ţara din 2018 încoace, au anunţat autorităţile. O ceaţă galben-portocalie a sufocat mai multe regiuni după zile în care vântul a bătut puternic dinspre sud. Fenomenul a limitat vizibilitatea şi a determinat autorităţile să emită avertismente cu privire la riscurile respiratorii.
"Este unul dintre cele mai grave episoade de concentraţii de praf şi nisip din Sahara din 21-22 martie 2018, când norii au învăluit în special insula Creta", a declarat Kostas Lagouvardos, director de cercetare meteo la Observatorul din Atena. Grecia s-a mai confruntat cu nori de praf saharian şi la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie.
Autorităţile au avertizat că aceste concentraţii de praf pot reduce lumina soarelui şi vizibilitatea, crescând în acelaşi timp concentraţiile de particule fine de poluare, ceea ce reprezintă un risc pentru persoanele cu probleme de sănătate subiacente.
Sahara eliberează între 60 şi 200 de milioane de tone de praf mineral pe an. Cele mai mari particule se întorc rapid pe pământ, dar cele mai fine pot călători mii de kilometri şi pot ajunge în toată Europa.
Jerry Seinfeld consideră că ''s-a terminat cu industria cinematografică''
Actorul Jerry Seinfeld, protagonistul serialului TV "Seinfeld", a devenit în sfârşit regizor şi va asista în curând la premiera lungmetrajului său de debut, intitulat "Unfrosted", informează revista Variety.
Produsă de Netflix, această comedie cu o distribuţie plină de vedete este o relatare fictivă despre crearea prăjiturilor Pop-Tarts. Într-un interviu acordat revistei revistei GQ, Jerry Seinfeld a reflectat asupra experienţei sale de a se lansa pentru prima dată în cinematografie şi atât de târziu în cariera sa. "A fost ceva total nou pentru mine. Credeam că făcusem deja nişte chestii interesante, dar ele nu semănau deloc cu modul în care lucrează aceşti oameni. Sunt atât de serioşi! Nu au nicio idee că industria cinematografică s-a încheiat. Nu au nicio idee", a spus el.
Invitat să dezvolte această idee într-o notă mai serioasă, Jerry Seinfeld a continuat astfel: "Filmul nu mai ocupă vârful în ierarhia socială şi culturală pe care l-a ocupat în cea mai mare parte a vieţii noastre. Când apărea un film, dacă era bun, mergeam cu toţii să îl vedem. Cu toţii discutam despre el. Menţionam replici şi scene care ne plăceau. Acum trecem printr-un fel de jet al unui furtun de apă, încercând doar să vedem prin el". Deci, ce a înlocuit filmul, dacă acesta a fost înlocuit cu ceva? "Depresia? Starea de indispoziţie? Aş spune confuzia. Dezorientarea a înlocuit industria cinematografică", a răspuns el. "Toată lumea pe care o cunosc în showbiz, în fiecare zi, se întreabă: 'Ce se întâmplă? Cum reuşeşti să faci asta? Ce ar trebui să facem acum?"".
Ordinea mondială construită după 1945 este „în pragul distrugerii”
Ordinea mondială construită după 1945 este "în pragul distrugerii", a avertizat secretara generală a Amnesty International, Agnes Callamard, cu prilejul publicării raportului anual al organizaţiei privind situaţia drepturilor omului în lume. Raportul critică în special Israelul, SUA, Rusia şi China.
Din Orientul Mijlociu până în Ucraina, din Myanmar în Sudan şi Etiopia, unde se desfăşoară conflicte însoţite de încălcări masive ale drepturilor omului, "toate lucrurile la care am asistat în ultimele 12 luni arată că sistemul internaţional este în pragul distrugerii", consideră secretara generală a organizaţiei.
Astfel, potrivit raportului, "în special în ultimele şase luni, Statele Unite au protejat autorităţile israeliene de orice examinare minuţioasă a multiplelor încălcări ale drepturilor omului comise în Gaza". Or, "utilizându-şi dreptul de veto împotriva unui indispensabil armistiţiu, (SUA) au golit de sens Consiliul de Securitate al ONU", acuză Callamard. Aceasta lansează un apel la "revitalizarea instituţiilor internaţionale", mai ales printr-o reformă "foarte urgentă a Consiliului de Securitate al ONU şi a dreptului său de veto, pentru ca acesta să nu poată fi folosit în situaţii de încălcare masivă a drepturilor omului".
Raportul condamnă "crimele monstruoase ale Hamas din 7 octombrie" 2023, urmate de "lansarea de către Israel a unei campanii de represalii care s-a transformat într-o expediţie punitivă împotriva întregii populaţii".
