MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Scad idemnizațiile pentru mame? Ce spune ministrul Finanțelor pe această temă
Consultant: Indemnizația pentru mame ar putea scădea prin mărirea CAS, pe fondul revoluției fiscale
Mamele care își iau concediul medical pre și/sau post natal de 126 de zile plătesc contribuții sociale majorate de la 10,5% în 2017 la 25% în 2018, astfel că indemnizația lor pentru acest concediu ar putea scădea proporțional, a declarat ieri Claudia Sofianu, expert fiscal în cadrul EY România. „Indemnizația aferentă concediului medical pre și post natal scade sau ar putea să scadă pentru că, în primul rând, cota de contribuție de asigurări sociale în cuantum de 10,5% până în decembrie anul trecut, crește - din ianuarie 2018 - la 25%. Avem astfel un procent mai mare care se datorează, ca urmare a transferului contribuției de asigurări sociale de la angajator la angajat. În al doilea rând, baza de calcul la care se aplică această cotă de contribuție este crescută, pentru că salariul mediu brut pe economie a crescut, ajungând de la 3.131 de lei la 4.162 de lei”, a spus Claudia Sofianu, Partener, liderul diviziei Impozit pe venit și Contribuții sociale în cadrul EY România. Potrivit Claudiei Sofianu, scăderea se referă la acel concediu medical de 126 de zile pe care mama sau viitoarea mamă poate să le ia și înainte naștere, dar cu condiția ca după naștere să rămână un rest de cel puțin 42 de zile din respectivul concediu. „E o indemnizație de concediu medical care înlocuiește venitul salarial pe care mama îl obține în mod normal, și nu este afectată indemnizația de creștere a copilului care este plătită de către stat”, a precizat reprezentanta EY România, în cadrul unei conferințe organizate la București de compania de consultanță. Pe această temă, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici a spus că persoanele aflate în concediu maternal ar putea să plătească în prezent contribuții mai mari din cauza ultimelor modificări legislative, dar instituțiile implicate discută și vor găsi o soluție pentru aceste cazuri. ”Sunt câteva astfel de spete. Și astăzi, la Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Casa de Pensii, Casa de Asigurări Sociale, (…) se discută astfel încât probabil joi să venim cu o propunere de modificare, astfel încât și aceste situații să fie acoperite", a afirmat Teodorovici. Ministrul a dat asigurări că vor fi luate măsuri astfel încât nimeni să nu piardă în urma aplicării modificărilor legislative prin plata contribuțiilor sociale. ”Important este ca oamenii să nu piardă. Asta este cel mai important. Noi,ca principiu, de la asta plecăm. După care, va fi decisă forma de act normativ care trebuie adoptată în acest sens”, a spus ministrul.
Din cinci formulare de tip 600 va fi realizat doar unul
Ministerul Finanțelor va încerca să comaseze cinci formulare, inclusiv Declarația 600, iar statul va taxa pe veniturile estimate, nu pe cele realizate, a declarat marți ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, după discuțiile din Comisia de buget finanțe din Senat. La sfârșitul lunii ianuarie, după audierea sa în Comisia de buget-finanțe din Camera Deputaților, Teodorovici a afirmat că Declarația 600 ar putea fi unită cu Declarația 200. El precizat atunci că românii nu mai trebuie să depună Formularul 600, în condițiile în care Guvernul va găsi soluții în acest sens. Marți, ministrul a dat asigurări că va propune echipei guvernamentale un nou mecanism astfel încât nimeni să nu fie afectat nici de primul termen de plată, nici de cele următoare. ”Sunt cinci formulare de acest tip, o să încercăm o comasare. Cei care au depus aceste formulare nu le vor mai depune, în cazul în care sumele pe care le-au pus în formularul inițial sunt mai mari decât ce vor estima pe parcurs. Vom merge pe estimare, nu pe ce s-a realizat în 2017”, a spus Teodorovici marți în Senat. El a dat asigurări că nu-și va pierde nimeni calitatea de asigurat pentru că va fi respectat termenul legal de la ultima plată. ”Vom veni cu o OUG înainte de termenul de 90 de zile, în așa fel încât nimeni să nu-și piardă calitatea de asigurat”, a declarat Teodorovici.
