MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Depozitele în lei ale gospodăriilor populației a crescut în plină pandemie cu 3,4%
Eeconomiile din bănci au ajuns la aproape 138 de miliarde de lei u față de aprilie 2019 sunt cu 12% mai mari
Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 3,4% față de luna martie 2020, până la 137,98 miliarde lei, iar față de luna aprilie 2019 au înregistrat o creștere de 12,2% (9,2% în termeni reali), a informat miercuri Banca Națională a României (BNR). "Depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 3,4% față de luna martie 2020, până la 137,986 miliarde lei, iar față de luna aprilie 2019 au înregistrat o creștere de 12,2% (9,2 la sută în termeni reali). Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au înregistrat o creștere de 1,4% (1,2% în termeni reali) față de luna martie 2020; exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 1,1%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 18,6% (majorarea a fost de 16,6% dacă indicatorul este exprimat în euro)", arată BNR. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 2,5% (până la 103,156 miliarde lei) față de luna martie 2020 și au crescut cu 4,2% față de luna aprilie a anului precedent. Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 36,3% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 0,6% față de luna martie 2020, până la nivelul de 137,288 miliarde lei (exprimate în euro, acestea s-au majorat cu 0,2%, până la 28,353 miliarde euro). Comparativ cu aprilie 2019, indicatorul, exprimat în lei, a crescut cu 19% (majorarea a fost de 16,9% dacă acesta este exprimat în euro). Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în luna aprilie 2020 cu 0,7% față de luna martie 2020, până la nivelul de 378,431 miliarde lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de luna aprilie 2019. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 63,7% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, s-au majorat cu 0,8% față de luna martie 2020, până la 241,143 miliarde lei, iar față de luna aprilie 2019 au înregistrat o creștere de 8,6% (5,8% în termeni reali). Depozitele în valută ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, au înregistrat o scădere de 1,6% (-1,9% în termeni reali) față de luna martie 2020 (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 2%). Comparativ cu aprilie 2019, depozitele în valută ale rezidenților din alte sectoare, exprimate în lei, s-au majorat cu 20% (exprimate în euro, acestea au crescut cu 17,9%). Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2020 un sold de 439,076 miliarde lei. Față de luna martie 2020, aceasta a crescut cu 1,2% (0,9% în termeni reali), iar în raport cu aprilie 2019 masa monetară (M3) s-a majorat cu 12,6% (9,6% în termeni reali). Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna aprilie 2020 cu 0,5% (-0,8% în termeni reali) față de luna martie 2020, până la nivelul de 271,124 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,1% în totalul creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,6% (-0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,9% în totalul creditului neguvernamental, a scăzut cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,7%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 5,7% (2,9% în termeni reali), pe seama creșterii cu 7,4% a componentei în lei (4,6% în termeni reali) și a creșterii cu 2,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,6%).
