MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Zero taxe pe salariul minim e o măsură care începe de la 1 ianuarie 2022
Așa a declarat într-o conferință de presă, ministrul Economiei, Claudiu Năsui u vezi în rândurile de mai jos în ce domenii ar urma să se aplice măsura
Neimpozitarea salariului minim ar putea fi o soluție pentru păstrarea forței de muncă în țară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, care ar putea fi HoReCa, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, ministrul Economiei, Claudiu Năsui. "Penuria de forță de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în țară. Economisesc bani și investesc, își fac o casă la noi, fac un business înapoi în țară, dar munca efectivă nu o desfășoară în țară. Și ar trebui să ne punem niște întrebări. De ce? Pentru că suntem săraci și alții sunt mai bogați? Da. Și asta este o parte din răspuns. Am avut 45 de ani de comunism, nu are cum să nu lase cicatrici adânci. Dar sunt și alte țări în Europa de Est care au avut 45 de ani de comunism, poate nu la fel de dur ca al nostru. Dar trebuie să ne punem niște întrebări. Ce facem noi diferit față de ceilalți: Și aici este soluția aceasta a neimpozitării salariului minim. Adică un scut fiscal pe salariul minim. Salariul minim e deja mic, haide să îl lăsăm omului.(...) Zero taxe pe salariul minim este o măsură din programul de guvernare, care începe de la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat, sector care nu a fost încă ales, dar care, nu vă ascund, ar putea foarte bine fi HoReCa, din mai multe motive", a explicat Năsui. El a subliniat că nu este vorba despre asistență socială, nu este o politică socială, ci este o politică fiscală care ar avea efecte sociale extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forța de muncă, ar ține oamenii în România. "De ce pleacă oamenii la muncă în altă țară?(...) din cauza diferenței de salariu, mai ales când vorbim de forța de muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. Toate lumea începe de undeva pe piața muncii. Exact pe oamenii aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE, pe salariile mici. Dacă ne uităm la nivelul general al taxării muncii, da, nu suntem în topul european, suntem undeva deasupra mediei. Dar, dacă ne uităm gradual, pe ce salarii se mută povara fiscală, vedem că pe cele mici la noi. Suntem consistent în top. Și nu este singurul top în care suntem sus. Și în topul inegalității de salarii, și în totul sărăciei în muncă, adică oameni care muncesc și care deși muncesc sunt considerați în sărăcie sau în risc de sărăcie și asta e o sărăcie inacceptabilă. (...) Când muncești 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de economie bolnavă", a semnalat ministrul Economiei. El a adăugat că mai există și opțiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost luată în calcul și varianta înghețării salariului minim brut și implementarea unor tranșe de neimpozitare. "Mai există și opțiunea să nu o facem pentru HoReCa. Noi inițial, și aici vă dau puțin din casă, am apărat și ideea să fie înghețat salariul minim brut și să fie crescute cote pentru toată lumea, nu doar pentru HoReCa, tranșe de neimpozitare. Nu impozităm primii 300 de lei, anul viitor următorii 300 de lei etc, până ajungem la salariul minim. Și în felul acesta reducem povara asta fiscală imensă pe care o punem pe spatele celor care câștigă cele mai mici salarii", a punctat Claudiu Năsui.
