MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fondul de locuințe din România a crescut anul trecut cu 66.100 de case
Armata ucraineană a luat în ultimele zile drept țintă o platformă de extracție de hidrocarburi la Marea Neagră - exploatată de către Rusia -, o țintă militară pentru Kiev, dar care poate avea consecințe ecologice extrem de grave, relatează AFP. Ucraina a anunțat că a vizat platforme de foraj la Marea Neagră, folosite, acuză ea, drept “instalații” militare de către ruși, pentru a-și consolida controlul în regiune.
“În această instalație, Rusia a organizat mici garnizoane, a depozitat material de apărare antiaeriană, inclusiv radare. Adică aceste platforme au fost transformate în instalații care i-au ajutat și îi ajută pe ruși să-și consolideze controlul total al părții de nord-vest al Mări Negre”, acuză într-o conferință de presă online un purtător de cuvânt al regiunii Odesa, Serghii Braciuk.
Pe platforme de extracție de gaze naturale - situate la 70 de kilometri de Odesa, un port în sudul Ucrainei, la Marea Neagră - se află de asemenea instrumente de “recunoaștere”, acuză el.
El anunța luni că aceste platforme sunt “ținte militare legale” ale Ucrainei.
“Este o mică garnizoană. Nu este doar o platformă de extracție de gaze naturale”, dădea el asigurări într-o înregistrare video postată pe canalul său de Telegram.
Șapte persoane erau date dispărute luni seara, potrivit unui lider rus.
Acesta este primul atac anunțat împotriva unei infrastructuri de hidrocarburi offshore din Crimeea de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, la 24 februarie,
Consecințe ecologice grave
Platformele maritime de extracție de hidrocarburi sunt ținte tentante și ușoare, însă consecințele ecologice ale distrugerii lor pot fi extrem de grele.
Ministerul rus al Apărării anunța luni că, în urma unui atac cu rachete antinavă și o dronă de tip Bayraktar TB2 vizând platforme, “un incendiu puternic a izbucnit pe platforma BK-1 și a creat amenințarea uneicatastrofe ecologice”.
Site-ul FIRMS - cu legături cu NASA, care permite o supraveghere a incendiilor, arată, într-adevăr, că a izbucnit un incendiu, luni, pe mare, și că ardea în continuare marți.
AFP a confruntat această localizare cu o bază de date europene care permite să se vadă structuri de extracție de hidrocarburi și corespunde cu platforma Modu Tavrida, denumită și Boyko Towers, exploatată de către Cernomorneftegaz.
Instalațiile de la Marea Neagră au fost confiscate de către Rusia după anexarea Crimeei în 2014, iar gazele naturale sunt consumate pe această peninsulă ucraineană ocupată, unde sunt trimise prin gazoduct.
“La fel de idiot ca ocuparea Cernobîlului”
Atacarea unei platforme “nu este un lucru foarte inteligent. Este la fel de idiot ca ocuparea Cernobîlului”, așa cum au făcut rușii la începutul ofensivei, la 24 februarie, denunță un expert în energie și modificări climatice de la Sciences Po, Thierry Bros, autorul cărții “Geopolitica gazelor naturale rusești” (Editura l'Inventaire).
Rușii “au instalat mici contingente pe platforme. Ei au desfășurat sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv radare, material de recunoaștere. Aceste platforme au devenit un fel de fortificații, care i-au ajutat și continuă să-i ajute pe ruși în încercarea lor de a cuceri total nord-vestul Mării Negre”, a justificat marți un purtător de cuvânt militar al regiunii Odesa, citat de agenția ucrainană de presă Interfax Ukraine.
AFP scrie că nu a putut să verifice aceste informații.
În general,cu cât Rusia controlează mai mult această regiune maritimă, cu atât sunt mai grave amenințările la adresa restului ieșirilor la mare ale Ucrainei, mai ales Odesa.
Din punct de vede ecologic, având în vedere că este vorba despre o platformă de extracție de gaze naturale, nu există riscul unei marei negre, însă “există câmpuri care vor arde, arde, arde, iar asta emite în atmosferă dioxid de carbon (CO2) și metan, două gaze cu efect de seră”.
Fără impact în Crimeea
Dn punct de vedere energetic, impactul este aproape nul în privința Rusiei.
Platformele pierdute de către Ucraina în 2014 produceau în perioada 2013-2015 aproximativ un miliard de metri cubi pe an, “ceea ce înseamnă nimic în comparație cu producția rusă, de ordinul a 640 de miliarde de metri cubi pe an”, subliniază Thierry Bros. În schimb, acest lucru urmează să afecteze situația în Crimeea. Gazele naturale extrase aici sunt trimise și consumate în Crimeea, subliniază acest profesor.
