MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:1.500 de firme cu 15.000 de salariațI trăiesc din sfaturile pe care le dau altora
În România, firmele de consultanță învârt afaceri de peste 2,5 miliarde de lei
Dimensiunea pieței de consultanță din România nu depășește 2,5 miliarde lei și cuprinde un număr de aproximativ 1.500 de firme active, cu un număr total de 15.000 de salariați, arată un studiu al pieței de consultanță în management realizat de AMCOR. Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR) a realizat studiul pe baza datelor culese în prima jumătate a anului 2019 de la 105 firme participante, În urma analizei globale realizate asupra informațiilor disponibile la nivel național cu privire la toate firmele cu cod CAEN principal 7022 – „consultanță pentru afaceri șI management” înregistrate și active în perioada 2017-2018, au rezultat următoarele concluzii: 39200 firme înregistrate din care cca. 40% înregistrate în București. Dintre acestea, cca. 16.500 firme care au declarat în bilanț activitatea care a generat profitul principal din activitățile specifice CAEN 7022, au următoarele caracteristici: 7000 firme sunt înregistrate în București (42% din total), au 7,5 miliarde lei – cifra totală de afaceri și 32.200 salariați. 5.600 firme au cifră de afaceri zero și 800 de angajați, 7.900 firme au profit în valoare de 1,8 miliarde lei, cu un total de 25.500 angajați, iar 5.900 firme au pierderi în valoare de 580 milioane lei, cu un total de 6.700 angajațI 4.000 firme au 1 angajat, cu cifră totală de afaceri de 700 milioane lei (medie de 175.000 lei/firmă), 2.500 firme au 2-5 angajați (total 6.900 angajați), cu cifră de afaceri de 1,29 miliarde lei, iar 460 firme au 6-10 angajați (total 3.500 angajați), cu cifră de afaceri de 930 milioane lei. Majoritatea firmelor mari cu cod CAEN 7022 nu sunt de fapt companii de consultanță, ci sunt companii de servicii de management create de către companii care activează în alte domenii de activitate (ex.: SOCIETATEA ENERGETIELECTRICA SA (utilități), CEZ ROMANIA SA (utilități), KMG ROMPETROL SRL (rafinare petrol), IULIUS MANAGEMENT CENTER SRL (management spații comerciale), ABBVIE (farmaceutice). Cea mai mare firmă cu cod CAEN 7022 este GLOBAL E-BUSINESS OPERATIONS CENTRE SRL (centrul de servicii al HewlettPackard), cu o cifră de afaceri de 336 milioane lei și 2.363 angajați. Cifra de afaceri cumulată a respondenților la studiu a fost de 48.389.754 euro. Din totalul respondenților la studiul AMCOR 68.57% au declarat creșteri ale cifrei de afaceri, 28.57% au declarat scăderi ale cifrelor lor de afaceri, în timp ce numai 2.86% au declarat stagnări. Referitor la factorii care au influențat creșterea, respectiv scăderea cifrei de afaceri a companiilor, cei care ocupă primele locuri sunt: programele de finanțare UE (54%) și diversificarea serviciilor oferite clienților (21.98%) în cazul creșterii CA a firmelor, precum și instabilitatea legislativă și economică (70.58%) în cazul scăderii CA a firmelorConcluzii I.2. O mare parte din veniturile înregistrate de firmele respondente au fost generate de clienți deja existenți, din sectoare precum: industrie, servicii și agricultură etc. În ceea ce privește misiunile de consultanță cerute de clienți, managementul de proiect se află în continuare pe primul loc, acesta fiind urmat de consultanța strategică și de consultanța pentru management operațional.