La 200 de zile de la debutul acestui conflict cu repercusiuni globale, responsabila Amnesty International ridică un semn de întrebare cu privire la rolul instituţiilor internaţionale, "care ar fi trebuit să ia măsuri, dar au dezamăgit", subliniind că "pentru milioane de oameni din lume Gaza simbolizează acum eşecul moral absolut a numeroşi arhitecţi ai sistemului stabilit după al Doilea Război Mondial".
În paralel, "actori puternici" ca Rusia şi China "îşi afişează voinţa de a pune în pericol integralitatea regulilor din 1948", an decisiv pentru construcţia sistemului internaţional actual, atenţionează organizaţia în raportul care documentează "abuzuri flagrante din partea forţelor ruse în cursul invaziei lor din Ucraina, precum şi folosirea torturii şi a altor rele tratamente împotriva prizonierilor de război". Amnesty denunţă atacurile forţelor ruse "asupra unor zone populate, a infrastructurii energetice civile şi infrastructurii de export al cerealelor", dar şi faptul că "atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţie cu dispersie, în pofida riscurilor acesteia pentru civili".
La rândul său, China a acţionat împotriva dreptului internaţional "protejând armata din Myanmar" şi închizând ochii la atacurile împotriva populaţiei, în plin război civil, consemnează raportul.
Amnesty International atrage pe de altă parte atenţia în raport asupra creşterii influenţei inteligenţei artificiale (IA), pe care o consideră o sursă de preocupare întrucât poate accelera propagarea informaţiilor false sau a prejudecăţilor cu caracter rasist. Organizaţia acuză marile companii tehnologice că ignoră sau minimalizează această ameninţare, mai ales în 2024, an cu evenimente electorale majore în lume, inclusiv în SUA, India, Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
"Proliferarea şi desfăşurarea nereglementată a tehnologiilor cum sunt IA generativă, recunoaşterea facială şi programele-spion" reprezintă o "ameninţare uriaşă", în faţa căreia guvernele trebuie să ia "măsuri legislative şi de reglementare solide", cere Amnesty International.
Oficiali din Coreea de Nord vin în Iran, într-o rară vizită anunţată public
O delegaţie nord-coreeană condusă de ministrul pentru comerţ internaţional vizitează Iranul, a anunţat miercuri presa oficială de la Phenian, într-un rar anunţ public al unui schimb de informaţii între cele două ţări despre care se crede că au legături militare secrete.
Ministrul pentru relaţii economice externe, Yun Jong Ho, a plecat marţi de la Phenian cu avionul, conducând o delegaţie a ministerului care va vizita Iranul, a declarat agenţia de ştiri KCNA a Coreei de Nord, fără a oferi alte detalii.
Coreea de Nord şi Iranul sunt suspectate de mult timp că au cooperat în ceea ce priveşte programele de rachete balistice, făcând probabil schimb de expertiză tehnică şi de componente care au intrat în fabricarea acestora.
Iranul a furnizat un număr mare de rachete balistice Rusiei pentru a fi folosite în războiul său cu Ucraina, a relatat Reuters în februarie. Coreea de Nord este, de asemenea, suspectată că a furnizat Rusiei rachete şi artilerie, deşi ambele ţări au negat acuzaţiile. Yun a lucrat anterior la legăturile ţării cu Siria, potrivit bazei de date a guvernului sud-coreean. El a fost activ în schimburile tot mai intense ale ţării cu Rusia, la începutul acestei luni conducând o delegaţie care a vizitat Moscova.
Un preot rus care a ţinut o slujbă de pomenire pentru Navalnîi, suspendat din funcţie
Un preot ortodox rus care a oficial o slujbă de pomenire a fostului lider al opoziţiei ruse Aleksei Navalnîi, în luna martie, a fost suspendat din funcţiile clericale timp de trei ani, a anunţat Dieceza de la Moscova a Bisericii Ortodoxe Ruse. Într-un comunicat publicat marţi pe site-ul său, dieceza nu a precizat care a fost motivul pedepsei, care îi interzice preotului, Dmitri Safronov, să mai dea binecuvântări, să poarte roba clericală şi crucea bisericii până în 2027. De asemenea, Safronov ar urma să fie mutat la o altă biserică din Moscova pentru a îndeplini atribuţiile de cititor de psalmi.
"La sfârşitul perioadei de penitenţă, pe baza impresiilor de la locul respectiv, se va lua o decizie cu privire la posibilitatea ca el să continue slujirea preoţească", a precizat eparhia în declaraţia sa.
La 26 martie, Safronov a ţinut o slujba de pomenire pentru Navalnîi la care au participat mii de persoane. Navalnîi a fost cel mai aprig critic al preşedintelui Vladimir Putin în interiorul Rusiei şi a murit la vârsta de 47 de ani într-o colonie penală din Arctica, în februarie. El a fost înmormântat la 1 martie, într-un cimitir din Moscova, iar la înmormântare au venit mii de ruşi, care au stat la cozi pentru a-i aduce un ultim omagiu disidentului.
