MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Un cunoscut combinat a intrat în faliment
Termenul limită pentru depunerea cererilor creanțelor născute în cursul procedurii este 20 iunie 2019
Tribunalului Vâlcea a dispus începerea procedurii generale a falimentului combinatului petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea, admițând astfel cererea formulată de consorțiul de administratori judiciari Rominsolv SPRL și BDO Business Restructuring SPRL, potrivit unui comunicat transmis joi Bursei de Valori București (BVB). "Societatea Oltchim SA informează acționarii și pe cei interesați despre soluția instanței publicată pe site-ul portal.just.ro, la termenul din 8 mai 2019, în dosarul de insolvență nr. 887/90/2013 aflat pe rolul Tribunalului Vâlcea, respectiv: Instanța admite cererea formulată de consorțiul de administratori judiciari Rominsolv S.P.R.L. și BDO Business Restructuring S.P.R.L. În temeiul art. 107 alin. (1) lit. C raportat la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 dispune începerea procedurii generale a falimentului debitoarei Oltchim SA", arată comunicatul. De asemenea, instanța desemnează provizoriu, în calitate de lichidator judiciar, consorțiul de lichidatori judiciari Rominsolv S.P.R.L. și BDO Business Restructuring S.P.R.L., care va avea o retribuție lunară de 1.000 lei.În plus, tribunalul dispune dizolvarea societății debitoare și ridicarea dreptului de administrare al debitoarei. "Fixează termenul maxim de predare a gestiunii de către consorțiul de administratori judiciari, împreună cu lista actelor și operațiunilor efectuate după deschiderea procedurii și dispune predarea către consorțiul de lichidatori judiciari, în termen de 5 zile de la pronunțarea prezentei, a tabelului definitiv al creanțelor și a listei creanțelor născute în cursul procedurii. Dispune notificarea deschiderii procedurii de faliment debitorului, creditorilor și Oficiului registrului comerțului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, pentru efectuarea mențiunii, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență", se arată în comunicat. Termenul limită pentru depunerea cererilor creanțelor născute în cursul procedurii este 20 iunie 2019. A fost fixat și termenul limită pentru verificarea creanțelor născute în cursul procedurii, întocmirea, afișarea și comunicarea tabelului suplimentar al creanțelor la 5 iulie 2019. Termenul pentru depunerea contestațiilor la creanțele născute în cursul procedurii a fost fixat la 11 iulie 2019. Iar termenul limită pentru întocmirea și afișarea tabelului definitiv consolidat al creanțelor la este 30 iulie 2019. Oltchim a intrat în procedură de insolvență la 30 ianuarie 2013, iar consorțiul format din Rominsolv SPRL și BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar. Statul român, prin Ministerul Economiei, este acționar majoritar, cu 54,8% din acțiuni.
Motorul economiei românești se supraîncălzește
u 79% din business este produs de 4% din companii
Motorul economiei românești se supraîncălzește, în condițiile în care 79% din business este produs de 4% din companii, iar numărul companiilor de impact în distress (restructurabile și insolvabile) a ajuns la 51%, potrivit unui studiu publicat miercuri de CITR Group, grup de firme specializat în soluții pentru companiile aflate în impas economic. La începutul lui 2018, numărul companiilor în distress a ajuns la 51% din totalul companiilor de impact, inversând, pentru prima dată balanța între companii sănătoase și companii în dificultate. ”Deși numărul companiilor de impact crește comparativ cu anul precedent, procentul de 4% al acestora în piață rămâne neschimbat, iar valoarea lor ca pondere în economie crește exponențial”, se arată în comunicat. Mai mult de jumătate din cele aproape patru milioane de salariați din România sunt angajați în companii de impact. La începutul lui 2018, în România își desfășurau activitatea 29.000 de companii cu active peste un milion de euro, potrivit CITR. ”De la an la an remarcăm o concentrare tot mai mare a pieței, din perspectiva cifrei de afaceri, în jurul companiilor de impact. Deși ponderea companiilor mici se menține într-un procent covârșitor de 96%, acestea au un impact din ce în ce mai mic. Importanța lor economică, dată de volumul business-ului realizat, se diminuează continuu, dinamică ce conduce la o polarizare tot mai puternică a mediului de afaceri, între companii de impact și restul companiilor, dar și la o accentuare a decalajelor în interiorul categoriei de impact, între companiile finanțabile, care performează tot mai bine pe zi ce trece și cele cu dificultăți, ale căror indicatori se deteriorează”, a spus directorul general al CIT Restructuring, Anca Manițiu. Studiul CITR Group arată că, la începutul lui 2018, 4% din companiile românești concentrează 79% din business și produc o cifră de afaceri de 237 miliarde de euro, în creștere cu 14% față de anul precedent.”Dacă până în 2017 numărul companiilor finanțabile și cel al companiilor în dificultate era relativ egal, în ianuarie 2018 balanța s-a inversat în defavoarea companiilor sănătoase, al căror număr a scăzut. 20% dintre companiile nou intrate în categoria de impact generează 5% cifră de afaceri și își bazează creșterea pe datorii suplimentare, având 74% grad de îndatorare, procent care depășește media de 60% a categoriei. Avem, astfel, 49% companii finanțabile, 30% companii restructurabile și 21% companii insolvabile”, se arată în comunicat.