Cel mai important criteriu în achiziția electrocasnicelor sunt review-urile online
u așa arată un studiu publicat recent de firma GfK
Cel mai important criteriu în achiziția electrocasnicelor sunt review-urile online din partea altor cumpărători, arată studiul GfK FutureBuy 2018, realizat în 35 de țări. Studiul a analizat modul în care digitalul a schimbat atitudinile și comportamentele oamenilor față de cumpărături online și offline, pe categorii de produse și pe categorii de vârste sau generații și a descoperit o ierarhizare diferită a factorilor care influențează decizia de cumpărare pe categorii de produse precum electrocasnicele mari și electrocasnicele mici, dar și în funcție de sex. Cel mai important criteriu pentru electrocasnicele mari sunt review-urile online din partea altor cumpărători, femeile dând ceva mai mult credit acestora decât bărbații - 72%, respectiv 68%. Următorii factori importanți în clasament sunt review-urile online postate de experți, apreciate într-o măsură mai mare de femei decât de bărbați, site-urile generale de shopping și compararea prețurilor sau consultarea site-urilor de reduceri. Criterii precum compararea prețurilor, informațiile afișate la raft, opiniile apropiaților sau consultarea personalului de vânzări din magazine dețin procente aproximativ egale, cu o predilecție mai mare din partea bărbaților către a lua în considerare informațiile primite la raft și interacțiunea față în față cu un specialist pentru a primi mai multe detalii (62% față de 57% în cazul femeilor la primului criteriu, respectiv 61% versus 55%, pentru al doilea factor). Într-un procent mult mai mare decât în cazul femeilor, bărbații au încredere în site-urile retailerilor. Ceilalți europeni țin cel mai mult seama atunci când vine vorba despre achiziționare electrocasnicelor mari de sfaturile consultanților de vânzări din magazine, de review-uri și de site-urile de discounturi pentru a compara prețurile. În cazul cumpărătorilor de electrocasnice mici, primele două criterii rămân, ca și în cazul electrocasnicelor mari, review-urile online din partea altor cumpărători sau utilizatori și cele ale experților. Topul continuă cu compararea prețurilor prin consultarea site-urilor de discounturi, dar și a celor generaliste și informațiile la raft. Toți factorii sunt valorizați mai mult de femei decât de bărbați. În cazul europenilor, primele trei criterii în top sunt review-urile online, informațiile primite la raft și de site-urile de discounturi pentru a compara prețurile. Studiul GfK FutureBuy oferă o radiografie a așteptărilor cumpărătorilor români din mediul urban, utilizatori de internet și a modului în care mărcile pot construi relații puternice cu ei pe tot parcursul procesului de cumpărare în mediul online și offline. Studiul a fost derulat în România pe un eșantion de 1.000 de respondenți utilizatori de Internet din mediul urban, cu vârsta de minim 18 ani.
O treime dintre români, supuși riscului de sărăcie și excluziune socială
Peste un sfert din populație era supusă riscului de sărăcie și excluziune socială în șapte state membre din Uniunea Europeană, arată datele Eurostat publicate miercuri. Potrivit Oficiului European de Statistică, cele șapte state europene supuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt Bulgaria (32,8%), România (32,5%), Grecia (31,8%), Letonia (28,4%), Lituania (28,3%), Italia (27,3%) și Spania (26,1%).
Cele mai reduse niveluri ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (12,2%), Slovenia (16,2%), Slovacia (16,3%, datele din 2017), Finlanda (16,5%), Olanda (16,7%), Danemarca și Franța (ambele cu 17,4%) și Austria (17,5%). În cele 28 de state din Uniunea Europeană, 21,7% din populație - respectiv 109,2 milioane de persoane - era supusă în 2018 riscului de sărăcie și excluziune socială, în scădere față de nivelul de vârf din 2012 (123,8 milioane de persoane). Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuși sărăciei și excluziunii sociale în UE a cel puțin 20 de milioane de persoane până în 2020. În perioada 2008 - 2018, riscul de sărăcie și excluziune socială a crescut în nouă state membre din UE: Luxemburg (de la 15,5% în 2008 la 21,9% în 2018, sau 6,4 puncte procentuale), Grecia (3,7 pp), Estonia (2,6 pp), Spania (2,3 pp), Italia și Olanda (ambele cu 1,8 pp), Suedia (1,3 pp), Danemarca (1,1 pp) și Cipru (0,6 pp). În schimb, cel mai semnificativ declin a fost raportat în Bulgaria (de la 44,8% în 2008 la 32,8% în 2018, sau minus 12 puncte procentuale), România (minus 11,7 pp), Polonia (minus 11,6 pp), Ungaria (minus 11,6 pp) și Letonia (minus 5,8 pp). În 2008, România avea 9,11 milioane de cetățeni supuși riscului de sărăcie și excluziune socială, iar anul trecut - 6,36 milioane.