Cântăreaţa de rap Megan Thee Stallion, acuzată de hărţuire de fostul ei cameraman
Cântăreaţa americană de rap Megan Thee Stallion a fost acuzată de hărţuire de către fostul ei cameraman, care o acuză de grossofobie şi susţine că a fost obligat să asiste la o relaţie sexuală între artistă şi o altă femeie, scrie AFP. Emilio Garcia a acuzat-o, de asemenea, pe vedetă că l-a plătit insuficient, într-o plângere depusă marţi la un tribunal din Los Angeles. Cameramanul a început să colaboreze în 2018 pentru artistă, cunoscută pentru piesele sale "WAP" şi "Hot Girl Summer".
Potrivit plângerii, el a fost obligat să asiste la un act sexual între Megan Thee Stallion şi o altă femeie, în timpul unei călătorii cu maşina pe insula spaniolă Ibiza, în iunie 2022. Cameramanul "nu a putut coborî din maşină, deoarece era în mers", şi a fost "umilit pe tot parcursul acestui calvar", insistă în plângere.
A doua zi după incident, el susţine că artista l-a avertizat, spunându-i "să nu vorbeşti niciodată despre ceea ce ai văzut". În timpul aceleiaşi călătorii, cântăreaţa i-a adresat o serie de atacuri grossofobe, potrivit plângerii: ea i-a dat ordine precum "scuipă-ţi mâncarea" sau "nu ai nevoie să mănânci" şi l-a insultat.
Câteva săptămâni mai târziu, în august 2022, salariul cameramanului a fost modificat. În loc să primească un salariu fix de 4.000 de dolari pe lună, a trebuit să accepte să fie plătit pentru fiecare lucrare în parte, fără a-şi schimba programul de lucru intensiv pentru a ţine pasul cu ea. Acest "nou sistem de facturare a făcut ca reclamantul să câştige semnificativ mai puţin, deoarece sumele facturate nu reflectau cu exactitate timpul şi efortul real", explică plângerea.
Cameramanul a protestat în cele din urmă împotriva condiţiilor sale de muncă, iar cântăreaţa a decis în iunie 2023 să nu mai apeleze la serviciile sale. "Megan trebuie doar să-l plătească pe clientul nostru ceea ce îi datorează, să îşi asume responsabilitatea pentru acţiunile sale şi să înceteze acest tip de hărţuire sexuală şi de comportament grossofob", a denunţat Ron Zambrano, avocatul cameramanului.
Plângerea se referă doar la relaţiile de muncă şi "nu a fost depusă nicio plângere de hărţuire sexuală", a reacţionat avocatul lui Megan Thee Stallion, Alex Spiro, pentru Page Six. Avocatul şi-a exprimat regretul că cameramanul a inclus "acuzaţii săltăreţe în încercarea de a o stânjeni".
Cântăreaţa a ţinut deja prima pagină a ziarelor, când rapperul canadian Tory Lanez a împuşcat-o în picioare după o petrecere la Hollywood, în 2020, în stare de ebrietate. Pentru care a fost condamnat la zece ani de închisoare în vara anului trecut.
Kievul suspendă serviciile consulare bărbaţilor aflaţi la vârsta luptei
Ucraina anunţă marţi suspendarea serviciilor consulare destinate bărbaţilor cu vârste cuprinse între q8 şi 60 de ani, după ce ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a anunţat măsuri viitoare în vederea întoarcerii în Ucraina a bărbaţilor aflaţi la vârsta la care pot lupta, relatează AFP. ”Ministerul Afacerilor Externe a anunţat o suspendare temporară a primirii unor noi dosare de către serviciile consulare privind categoria cetăţenilor ucraineni menţionaţi”, anunţă într-un comunicat diplomaţia ucraineană, precizând că acest lucru peiveşte bărbaţii cu vârste curpinsă între 18 şi 60 de ani.
Potrivit ministerului, numai furnizarea unor ”cărţi de identitate în vederea întoarcerii în Ucraina” este menţinută în cazul acestei categorii de bărbaţi.
Ucraina, care luptă de doi ani împotriva invaziei Rusiei, are nevoie de militari, mai ales în contextul în care Kievul se aşteaptă ca Rusia să lanseze o nouă ofensivă în săptămânile şi lunile următoare. ”Faptul de a se afla în sejur în străinătate nu scuteşte un cetăţean de datoriile pe care le are faţă de patria sa”, a scris pe X Dmitro Kuleba, anunţând că a ordonat ”măsuri de restabilirea echităţii între bărbaţi la vârsta mobilizării în Ucrsina şi cei din străinătate”.
Ucraina le interzice bărbaţilor aflaţi la vârsta luptei să călătorească în străinătate - cu câteva excepţii. Însă, potrivit unor estimări ale presei, zeci de mii de bărbaţi au fugit ilegal din Ucraina, pentru a evita să fie trimişi pe front.