Europenii sunt puțini dar consumă mult
Un raport al organizației de mediu WWF arată că Europa epuizează resursele planetei, iar cetățenii UE consumă 20% din resursele naturale ale planetei, deși reprezintă doar 7% din populația lumii. "Acest consum este direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme resimțite din ce în ce mai des pe continent. Este important să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero până în 2040", arată raportul WWF publicat joi. Acesta arată că, dacă toată lumea ar avea același stil de viață ca cetățenii europeni, mâine, 10 mai, am fi epuizat resursele pe care Pâmântul le poate genera într-un an, conform celui mai recent raport WWF și datelor Global Footprint Network. La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. "Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră. Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecințele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversității, defrișări, diminuarea drastică a stocurilor de pește, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile. Aceste amenințări, la rândul lor, provoacă tensiuni și conflicte și agravează inegalitățile socio-economice", se arată în raport. 60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1° C, iar Europa a început deja să simtă impactul. "Potrivit Agenției Europene de Mediu, inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 și 2017, dar și pierderi de vieți omenești: peste 115.000 de persoane din întreaga Europă", punctează documentul. Cel mai recent raport WWF, Living Beyond Nature’s Limits ("Consumând peste limitele naturii"), subliniază numeroasele diferențe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE și cele ale altor țări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variații între țările UE, nici una dintre ele nu funcționează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul științific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii Eosistemice (IPBES) și oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale.
Grupul Telekom România merge cu frâna trasă
Grupul Telekom România a anunțat, miercuri, că veniturile consolidate au scăzut cu 4,4% în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 216,6 milioane euro, în condițiile în care veniturile din servicii mobile au scăzut cu 6,6%. Veniturile din servicii mobile au scăzut cu 6,6%, până la 76,2 milioane de euro, în primele trei luni, față de aceeași perioadă a anului trecut. ”Scăderea a avut loc în principal ca urmare a impactului tranziției efectuate în platformele IT, reflectat în T4 2018, care a condus la deconectări în ultima parte a anului. Prin urmare, numărul de deconectari din primele luni ale lui 2019 a influențat negativ rezultatul net. Cu o normalizare a regimului de facturare a abonaților, Telekom Romania așteaptă stabilizarea veniturilor sale din servicii mobile, în a doua jumătate a acestui an”, se arată în comunicat. Totodată, veniturile din serviciile fixe au scăzut cu 12,2% în T1 2019, până la 57,8 milioane de euro, ca urmare a veniturilor mai mici generate de serviciile de voce fixă, reflectând un declin atât în ceea ce privește venitul mediu pe utilizator, cât și numărul de clienți. ”Utilizatorii de voce (inclusiv FMC) au ajuns la 2,1 milioane la finalul primului trimestru al acestui an, în creștere cu 2% față de T1 2018. Cei doi factori, aflați în opoziție, care au influențat acest rezultat, au fost, creșterea semnificativă a bazei de clienți pentru servicii integrate fix-mobil și declinul continuu al numărului de abonați pentru serviciile tradiționale de voce fixă”, se arată în comunicat. Segmentul clienților de servicii de televiziune a înregistrat o scădere de 3,7% în T1 2019, ajungând la 1,41 milioane, influențat, în principal, de declinul tehnologiei DTH (Direct to Home). În același timp, segmentul de Internet TV (IPTV), a înregistrat o creștere de 8,1% a numărului de clienți, în primul trimestru al anului, comparativ cu același trimestru al anului trecut. Pentru pachetele convergente fix-mobil, numărul de clienți a crescut cu 40,2% în T1 2019, față de T1 2018, până la 771.000 la finalul lui martie 2019.