Petrom a raportat un profit de un miliard de lei la jumătatea anului
u scăderea producției a fost compensată de o apreciere considerabilă a prețurilor
OMV Petrom, cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, și-a majorat profitul net cu 13% în prima jumătate a acestui an, la 980 milioane de lei, în pofida scăderii producției de țiței cu 8% și a celei de gaze naturale cu 10%. Potrivit OMV Petrom, cererea pentru produsele companiei a revenit, în general, la nivelurile pre-COVID. Comparativ cu al doilea trimestru al anului trecut, compania și-a redus cu 9,2% producția totală, la 133,7 mii barili echivalent petrol (bea)/zi. O scădere mai semnificativă s-a înregistrat la producția de gaze, care s-a diminuat cu 9,6%. Compania pune scăderea producției din trimestrul al doilea, de 9,2%, pe seama vânzării activelor de producție din Kazahstan și a declinului natural semnificativ din principalele zăcăminte, conform Profit.ro. În primul semestru, producția de hidrocarburi la nivel de Grup a scăzut cu 8,9%, la 24,67 mil bep, din cauza producției mai scăzute atât în Romania, cât și în Kazahstan. Producția medie zilnică în România, excluzând inițiativele de optimizare a portofoliului, a scăzut cu 7,0% față de anul anterior. În România , producția de hidrocarburi a fost de 23,87 mil bep sau 131,9 mii bep/zi (1-6/20: 25,81 mil bep sau 141,8 mii bep/zi). Producția de țiței și condensat în România a scăzut cu 5%, la 11,27 mil bbl, în principal din cauza declinului natural accentuat. Producția de gaze naturale în România a scăzut cu 9,5%, la 12,61 mil bep, fiind influențată de declinul natural al principalelor zăcăminte (Totea Deep și Lebădă Est) și al sondei 4461 Totea Sud, precum și de lucrările de mentenanță, aspecte parțial contrabalansate de contribuția mai mare a producției rezultate în urmă reparațiilor capitale la sonde, dar și din sondele noi. Volumul vânzărilor de hidrocarburi la nivel de Grup a scăzut cu 9%, din cauza vânzărilor mai scăzute atât în România , cât și în Kazahstan. Costul de producție în USD la nivel de Grup a crescut cu 19%, la 12,48 USD/bep, în principal din cauza scăderii producției disponibile pentru vânzare , a cursului de schimb nefavorabil (USD s-a depreciat față de RON) și a cheltuielilor crescute. În România , costul de producție exprimat în USD s-a majorat cu 19%, la 12,49 USD/bep, în timp ce, exprimat în lei, s-a majorat cu 11%, la 50,79 RON/bep. În pofida scăderii producției și vânzărilor, rezultatul segmentului upstream s-a îmbunătățit considerabil, de la o pierdere de 130 milioane lei în trimestrul al doilea al anului trecut, ajungând la un rezultat de 473 milioane lei în aceeași perioadă a aceluiași an.
Munca de la distanță se va permanentiza
Un studiu realizat de BestJobs rlevă faptul asistăm la noi tendințe care apar pe piața muncii, printre care posibilitatea de a lucra din afara orașului sau a țării de domiciliu. Potrivit celui mai recent sondaj, mai mult de jumătate dintre angajați (57%) au declarat că și-ar dori să lucreze pentru actualul angajator din alt oraș sau chiar din altă țară, cel puțin temporar. În ciuda acestei preferințe, doar 21,5% sunt de părere că angajatorul le-ar permite acest lucru. ”Companiile au început să își aducă angajații la birou în număr din ce în ce mai mare. Potrivit sondajului BestJobs, în cazul a peste jumătate dintre respondenți (51%), angajatorii insistă ca aceștia să muncească preponderent de la birou. Astfel, 56% dintre respondenții sondajului au spus că în prezent lucrează exclusiv de la birou, în timp ce doar 26% dintre ei își desfășoară activitatea numai de la distanță”, a transmis BestJobs, mircuri, într-un comunicat de presă. Potrivit documentului, cu toate acestea, 60% dintre participanții la sondaj ar prefera să lucreze de acasă cel puțin 3 zile pe săptămână, iar jumătate dintre aceștia și-ar dori să nu meargă deloc la birou. Mai mult, din perspectiva lor, lucrul la distanță deschide noi oportunități profesionale: tot mai mulți angajați se văd lucrând de acasă inclusiv pentru companii din străinătate. Astfel, 72% au spus că nu exclud posibilitatea să accepte un job într-o companie din afara țării, cât timp li se permite să aleagă de unde își desfășoară activitatea. ”După o lungă perioadă de adaptare, angajații par că au prins gustul lucrului de acasă, sau mai degrabă al beneficiilor pe care le-au descoperit de când lucrează de la distanță. Acum nu mai vorbim doar de un sistem hibrid birou-acasă, ci se pune problema chiar de a muta biroul în afara țării, cel puțin în anumite perioade, mai ales dacă activitatea le permite. De cealaltă parte, companiile vor să își aducă angajații la birou, pentru a nu irosi costurile. Devine clar că e nevoie ca biroul, așa cum îl știm, să se transforme pentru a se acomoda la noile nevoi ale angajaților, dar și pentru a mulțumi managerii”, a declarat Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România. Potrivit documentului, souă treimi (66%) dintre angajații chestionați pe platforma BestJobs confirmă tendința de a lucra de la distanță ca fiind reprezentativă pentru viitorul pieței muncii.