Dan Bucșa, UniCredit Bank: SUA vor intra în recesiune la mijlocul anului viitor
SUA vor intra în recesiune la mijlocul anului viitor, poate mai devreme sau mai târziu, întrucât economia Statelor este rezilientă, a declarat, miercuri, Dan Bucșă, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra, la o conferință de profil. “Probabiliitatea unei recesiuni în Statele Unite ale Americii, în următoarele 12 luni, este de peste 50%. Această posibilitatea ar putea să mai crească, peste trei ani este de 98%. În scenariul nostru, recesiunea în SUA va fi la mijlocul anului viitor. Recesiunea în SUA s-ar putea întâmpla și mai târziu, întrucât economia SUA este una rezilientă, ori mai devreme deoarece o corecție declanșată de piața bursieră se poate întâmpla oricând”, a explicat specialistul. Potrivit economistului, în ceea ce privește comerțul global, războiaele tarifare nu ve vor termina înainte de alegerile prezidențiale din SUA. “Guvernul chinez crede același lucru, sunt prea multe opinii divergente. Marea problemă între SUA și China este că nu se înțeleg asupra a ceea ce au de negoicat. O altă problemă a razboiaelor comerciale, este că ele afectează pe toată lumea. Scenariul include tarife de 25% pe toate exporturile chinezești, iar impactul calculat de OECD, pentru SUA, este de minus un punct procentual, pentru China impactul este de minust 1,4 puncte procentuale, iar la nivel global – minust 8 puncte procentuale. Impactul semnificativ se va cunoaște asupra comerțului global, mai mult de 1,5 puncte procentuale”, a comentat Bucșa. Totodată, economistul a apreciat că, prognoza în ceea ce privește Rezerva Federală a SUA prevede încă o tăiere a dobânzii în acest an, urmată de alte două în 2021. “În SUA, pe piața muncii, șomajul este redus, iar impactul la nivelul salariilor este foarte redus. De asemenea, este foarte greu de crezut că angajarea va crește în State. Totuși, recesiunea din SUA nu este una adâncă, ci mai degrabă o perioadă în care lucrurile se reașează în economia Statelor”, a apreciat oficialul Unicredit Bank Londra. Analistul avertizează că impactul asupra regiunii noastre este puternic: ”Inflația nu își revine în Europa și nu ne așteptăm ca în 2021 să își revină. Nu există nici presiuni, șocuri de ofertă externe în acest sens. De asemenea, este o situație nefericită pentru oferta de petrol globală. De exemplu, în Nigeria, producția nu și-a revenit în ultimii cinci ani, iar Iranul nu produce la capacitatea sa. Așadar, nu există cerere suficient de puternică în acest sector. Dacă vor fi tarife suplimentare, euro se va deprecia în plus față de dolar. În prognoza noastră, ne așteptăm ca dobânzile la depozite în zona euro să ducă la 0 în 2025. Pentru dobânzile de 10 ani în zona euro, se prevâd bunduri pozitive în 2021”. În ceea ce privește România, specialistul spune că țara noastră este beneficiară în irma schimbării structurii importurilor britanice către bunuri mai ieftine, exemplând, în acest sens, creșterea vânzărilor Dacia. Totodată, Dan Bucșă precizează că dobânzile în lei sunt prea mici în comparație cu riscurile inflaționiste, iar Banca Națională a României (BNR), ca reacție la acest fapt, defavorizează exportatorii prin aprecierea reală a leului. “Dacă prețurile gazelor și electricității vor fi liberalizate, BNR ar putea rata ținta de inflație în 2020-2021”, a mai spus economistul.