Comercianții de pește au fost amendațI pe capete
ANPC a controlat în aprilie 669 de operatori economici care comercializau pește, constatând abateri la 62% dintre aceștia, oprind de la comecializate tone de pește și aplicând 481 de sancțiuni, dintre care amenzi în valoare de 1,2 milioane lei. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a controlat modul de respectare a prevederilor legale, conformitatea, și modul de etichetare, prezentare publicitate și comercializare a peștelui, preparatelor din pește preambalate și conservelor din pește, aceste verificări continuând și în perioada următoare. Au fost controlați 669 operatori economici, constatându-se abateri la 414 (62%) dintre aceștia și a fost verificată o cantitate de cca. 99 tone de pește, preparate și conserve din pește, din care 38,5 t nu îndeplineau prevederile actelor normative în vigoare (38,9%). Din documentele de proveniență a mărfii a reieșit că peste 90 la sută din peștele controlat era din import. Ca urmare a deficiențelor constatate, comisarii ANPC au dispus oprirea temporară de la comercializare a unei cantități de 9,5 t de pește, preparate și conserve din pește, în valoare de 112.540 lei, până la remedierea neconformităților constatate; oprirea definitivă și retragerea de la comercializare a peste 20 t de pește, preparate și conserve din pește, în valoare de circa 450.000 lei, care erau alterate sau depozitate în condiții improprii sau care prezentau data durabilității minimale depășită; aplicarea de 481 sancțiuni contravenționale dintre care 240 avertismente și 241 amenzi contravenționale în valoare de 1.295.600 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor. Principalele abateri constatate în cursul acțiunilor de control au fost: marfă fără documente de proveniență; pește cu data limita de consum depășită; nerespectarea condițiilor de depozitare și expunere a produselor în vederea comercializării (condiții neconforme de transport și manipulare a mărfii, de temperatură în locurile de depozitare și expunere a acesteia, de igienă a agregatelor de răcire/congelare, lipsa monitorizării temperaturii din spațiile de păstrare frigorifică); prezența unui procent de apă congelată sub formă de gheață mai mare decât cel declarat; acumulare de gheață în ambalaje (suplimentar față de procentul de gheață declarat).
Medicamentul minune. S-a vândut cu 3,4 miliarde de dolari
Takeda Pharmaceutical a convenit vânzarea către grupul elvețian Novartis a unui medicament destinat tratării ochilor uscați, pentru 3,4 miliarde de dolari și posibile plăți ulterioare de până la 1,9 miliarde de dolari, aceasta fiind prima vânzare efectuată de compania japoneză după preluarea companiei britanice Shire, transmite Reuters. Takeda intenționează să vândă active în valoare de 10 miliarde de dolari pentru a reduce datoriile acumulate pentru preluarea Shire, convenită în ianuarie, care a plasat-o între primii zece mari producători de medicamente din lume în funcție de vânzări, dar și între cei mai îndatorați. Vânzarea medicamentului Xiidra pentru tratarea ochilor uscați, care face parte din portofoliul Shire, ar urma să fie finalizată în a doua jumătate a acestui an, au anunțat Takeda și Novartis într-un comunicat. Xiidra, aprobat să trateze semne și simptome de ochi uscați în Statele Unite, Canada și Australia, va îmbunătăți portofoliul Novartis de medicamente destinate tratării părții frontale a ochilor.
Toyota și Panasonic îșI încearcă norocul pe o piață uriașă
Compania auto japoneză Toyota Motor Corp și compania Panasonic au declarat că intenționează să creeze o companie comună pentru a dezvolta servicii conectate ce vor fi utilizate în locuințe și în dezvoltări urbane, informează Reuters. Această legătură dintre cele două companii întărește parteneriatul dintre ele, după ce în ianuarie au anunțat că vor lucra împreună pentru a construi baterii pentru vehiculele electrice, colaborând în zona de cercetare și dezvoltare dar și în cea de fabricație, pentru a concura pe piața în creștere a vehiculelor electrice. Toyota și Panasonic au declarat că vor înființa o nouă companie la începutul anului viitor, care se va axa pe crearea unei tehnologii care ar putea fi utilizată pentru a oferi servicii pesonalizate în locuințe. Decizia de a crea o nouă companie vine pe fondul intrării unor noi competitori pe piața vehiculelor cu emisii scăzute și a companiilor de ride-sharing, făcându-i pe producătorii de mașini clasice și pe furnizorii acestora să caute alternative pentru generarea fluxurilor de venituri.
Bosch se laudă cu vânzări de 78,5 miliarde de euro
În 2018, veniturile din vânzări încasate de Bosch au înregistrat un total de 78,5 miliarde de euro, iar profitul brut din operațiuni a înregistrat un total de 5,5 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde de euro în anul precedent, arată un comunicat al companiei. După ajustările în funcție de cursul de schimb valutar, vânzările au crescut cu cinci procente fără efecte de consolidare. În ciuda investițiilor majore în zonele cu potențial, marja profitului brut din operațiuni a crescut de la 6,8% în 2017, la doar 7% în 2018. Din punct de vedere al sectoarelor de activitate, divizia „soluții de mobilitate” și-a mărit vânzările cu 3,5%, respectiv 5,8% după ajustările în funcție de cursul de schimb valutar, la 47,6 miliarde de euro. Divizia „bunuri de larg consum” a realizat vânzări de 17,8 miliarde de euro. După ajustările în funcție de cursul de schimb valutar, această scădere de 3,1%, față de anul 2017, echivalează cu o creștere a vânzărilor de 0,7%. Un motiv care a stat la baza acestei creșteri scăzute a fost presiunea concurențială tot mai mare, în special în China. În divizia „tehnologie industrială”, vânzările au crescut la 7,4 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 8,8% sau 11,7%, după ajustările în funcție de cursul de schimb valutar. În divizia „tehnologie pentru construcții și energie”, vânzările au crescut cu 2,4%, până la 5,6 miliarde de euro. După ajustările în funcție de cursul de schimb valutar, aceasta a fost echivalentă cu o creștere de 5,1%.