Ministrul Finanțelor o întoarce ca Ploiești în privința impozitării Bisericii
Ministerul Finanțelor nu vrea să impoziteze Biserica, dar caută soluții de finanțare pentru zona socială, în condițiile în România are o situație neplăcută pe această zonă, a declarat marți ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, după discuțiile din Comisia de buget finanțe din Senat. Teodorovici a declarant sâmbătă că nu și-a schimbat punctul de vedere exprimat anul trecut, privind impozitarea Bisericii, și vrea să discute informal cu Patriarhul pe aceată temă. ”Nu este vorba despre impozitarea Bisericii. Dacă vă uitați peste declarațiile mele, veți vedea despre ce mecanism vorbeam. România, din păcate, are o situație în zona socială destul de neplăcută. Vă dau doar un exemplu: centrele de plasament. Să mergeți să vedeți cum sunt, din păcate, aceste centre. Nu fac decât să găsim încă o soluție de finanțare pentru zona socială. Nimic altceva, nu ia nimeni niciun ban în plus la stat. Nu asta a fost propunerea”, a afirmat ministrul. El a atras atenția că, în mai multe state din Europa, nu doar statul se ocupă de finanțarea pe zona socială. Ministrul a declarat sâmbătă că statul ”a dovedit că este corigent la acest capitol, de a avea grijă de problemele sociale”. ”Biserica a făcut asta foarte bine în ultimii ani. Iar astfel de acțiuni opresc acel curent negativ împotriva Bisericii”, a declarat ministrul, la Antena 3.
Piața imobiliară a început anul în forță
În luna ianuarie 2018, au fost vândute, la nivelul întregii țări, 39.482 de imobile, cu 16.315 mai multe decît în ianuarie 2017, cele mai multe în București și cele mai puține în Tulcea, informează Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. În București s-au vândut 4.931 de imobile, urmat de Iași cu 2.431 și Cluj cu 2.374. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Olt – 274, Sălaj – 217 și Tulcea – 185. Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna ianuarie 2018, a fost de 16.316, cu 5.406 mai mare față de luna ianuarie 2017. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, luna trecută, în București – 3.076, Cluj – 1.270 și Ilfov – 1.250. La polul opus, se află județele Teleorman – 53, Gorj – 39 și Sălaj – 31. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în prima lună din 2018 sunt Arad – 633, Timiș – 614 și Brăila - 473.
Datoria publică a crescut anul trecut cu peste 1,2 miliarde euro
Datoria publică a României a crescut anul trecut cu 1,235 miliarde euro, la 33,53 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La finalul anului 2016, datoria publică a României a fost de 32,3 miliarde euro, în creștere cu 629 milioane euro față de finalul lui 2015, arată datele BNR. În perioada ianuarie – decembrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1,044 miliarde euro, până la 93,954 miliarde euro. Din aceasta, datoria externă pe termen lung a însumat 68,754 miliarde euro la 31 decembrie 2017 (73,2% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,3% față de 31 decembrie 2016. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2017 nivelul de 25,2 miliarde euro (26,8% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2016.
Deficitul de cont curent al României s-a adâncit
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat anul trecut un deficit de 6,46 miliarde euro, cu 85% mai mare decât nivelul înregistrat în 2016, mai ales ca urmare a dezechilibrării balanței comerciale, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). În 2016, deficitul de cont curent a fost de 3,5 miliarde euro, potrivit datelor BNR. Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României. Statisticile oficiale publicate recent arată că deficitul comercial (FOB/CIF) a fost anul trecut de 12,96 miliarde euro, mai mare cu 30% față de 2016. Ca urmare, balanța bunurilor, care intră în contul curent al balanței de plăți, și-a accelerat deteriorarea anul trecut.
Indicele Robor la 3 luni a stagnat la 2,06%
Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,06%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Nivelul atins marți este identic cu cel de luni, 2,06%, cel mai mare din 28 decembrie, când a atins pragul de 2,08%. Indicele Robor la 6 luni a stagnat marți la nivelul atins luni, 2,36%, cel mai mare din 3 noiembrie 2014, când a atins pragul de 2,37%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.
