Bălţile de la Mîndreşti, cerute la retrocedare
După modelul Crângului Petreşti, care va intra parţial în proprietate privată, o familie din Focşani cere în instanţă o parte din terenul de sub bălţile de pescuit de la Mîndreşti, cartierul sat al Focşaniului. Este vorba despre o suprafaţă de 2,57 ha situată chiar în zona în care se află bălţile de pescuit de la Mîndreşti, date în concesiune de Admnistraţia Domeniilor Statului (ADS). Familia a chemat în judecată Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din municipiul Focşani, prin primarul Decebal Bacinschi, precum şi Comisia Judeţeană cerând să-i fie restituit terenul confiscat după preluarea puterii de către regimul comunist. Petenţii au depus acte la dosarul 14777/231/2013 din care rezultă că terenul ar fi aparţinut familiei înainte de amenajarea bălţilor pentru activităţi piscicole.
Pe vremuri aduceau friguri, acum aduc bani
Înfiintarea lacurilor de la Mîndreşti a început în 1939, la propunerea istoricului Constantin C. Giurescu , pe vremea când acesta ocupa funcţia de Rezident Regal al Esinutului Dunărea de Jos, după cum se arată în documentele aflate la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Statului. Investiţia era motivată prin faptul că terenurile din zonă, împărţite între satele Mîndreşti Moldova şi Mîndreşti Munteni, ambele suburbane ale oraşului Focşani, erau mlăştinoase şi din această cauză improprii atât pentru păşunat cât şi pentru cultură. În plus, localnicii se îmbolnăveau adesea de malarie iar investiţia se impunea "spre a scăpa astfel de pacostea paludismului endemic şi cronic populaţia slabă şi plăpândă". "Foloasele trase de săteni din aceste ocupaţiuni sunt minimale din cauză că terenurile sunt inundabile sau sărăcăcioase", se arată într-o decizie a Primăriei Focşani din 1939. Ministerul Agriculturii a pus la dispozitia primăriei un ajutor de 150.000 lei pentru amenajarea piscicolă de la Mîndreşti.
Concesionate pe 49 de ani
După căderea regimului comunist, bălţile, insuficient exploatate din punct de vedere turistic şi piscicol, au fost în administrarea Piscicola Milcovul SA. În anul 2000, acestea au fost luate în concesiune pe 49 de ani de către focşăneanul Şerban Gelu, prorietarul Acvacult Focşani. Potrivit contractului de concesionare încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului, este vorba despre "exploatarea terenului aflat permanent sub luciu de apă, amenajat pentru piscicultură, în suprafaţă de 94,06 hectare". Aferent exploataţiei se află un teren neagricol în suprafaţă de 4,44 hectare, respectiv drumuri. Redevenţa este una modică, de 260 de kg de grâu anual, la preţul stabilit după cotaţia Bursei Române de Mărfuri, în patru tranşe anuale. Concesionarul a amenajat eleşteele pentru activităţi de pescuit sportiv, însă se ocupă şi cu activităţi de producţie. Zona necesită în continuare investiţii întrucât aici ajunge şi canalul Cacaina. Potrivit datelor de la primărie, Canalul Sturza (Cacaina Veche) preia apele pluviale din partea nord-estică a oraşului, traversează drumul naţional DN 2 (Calea Munteniei), cu deversare supraterană către Balta Mîndreşti.
Mîndreştiul a intrat în vâltoarea retrocedărilor
Ultimul termen al acestui proces a fost ieri, la Judecătoria Focşani, şi va continua în luna iunie. În cadrul procesului, care a început în 2013, s-a cerut şi o expertiză care să lămurească situaţia. Aceasta în condiţiile în care o parte din terenurile transformate în iaz, respectiv 19 hectare, au fost obţinute prin expropriere, printr-o sentinţă din 7 aprilie 1941 a Curţii de Apel din Galaţi. La vremea respectivă, primăria a plătit despăgubiri proprietarilor care aveau acte, după cum se arată în cercetările realizate de Florin Marian Dîrdală de la Arhivele Naţionale Vrancea. În timpul regimului communist bălţile s-au extins, cuprinzând noi terenuri. Mare parte dintre terenurile din zona Mîndreştiului au fost deţinute în devălmăşie, iar în 2007 s-a format o asociaţie a crescătorilor de animale care a revendicat islazul în suprafaţă de 150 de hectare. Potrivit unor acte din 1950, aceasta a făcut parte dintr-un trup de păşune mai mare, de 243 de hectare. De-a lungul anilor, mai mulţi proprietari au revendicat terenuri în zonă, inculsiv cel care avea să o denunţe în justiţie pe fosta judecătoare Anişoara Topor, condamnată pentru luare de mită şi aflată în prezent în Penitenciarul Bacău. Rămâne de văzut ce va decide justiţia, care nu încetează să ne surprindă. Cert este că până la o decizie definitivă, eleşteele rămân în administrarea concesionarului. (C. MARIN)
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
, acum 3279 zile, 6 ore, 35 minute
danb, acum 3279 zile, 21 ore, 24 minute, 10 secunde 