Cât costă să comanzi online un Pachet cu 50 măști de unică folosință
livrările se fac și în două luni și jumătate
Prețul unui măști de unică folosință comandată online diferă de la o companie la alta și poate porni de la 1,07 lei, fără TVA, dacă este cumpărată de platforma AliExpress din China, însă timpul de livrare ajunge și la 49 de zile, în timp ce o mască achiziționată de pe Ebay poate ajunge la circa 4 lei, caz în care livrarea se face în două luni și jumătate, iar dacă sunt cumpărate de pe site-uri din România, livrările se fac într-o zi, două, potrivit informațiilor oferite News.ro de Consiliul Concurenței. Astfel, pe platforma AliExpress (China) prețul unui pachet de 50 de măști de unică folosință variază între 53,5 lei și 60,7 lei, transportul este gratuit, iar livrarea se face în 27-49 zile. Coletele cu valoare sub 10 euro sunt scutite atât de TVA, cât si de taxe vamale. Iar pentru cele cu valoare între 10 euro și 150 euro se plătește TVA la vamă (mesagerii externe, oficiu posta internațională, etc), adică 19% din valoarea coletului. Pe Ebay, același pachet de 50 de măști costă între 156 lei și 196 lei, incluzând transportul, și ajunge în țară în 27-74 zile. Un pachet de 50 de măști costă între 70,3 lei și 102,9 lei pe Amazon, fiind livrat în 20-40 zile. Pe platforma Emag, prețul unui pachet de 50 de măști variază între 72,9 lei și 79,4 lei, la care se adaugă transportul care costă între 10 și 20 lei, iar timpul de livrare este de 1-2 zile. La Altex, prețul unui pachet de 50 de măști este de 90 lei, iar transportul costă 15 lei. Pe platforma Cel.ro, prețul unui pachet de măști variază între 78 lei și 106 lei, la care se adaugă costul transoprtului de 19-20 lei și sunt livrate în 2-3 zile lucrătoare. Pe Okazii.ro, pachetele de câte 50 de măști se găsesc la prețuri între 70 lei și 125 lei. Transportul este gratuit, dar există și situații în care costă 14,2 lei, timpul de livrare fiind de 2 zile.
Fabrica De'Longhi de la Jucu îi angajează pe cei 33 de muncitori originari din Sri Lanka
Compania De'Longhi România a propus Ministerului Muncii și Protecției Sociale să preia spre angajare pe cei 33 muncitori din Sri Lanka, care rămăseseră fără slujbe și fără posibilitatea de a se întoarce acasă, iar oferta companiei din Cluj a fost selecționată dintre toate cele transmise către minister. De'Longhi România a anunțat miercuri că va asigura transportul București – Cluj pentru cele 33 de persoane, le va asigura cazare în apropierea fabricii și va semna cu ele contracte de muncă, respectând aceleași condiții de salarizare și de pregătire ca ale tuturor celorlalți angajați de la Jucu. Muncitorii din Sri Lanka au ajuns în România în vara anului trecut, lucrând la o firmă de confecții din Botoșani. După ce nu s-au mai prezentat la serviciu, în condițiile în care unii angajați ai firmei au fost infectați cu coronavirus, lor le-au fost desfăcute contractele de muncă, ei ajungând la București, la sfârșitul săptămânii trecute. Ei au fost cazați la un hotel de lângă Aeroportul Otopeni, iar ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a mers de mai multe ori pentru a discuta cu ei. "De'Longhi România a propus Ministerului Muncii și Protecției Sociale să preia spre angajare pe cei 33 muncitori din Sri Lanka, muncitori care rămăseseră fără slujbe și fără posibilitatea de a se întoarce acasă. Oferta companiei din Cluj a fost selecționată dintre toate cele transmise către minister, astfel încât De'Longhi România va asigura transportul București – Cluj pentru cele 33 de persoane, le va asigura cazare în apropierea fabricii și va semna cu ele contracte de muncă, respectând aceleași condiții de salarizare și de pregătire ca ale tuturor celorlalți angajați de la Jucu", a anunțat compania într-un comunicat. Compania precizează că își completează astfel efectivul de lucru ca să-și continue activitatea în creștere semnificativă în această perioadă. ”Decizia Ministerului Muncii și Protecției Sociale de a accepta oferta companiei noastre de preluare a muncitorilor din Sri Lanka ramași fara contract ne bucură foarte mult. Am putut remedia o situație dificilă pentru acești oameni, într-un timp record și am demonstrat, de asemenea, celor care aleg să părăsească România pentru munci sezoniere, că există de lucru aici, acasa, în condiții corecte, de respect și de securitate”, a precizat conducerea companiei De'Longhi România. Managementul companiei a aflat de situația celor 33 de persoane din presă și a transmis imediat o ofertă de angajare către minister, o ofertă despre care spune că asigură condiții de salarizare și viață corecte în zona Cluj.