Chiar și așa, platformele sunt ținte tentante pentru că sunt imobile și sunt dificil de apărat. În trecut, ele au fost atacate, în conflicte, de exemplu în Războiul dintre Iran și Irak (1980-1988) sau în Războiul de la Golful Persic (1991).
“Este complicat să securizezi o platformă împotriva unei rachete, pentru că nu este optimizată să primească un sistem de tip sol-aer de autoapărare. O acoperire eficientă poate veni numai de la nave de suprafață”, subliniază cercetătorul francez Pierre Grasser, un specialist în Apărarea rusă, asociat la Laboratorul Sirice.
“La Marea Neagră, Rusia dispune doar de șase nave înarmate să intercepteze acest tip de rachetă”, precizează el.
“Este puțin, având în vedere întoarcerea în port ciclică, menținerea a două nave care să apere Insula Șerpilor - a cărei apărare este prioritară - iar acest lucru lasă, așadar, două-trei unități care să acopere tot restul mării”, subliniază el.
Poluarea cauzată de distrugere poate dura.
“Dacă incendiul a atins forajul, lucrurile vor fi și mai complicate”, estimează Thierry Bros.
În cazul unei distrugeri a capului sondei, un fel de valvă la fundul apei, “ne aflăm în fața unei necunoscute, iar inginerii vor trebui să găsească o soluție”, avertizează el.
Avertismente din Germania care dau fiori
Pregătiți plapumele groase: se anunță o iarnă grea, cu gaze puține și scumpe
O penurie de gaze și prețuri ridicate vor trimite “unde de șoc în toată țara”, ceea ce va duce la reducerea incalzirii pentru chiriași și la falimente pe scară largă ale companiilor, a avertizat Klaus Muller, șeful Agenției Federale de Rețele din Germania, care este biroul de reglementare pentru piețele de electricitate, gaze, telecomunicații, servicii poștale și feroviare, raportează ZeroHedge . Într-un interviu acordat cotidianului germanRheinische Post, Muller descrie o imagine sumbră a crizei, afirmând că aceasta va “trimite unde de șoc în întreaga țară”. Băncile își vor intensifica afacerile cu împrumuturi în rate, iar companiile aflate în dificultate vor intra în insolvență”.
Sursa citată afirmă că biroul lui Muller, o agenție federală din cadrul Ministerului Federal pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică, are o vedere de ansamblu asupra situației economice din Germania și, de asemenea, o perspectivă specială asupra modului în care vor evolua condițiile economice în viitor.
Muller afirmă că se așteaptă ca prețurile la gaze să continue să crească, ceea ce va duce la o inflație crescută care depășește cu mult sfera energiei. De asemenea, el avertizează că va exista o lipsă dramatică de gaz în timpul iernii, ceea ce ar putea determina proprietarii de locuințe să reducă mult căldura pentru a economisi energie. La rândul lor, germanii ar putea fi nevoiți să trăiască în apartamente mai reci.
Ca un semn că guvernul german acționează în baza ipotezei că o potențială criză ar putea apărea la iarnă, există deja discuții despre o eventuală reducere a cerințelor de încălzire pentru proprietari.
“Legea închirierii stipulează că proprietarul trebuie să regleze sistemul de încălzire în timpul perioadei de încălzire astfel încât temperatura minimă să se încadreze între 20 și 22 de grade Celsius. Guvernul ar putea reduce temporar cerințele de încălzire pentru proprietari. Discutăm acest lucru cu politicienii”, a declarat Muller.
Guvernul a făcut deja presiuni asupra întreprinderilor și cetățenilor pentru a-și reduce consumul de energie, dar această presiune ar putea veni în viitor sub forma unor noi legi și reglementări, Muller cerând să se pună mai multă presiune pentru a determina consumatorii să economisească gazul.
Deși Germania a făcut presiuni pentru o interdicție generală a importurilor de petrol rusesc, țara este foarte dependentă de gazele naturale din Rusia. Dacă Rusia ar tăia gazele în lunile critice de iarnă sau chiar ar restricționa livrările, acest lucru ar putea duce la daune critice pentru economia germană, un scenariu asupra căruia experții în energie au avertizat deja .
Germanilor nu numai că le va fi mai frig în apartamentele lor, dar și companiile se vor confrunta cu falimente în masă, susține Muller. Cu toate acestea, el afirmă că politicile guvernamentale ar putea contribui la atenuarea pierderilor financiare și la păstrarea livrărilor critice de gaze. El a spus că dorește să încurajeze companiile să economisească gazul cu un sistem de bonusuri.
“Vrem să stabilim mecanisme de recompensare a companiilor care renunță voluntar la cotele de gaz cu o primă. Este întotdeauna mai bine când ajustările se fac prin intermediul prețurilor decât prin intervenția directă a statului”, explică acesta.