Circa 46.000 de persoane fizice s-au înscris în Programul Rabla
Aproape 40.000 de persoane fizice s-au înscris în Programul Rabla Clasic 2021, în timp ce pentru Rabla Plus au fost înregistrați 5.901 solicitanți, conform datelor publicate, miercuri, de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM). Până în prezent, prin ediția din acest an a programului "Rabla Clasic", persoanele fizice au achiziționat 24.891 de autovehicule și 166 de motociclete. În ceea ce privește persoanele juridice, până la ora actuală, au fost acceptate 1.122 de dosare pentru 1.853 de autovehicule, precum și 28 de contestații pentru 58 de autovehicule. De asemenea, s-au înscris la producători/dealeri auto 977 de persoane juridice și au fost cumpărate 482 de autovehicule. Potrivit sursei citate, în cadrul programului Rabla Plus 2021, s-au înscris la producători/dealeri auto 5.901 persoane fizice, până în prezent fiind achiziționate 1.131 de autovehicule noi, dintre care 678 pur electrice și 453 electrice hibride. Totodată, au fost cumpărate două motociclete electrice. În cazul persoanelor juridice au fost publicate, în această săptămână, 208 dosare acceptate pentru 360 autovehicule electrice, dintre care 252 electrice 100% și 107 electrice hibride, respectiv o motocicletă electrică. În același timp, au fost publicate patru contestații pentru cinci autovehicule (două full electrice și trei electric hibrid). În total, pentru Rabla Plus 2021 au fost acceptate 1.087 de dosare pentru 1.819 de autovehicule, dintre care 1.205 electrice, 611 electrice hibride și trei motociclete electrice. AFM notează că, tot pe segmentul persoanelor juridice, s-au depus 21 de contestații pentru 47 de autovehicule, dintre care 28 autovehicule pur electrice și 19 electrice hibride. Numărul firmelor care s-au înscris, până în prezent, la producători/dealeri auto este de 827, în timp ce au fost achiziționate 455 de autovehicule noi (270 electrice și 185 electrice hibride).
Mediul de afaceri românesc rămâne incert din cauza valului patru
Mediul de afaceri românesc rămâne în continuare incert, ca urmare a impactului economic pe care îl poate avea un posibil val patru al pandemiei de COVID-19, precum și a expirării măsurilor de stimulare fiscală și a creșterii presiunilor inflaționiste, potrivit raportului KeysFin Macro Update. "Cea mai recentă ediție a raportului KeysFin Macro Update, ce sintetizează situația mediului economic și de business local, ne arată că, deși în primă fază mediul de afaceri a reușit să facă față pandemiei de COVID-19, cu excepția sectoarelor HoReCa și Cultură & Divertisment, resursele încep să dispară. Managerii trebuie să fie foarte atenți la partenerii de afaceri, să aibă la îndemână soluții de reducere și de evitare a riscului comercial, să verifice în timp real datele financiare, procesele, insolvențele, riscurile asociate partenerilor, clienților și furnizorilor, pentru a lua cele mai corecte decizii și a evita pe cât posibil pierderile asociate plăților întârziate", a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. Analiștii KeysFin estimează pentru acest an o creștere cu aproximativ 7% a economiei, după ce anul 2020 a fost marcat de o scădere cu 4%, în contextul pandemiei de coronavirus. În ceea ce privește numărul companiilor care au intrat în insolvență în prima jumătate a anului, acesta a crescut cu 30% (3.076 companii) față de minimul istoric de 2.360 de companii intrate în insolvență în aceeași perioadă a anului 2020, conform datelor de la Registrul Comerțului. Cele mai multe insolvențe din 2021, la fel ca și în anul precedent, au fost înregistrate