România a atras 3,3 miliarde euro de pe piețele externe de capital
România a atras 3,3 miliarde euro de pe piețele externe de capital, a anunțat miercuri Ministerul de Finanțe. "România a atras 3,3 miliarde euro de pe piețele externe de capital la costuri atractive în contextul propagării pandemiei Covid-19. (...) Valoarea totală a emisiuni este de 3,3 miliarde euro, nivelul subscrierii finale fiind de peste 3 ori mai mare, prin participarea unui număr de peste 585 de investitori", arată Ministerul de Finanțe într-un comunicat. Fondurile aferente acestei tranzacții au intrat în conturile Trezoreriei marți, 26 mai. "Emisiunea de euroobligațiuni lansată în data de 19 mai 2020 de Ministerul Finanțelor Publice s-a bucurat de un interes excepțional din partea investitorilor, România reușind o serie de performanțe care i-au consolidat, încă o dată, poziția de emitent sofisticat pe piețele externe de capital: prin volumul impresionant al cererii, precum și prin volumul final al tranzacției, este cea mai mare emisiune de euroobligațiuni lansată de un emitent suveran din zona non-Euro și a doua cea mai mare din regiunea CEE; tranzacția reprezintă cel mai mare volum de finanțare realizat de Romania într-o singură zi; s-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar și la închiderea tranzacției când nivelul cererii s-a menținut la un nivel record, de 12 miliarde euro", informează ministerul. Acesta arată că s-a realizat cea mai mare reducere a costului față de nivelul inițial lansat în piață, de 50 de puncte de bază. "Succesul acestei tranzacții demonstrează încă o dată încrederea de care se bucură România din partea comunității internaționale a investitorilor, chiar și în această perioadă provocatoare, generată de pandemia Covid-19. Guvernul rămâne în continuare pe deplin angajat în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2, iar împrumutul contractat va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanțare în creștere, rezultate din deficitul bugetar și volumul refinanțării datoriei publice. În contextul actual, dominat de efectele socio-economice negative cauzate de pandemia COVID-19, atât volumul atras, precum și cererea record din partea investitorilor și primele de emisiune aferente tranzacției reprezintă realizări deosebite ale României, în calitate de emitent suveran din categoria piețelor emergente", a declarat ministrul Finanțelor Publice, Florin Cîțu. Emisiunea a fost realizată în două tranșe, din care 1,3 miliarde euro cu maturitatea de cinci ani, cu un randament de 2,793% și o rată de dobândă de 2,750% pe an și 2 miliarde euro cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 3,624% și o rata de dobândă de 3,624% pe an. "Strategia de execuție a emisiunii a permis reducerea graduală a costurilor, pe fondul unei suprasubscrieri masive pentru cele două tranșe", precizează MFP. Față de valorile cu care au fost lansate inițial în piață cele două tranșe, de 355 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 5 ani lung și de 425 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani, costurile au fost reduse cu 50 puncte de bază, obținându-se în final prime de emisiune de 15 puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani lung, respectiv 20 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani.