Muller este, de asemenea, pesimist în ceea ce privește evoluția prețurilor în Germania și se așteaptă ca situația să se deterioreze.
“Prețurile la gaze pentru gospodăriile private s-au înmulțit deja în comparație cu perioada dinaintea invaziei. Chiriașii care au restanțe mari s-ar putea confrunta cu surprize neplăcute”, a spus el, referindu-se la faptul că mulți germani primesc facturi surpriză la sfârșitul unui ciclu de facturare dacă prețurile la energie cresc.
Ministerul de Finanțe: Deficitul bugetar a scăzut
Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, adică 1,57% din PIB, în scădere față de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021 (2,22% din PIB), a anunțat Ministerul de Finanțe. “Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 mld lei în scădere față de deficitul de 26,18 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB”, arată datele Ministerului de Finanțe. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.
Compensarea prețurilor carburanților: reducerea este benevolă
Șeful ANAF, Lucian Heiuș, a declarat că reducerea de 50 de bani la litrul de combustibil va fi benevolă și va fi aplicată de companiile dispuse să intre în program. “Nu putem să obligăm pe cineva ca din profitul lui să-și diminueze pentru a scădea prețul la pompă”, a afirmat președintele ANAF. Acesta a explicat că suma se va compensa cu impozite pe care companiile le datorează statului. Întrebat ce conține Odonanța Guvernului prin care se va compensa prețul carburanților, Lucian Heiuș a declarat că se lucrează la această ordonanță și că se dorește a fi adoptată săptămâna aceasta. “Guvernul va suporta 25 de bani din acest 50 de bani cu care se va reduce. Această reducere este foarte importantă, este benevolă. Sunt companii care vor accepta să facă acest lucru, să facă parte din acest program din acest parteneriat. Nu putem să obligăm pe cineva ca din profitul lui să-și diminueze pentru a scădea prețul la pompă. Clar, noi nu știu exact amănunte, dar cred că s-a discutat cu marea parte din industrie și cred că majoritatea celor care operează sunt de acord să facem acest lucru. Deci 25 de bani din cei 50 de bani vor fi suportați de de stat”, a declarat.
Cresc rapid tensiunile și între Rusia și Kazahstan
Dictatorul rus Putin (stânga) s-a văzut contrat chiar la el acasă de președintele kazah Tokaev. A doua zi, Rusia a blocat exporturile de petrol ale Kazahstanului spre Europa, iar un deputat rus a sugerat că vecinul său asiatic nu e în siguranță. Tensiunile dintre Rusia și Kazahstan cunosc o neașteptată și bruscă ascensiune după ce președintele țării asiatice, Kassim-Jomart Tokaev, a refuzat o decorație oferită de Moscova și a spus de față cu Vladimir Putin că țara sa nu va recunoaște “niciodată” independența așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk. Imediat după ce președintele kazah Tokaev a afirmat, la conferința Organizației Tratatului de Securitate Internațională, organizată la Sankt Petersburg, că nu va recunoaște republicile separatiste, provocând furia cecenului Ramzan Kadîrov, Kremlinul a trecut la represalii. Rusia a stopat exporturile de petrol pe care kazahii le realizau în Europa prin portul rusesc din Novorossiisk (regiunea Krasnodar, cu ieșire la Marea Neagră), invocând descoperirea unor bombe din Al Doilea Război Mondial. Kazahstanul a replicat imediat, blocând 1.700 de vagoane cu cărbune importat din Rusia, semnalează portalul Nexta, dar și numeroase alte surse mass-media independente din spațiul ex-sovietic. Experții se întreabă dacă următorul pas nu va fi blocarea de către ruși a transporturilor de uraniu pe care compania de stat kazahă Kazatomprom le face către fabricile din Europa prin Sankt Petersburg. Situația a escaladat rapid. Konstantin Zatulin, deputat în Duma de stat a Rusiei și vicepreședintele acestei Camere a Parlamentului pentru afacerile în CSI (Comunitatea Statelor Independente care reunește cele mai multe din republicile ex-sovietice), l-a atacat verbal pe președintele kazah. În mod incredibil, Zatulin a amenințat Kazahstanul, făcând trimitere la regiunile nordice ale țării, de la granița cu Rusia, unde este concentrată minoritatea rusă. Zatulin i-a avertizat pe kazahi că, ”în funcție de comportamentul Kazahstanului, nimic nu este exclus”. Președintele kazah Tokaev remarcase la conferința de la Sankt Petersburg, de față cu Putin, că Federația Rusă n-ar trebui să încerce să joace rolul „salvatorului”, pentru că nimeni nu are de gând „să servească sau să se plece”.
