Scrisoarea deschisă a profesorului de geografie Iuliu-Octavian Dragomir de la Colegiul Național „Unirea” Focșani
Iuliu-Octavian Dragomir este profesor de geografie la Colegiul Național „Unirea” din Focșani, cu mare experiență la catedră, cu o certă vocație pedagogică și cu rezultate deosebite obținute în urma pregătirii elevilor pentru olimpiada de geografie, fazele județene, naționale și internaționale. Reamintim că în acest an școlar, elevul Preda David Ștefan de la Colegiul Național „Unirea”, îndrumat de prof. Octavian Dragomir, s-a calificat la Olimpiada Internațională de Geografie, care va avea loc în Indonezia, la Bandung, în perioada 08 – 14 august 2023.
Profesorul Iuliu-Octavian Dragomir este la a doua scrisoare deschisă în care abordează problemele de interes public din domeniul educației. În ianuarie 2021, acesta a mai făcut publică o scrisoare deschisă pe care o puteți reciti accesând titlul alăturat:Scrisoarea deschisă a profesorului de geografie Iuliu-Octavian Dragomir de la Colegiul Național „Unirea” Focșani( ediția ianuarie 2021)
Citiți în continuare: Scrisoarea deschisă a profesorului de geografie Iuliu-Octavian Dragomir de la Colegiul Național „Unirea” Focșani-ediția mai 2023
Aud din ce în ce mai des oameni, semeni de-ai noștri, cum că geografia în școală e cam inutilă, pentru că trăim în era tehnologiei, iar internetul și gps-ul pot rezolva orice, inclusiv pot explica geografia. Pe principiul acesta, matematica devine inutilă pentru că există calculatorul, limba română asemenea, pentru că există eBook-ul, informatica este înlocuită de internet și de calculator etc. Nimeni nu observă că sistemele de educație occidentale nu produc elite, ci doar mase amorfe, iar Occidentul e într-o pierdere îngrozitoare de valori și viteză, în fața Orientului în care se învață pe rupte și care produce elite, plus valoare și miracole economice. Iar noi, care am fost între cele două, și am avut șansa să folosim experiența Vestului și seriozitatea Estului, am dat cu piciorul la tot, debarasându-ne inclusiv de propriile modele testate și funcționale.
Mi-e milă de oamenii care gândesc așa. Și nu voi încerca să-i conving de contrariul acestei idei. Ei au deja ideea formată, implantată în creier, sunt deja spălați pe creier. Si nici nu sunt foarte vinovați. De douăzeci de ani, li se spune că tot ce fac copiii noștri în școală este inutil, că sistemul, altminteri perfectibil, este anacronic, complet depășit, că profesorii sunt neadaptați la schimbare , nereformați și nepregătiți, că, în general, avem ceva cu copiii noștri, pe care nu doar că nu-i valorizăm și respectăm, ci chiar îi urâm, pentru că-i punem să învețe lucruri inutile, depășite, complicate, în genere nefolositoare pentru societatea viitorului. Formăm „competențe”, dar nu îi mai învățăm deprinderi elementare, nu mai utilizăm exercițiul, nu mai folosim memoria, nu mai dezvoltăm gândirea, nu îi mai punem să facă corelații, pe scurt, nu mai facem nimic temeinic. Generațiile actuale nu mai știu tabla înmulțirii sau alte operații simple, nu mai reușesc să citească, darămite să înțeleagă o poezie, nu mai sunt în stare să identifice elemente fizico-geografice pe o hartă etc. Reformele continue făcute in ultimii 30 de ani, au obținut exact ceea ce au sădit și, poate, dorit. Omul nou este creat. Și pregătit să răspundă comenzilor societății tehnologice. Omul nou nu mai este nici omul vechi, enciclopedist, nici omul prezent, dubitativ și habarnist. Omul nou nu conduce tehnologia, ci este condus de tehnologie, este robotul însuși. E omul fără sentimente, obsedat doar de bani, de carieră, de mașini, de material. Omul nou nu mai face istorie, ci este prăbușit în istorie.
Omul nou este omul fără geografie. Omul nou nu este interesat de geografie, pentru că aceasta îl încurcă teribil, îl fixează de ceva, încearcă să-i explice că are apartenență la un spațiu, îi creează dileme și îi dă răspunsuri, îi creează angoase și îi oferă soluții la problemele grave ale umanității și îl face să aibă sentimente. Ori în lumea actuală, omul cu sentimente nu este doar inutil, ci și periculos. Pentru că el gândește, își pune întrebări, se revoltă, reacționează.
Îmi dau seama că, îmbătrânind, devenim din ce în ce mai puțin flexibili și greu adaptabili la schimbare, dar nu credeam să ajung în punctul în care să nu mai înțeleg nimic din lumea în care trăiesc. Că voi fi nevoit, spre finalul carierei, să explic, nu unor oameni simpli, ci unor oameni care decid viitorul unei nații și al unor generații, că fără geografie și fără istorie, nu există un neam, că neamul românesc, dacă el mai există, va dispărea în neant dacă își va pierde identitatea. Cum să le explici unor diletanți că sute de mii de țărani au murit în cele două războaie și în alte zeci de lupte, făcând istorie, pentru că aveau nevoie de o geografie, că ei sunt astăzi geografie ?! Că, dacă te uiți la geografia României, nu găsești o alta mai frumoasă și echilibrată în toată Europa. Că granițele României dodoloațe sunt atât de solide și bine apărate tocmai de geografia ei, că sunt udate de sângele celor care au murit tocmai pentru că le lipsea geografia. Că geografia și istoria înseamnă rădăcini și că fără rădăcini nu existăm.
Toate aceste discuții sterile purtate în spațiul public despre utilitatea geografiei sau a altor discipline esențiale din școală mă conving și mai mult că nimic nu este întâmplător, că, pe principiul picăturii chinezești, ni se vor impune lucruri străine ființei noastre și ne vor distruge programatic și ultimele elemente identitare. Iar în acel moment, odată cu dispariția ultimilor dascăli români, omul nou devine realitate. Pe de altă parte, toate câte se întâmplă în jurul nostru mă conving și mai mult că este nevoie de rezistență, că, deși vom fi din ce în ce mai puțini cei care credem în niște valori, le vom apăra până la capăt. Și, poate, sădind în sufletul celor încă neformați sămânța sănătoasă, aceasta va da cândva roade...
...spuneți celor care conduc vremelnic Educația din România că geografia îl leagă pe om de Cer, adică de Dumnezeu și îi explică omului că nu este Dumnezeu, ci doar o parte a creației Acestuia, o parte a mediului căruia îi aparține. Iar geografia îi deschide mintea, ochii și sufletul spre Cel care l-a creat, nu pentru vreo cucerire smintită, ci pentru a fi util Pământului și Cerului...
Profesor Iuliu-Octavian Dragomir
Colegiul Național ”Unirea” Focșani
12 mai 2023
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