Guvernul elimină două cerințe importante din programul IMM Invest
Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat, miercuri, în cadrul ședinței de Guvern, că au fost eliminate două bariere în cadrul programului IMM Invest, fiind vorba de renunțarea la cerința de instituire a ipotecii legale și eliminarea certificatului COVID-19, prin care companiile probau dacă au fost sau nu afectate de pandemie. "Am convocat ședința de urgență, ca să spun așa, pentru că avem de pregătit mai multe acte normative. În primul rând, îmbunătățirea reglementării pentru programul IMM Invest. Domnule ministru Cîțu, suntem pregătiți să dezbatem?”, a afirmat Orban, la începutul ședinței de Guvern. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că sunt două bariere care vor fi eliminate. "Sunt două bariere pe care le eliminăm astăzi în urma discuțiilor cu sistemul financiar bancar de vineri. Una dintre ele propune renunțarea la cerința de instituire a ipotecii legale de bunuri mobile și imobile aparținând debitorului”, a explicat Florin Cîțu. Ludovic Orban a precizat că statul garantează în proporție de 80 la sută și atunci nu are sens să fie solicitate garanții companiei. Cîțu a precizat că a doua modificare se referă la eliminarea certificatului COVID. "Era un element de ambiguitate în ceea ce privește modul de a proba dacă ai fost afectat sau nu, acel certificat COVID. Și atunci am eliminat această cerință de a fi probat de la caz la caz”, a spus ministrul Finanțelor. Orban a precizat că IMM Invest nu este un program destinat numai companiilor afectate de pandemie. "Ideea este că programul nu este destinat numai companiilor a căror activitate a fost afectată direct sau indirect de epidemie, ci către toate companiile. (...) Să le transmiteți celor de la Fond să mențină o legătură permanentă cu responsabilii din cadrul băncilor de derulare a proiectelor, să aibă o comunicare permanentă astfel încât să fluidizeze toate procedurile, să grăbească viteza de aprobare a creditelor, ăsta e de fapt obiectivul nostru”, a mai afirmat Orban.
“Toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune”
Toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune și că revenirea se va face treptat din a doua parte a anului, spune Ionuț Simion, country managing partner, PwC România, acesta precizând că există riscul ca scăderea consumului și a disponibilității resurselor să nu fie temporară și să aibă impact structural major. ”De la apariția acestei crize, cele mai multe companii s-au angajat că vor face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă, așa cum se observă inclusiv din concluziile acestui studiu. După ce activitatea economică a încetinit, în general au optat pentru variante de reducere a cheltuielilor care să nu afecteze angajații, de exemplu amânarea unor investiții sau ajustarea costurilor operaționale. Dacă relansarea economică va fi rapidă, efectul negativ va fi mult atenuat, implicit asupra angajaților. Scenariile optimiste vorbesc de o contracție economică în formă de V, adică o cădere bruscă pe termen scurt și o recuperare rapidă. Însă există riscul ca scăderea consumului și a disponibilității resurselor să nu fie temporară și să aibă impact structural major. În orice caz, toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune și că revenirea se va face treptat din a doua parte a anului. Prin urmare, companiile iau în calcul toate scenariile, având ca prioritate menținerea locurilor de muncă și redarea încrederii în economie pe termen mediu”, declară Ionuț Simion, country managing partner, PwC România, într-un comunicat.
Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,42%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut miercuri la 2,42%, cel mai redus nivel atins din 25 aprilie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,52%, nivel înregistrat ultima oară pe 24 aprilie 2018. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Vouchere cu valabilitate de până la 2 ani pentru vacanțele amânate
Touroperatorul Eturia anunță că a amânat vacanțele turiștilor pentru alte perioade și le-a acordat vouchere cu valabilitate de până la doi ani și, iar cei 600 de parteneri ai săi, hotelieri și agenții de turism din 120 de destinații de pe cinci continente, sunt pregătiți să redeschidă. Unii dintre aceștia își vor relua activitatea la jumătatea lunii iulie, iar ceilalți în august-septembrie. "Chiar dacă domeniul turismului a fost cel mai afectat în această perioadă, partenerii externi caută permanent soluții să păstreze legătura cu noi, fiind constienți că numai prin suport reciproc vom putea depăși acest impas. În acest sens, numărul discuțiilor online s-a înmulțit simțitor, în așa fel încât ne menținem permanent informați în legatură cu situația actuală în fiecare destinație în care noi operăm vacanțe și rămanem conectați la realitatea specifică fiecărui loc. Tot prin prisma relației apropiate cu partenerii și a deschiderii lor către soluții, am putut amana vacanțele turiștilor, am putut să oferim acestora vouchere cu valabilitate chiar și de doi ani și de asemenea am putut să găsim împreună răspunsuri la toate întrebarile venite din partea clienților noștri”, a declarat Hardik Shah, contracting manager Eturia.