Telemeaua de Sibiu devine al șaptelea produs românesc înregistrat la UE
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat miercuri decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul ”Telemea de Sibiu”. Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minim 21 de zile. Laptele folosit pentru fabricarea produsului ”Telemea de Sibiu” provine de la animale crescute în zona geografică delimitată și hrănite în principal pe pășune. Totalitatea factorilor ce vizează modalitatea de creștere și alimentație a animalelor, precum și tehnicile de prelucrare locale determină specificitatea laptelui ca materie primă și contribuie la asigurarea caracteristicilor și calității produsului ”Telemea de Sibiu”. Asociația producătorilor de ”Telemea de Sibiu”, compusă din zece persoane juridice situate în arealul geografic delimitat, a dorit obținerea recunoașterii oficiale europene pentru a-și proteja rețeta tradițională și a oferi consumatorilor produse naturale și sănătoase. România deține șapte produse înregistrate pe sisteme de calitate europeană: Magiun de prune Topoloveni – IGP (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Țara Bârsei -IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnați de Pleșcoi(2019) și Telemea de Ibănești Denumire de Origine Protejată (2016), Telemea de Sibiu – Indicație Geografică Protejată.
Google a prezentat primul său laptop
Google a prezentat smartphone-ul Pixel 4, la New York, alături de primul laptop al companiei, cu preț moderat, primele căști wireless și upgrade-uri la routerul Wifi și la boxă inteligentă, anunță Reuters. Pixel 4 are un senzor radar pentru a urmări gesturile și un asistentul virtual mai rapid, dar dispozitivele nu au nicio caracteristică surpriză care să le diferențieze de oferta rivalilor. Google a început să dezvolte hardware în urmă cu aproximativ patru ani, mizând de faptul că ar putea introduce inteligența artificială pe dispozitive mai repede și mai bine decât rivalii, iar consumatorii vor aprecia astfel de funcții. Strategia a generat rezultate mixte. Însă compania privește înainte, nevrând să cedeze teren în fața Amazon.com, Facebook Inc și altor concurenți care investesc în hardware pentru a face utilizatorii să petreacă mai mult timp cu serviciile lor . Dispozitivele Google cu prețuri mai mici au fost cele mai vândute, dar sunt departe de a fi drivere majore de profit. Dispozitivele cu un preț mai ridicat, cum ar fi telefoanele Pixel, au avut o evoluție mai slabă față de cele ale liderilor din industrie, cum ar fi Samsung Electronics și Apple, din cauza marketingului limitat și a concurenței dure. De asemenea, consumatorii își schimbă dispozitivele mult mai rar.
România, printre statele UE cu cea mai ridicată rată anuală a inflației
Rata anuală a inflației în zona euro a fost în septembrie 2019 de 0,8%, în scădere față de 1% în august, și de 1,2% în Uniunea Europeană, în scădere față de 1,4% luna precedentă, arată datele Eurostat publicate miercuri. Potrivit, Oficiului European de Statistică România, Slovacia și Ungaria au înregistrat cele mai ridicate rate ale inflației din UE. Conform acestor cifre, inflația din zona euro este tot mai departe de obiectivul țintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creștere a prețurilor mai mică, dar apropiată de 2%. În septembrie 2018, rata inflației în zona euro era de 2,1% iar în UE de 2,2%. Cele mai ridicate rate anuale ale inflației din UE au fost înregistrate luna trecută în România (3,5%), Slovacia (3%) și Ungaria (2,9%), iar cele mai scăzute în Cipru (minus 0,5%), Portugalia (minus 0,3%), Grecia, Spania și Italia (toate cu 0,2%). Comparativ cu luna precedentă, inflația anuală a scăzut în 20 de state membre, a rămas stabilă în cinci și a urcat în două țări membre. Datele pentru Marea Britanie nu sunt disponibile. În cazul zonei euro, cea mai ridicată contribuție la rata anuală a inflației a venit de la tarifele la servicii (0,66 puncte procentuale), urmate de prețurile la alimente, alcool și țigări (0,29 puncte procentuale) și prețurile la energie (minus 0,18 puncte procentuale).
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,04%, cel mai mic nivel din ultima lună, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR). Luni, ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,05%, cel mai mic nivel din 18 septembrie, când a fost tot 3,05%. Marți, acesta a stagnat. Miercuri, acest indice a scăzut la 3,04%, cel mai mic nivel din 10 septembrie, când a fost tot 3,04%. Totodată, miercuri, indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,11%. Marți, acesta a scăzut de la 3,12% la 3,11%, cel mai mic nivel din 21 iunie, când a fost 3,07%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