în sectoarele Comerț (30,9%), Construcții (16,8%) și Industria prelucrătoare (12,6%). La polul opus se află Industria Extractivă, Energie & Gaze și Sănătate & Asistență socială, cu câte 0,3% din total. În ceea ce privește distribuția geografică, în județele Maramureș, Giurgiu și Călărași s-au înregistrat cele mai mari creșteri procentuale ale insolvențelor, cu ponderi cuprinse între 133% și 190%, în timp ce în județele Harghita (-52,9%), Constanța (-35,7%) și Bacău (-31,8%) s-au înregistrat cele mai mari scăderi, în primele șase luni din 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Prețurile cafelei au atins cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani
Prețurile cafelei au atins cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, din cauza înghețului care pune în pericol culturile din Brazilia, transmite Reuters. Prețurile boabelor de cafea arabica au crescut cu aproape o treime în luna iulie, acesta fiind cel mai recent caz de temeri provocate pe piețele de mărfuri de vremea extremă. Cel mai grav îngheț produs în regiunea cultivatoare de cafea din Brazilia din ultimii 25 de ani va reduce producția de anul viitor, provocând crreșterea prețurilor cafelei la maxime ale ultimilor șase ani, pe piețele mondiale. Valul de frig este al doilea șoc meteorologic care a lovit în ultimele luni fermierii din Brazilia, cel mai mare producător de cafea din lume, existând riscul creșterii prețirilor cafelei la nivel mondial. Înainte de îngheț a avut loc o secetă care a afectat producția în 2021. Comercianții sunt îngrijorați de perspectiva unei alte recolte slabe peste un an și au împins prețul contractelor futures pentru boabele arabica până la 2,08 dolari uncia, cel mai înalt nivel atins la New York de la sfârșitul anului 2014.
Fabrica Mercedes din Ungaria oprește din nou producția
Producția a fost oprită din nou la fabrica Mercedes din Kecskemét (Ungaria), pentru o perioadă de trei săptămâni, din cauza lipsei de piese provocată de dificultățile furnizorilor, anunță MTI. Conform informațiilor Mercedes-Benz Manufacturing Hungary Srl., fabrica din Kecskemét se adaptează la situația actuală prin modificarea flexibilă a producției. Pauza de producție care afectează săptămânile 30, 31 și 32 (până la 15 august) va fi utilizată pentru activități de întreținere și pregătiri pentru producția în serie a noului model. roducătorul circuitelor semiconductoare, Intel a semnalat încă din 22 aprilie că nu prevede când se va termina lipsa de componente electronice pe piața internațională. Ca urmare, fabrica Mercedes din Kecskemét a oprit deja producția în ianuarie și în aprilie a acestui an, după care, din cauza lipsei de cipuri la nivel global, la mijlocul lunii iunie, Daimler a introdus din nou programul de lucru redus în uzinele Mercedes-Benz de la Rastatt și Bremen.
Consumul de electricitate al României atinge un nou record
Consumul de energie electrică al țării a ajuns ieri, la orele prânzului, la valori-record pentru perioada de vară, pe fondul temperaturilor extrem de ridicate, arată datele privind starea sistemului energetic național în timp real, postate pe site-ul Transelectrica. Astfel, la ora 13:17, consumul instantaneu ajunsese la 8.801 MW, mai mult față de precedentul record de 8.687 MW, înregistrat pe 15 iulie. La ora respectivă, producția de energie a țării era de 7.500 de MW, diferența fiind acoperită de importuri. Hidrocentralele erau principala sursă de producție, cu 2.439 MW, urmate de centralele pe cărbune - 1.606 MW, nuclear - 1.332 MW, hidrocarburi - 1.275 MW, fotovoltaic - 685 MW, eoliene - 106 MW, biomasă - 58 MW.
