Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Florăriile online au început să simtă mirosul banilor

Ziarul de Vrancea
6 aug 2013 525 vizualizări
Vanzările online de flori au crescut în primul semestru cu 10%, la aproximativ 1,5 milioane euro

Vanzările online de flori au crescut în primul semestru cu 10%, la aproximativ 1,5 milioane euro, şi vor ajunge la 2,5 milioane euro pană la sfarşitul anului, valoare similară cu cea din 2012, estimează florăria online FlorideLux.ro. "Piaţa romanească de florării online este destul de incertă din punct de vedere al celor care investesc într-un astfel de business. Nefiind conştienţi de gradul de dificultate ridicat pe care îl are o astfel de afacere, multe persoane fizice au investit în florării online în perioada februarie - martie, după care îşi închid porţile din lipsa performanţei", a declarat, într-un comunicat, Marius Dosinescu, director general şi fondator al grupului FlorideLux, care reuneşte mai multe florării online şi tradiţionale. Potrivit datelor firmei, FlorideLux.ro are o cotă de 25% din piaţă, iar principalii opt competitori împart 60% din aceasta. Restul de 15% din industrie revine celor 120 de florării online declarate. Dosinescu estimează că trendul pieţei online de flori este unul pozitiv, potenţialul de creştere fiind de 30-40% anual, ca urmare a încrederii tot mai ridicate pe care o au romanii din mediul urban în efectuarea de tranzacţii pe internet. "Segmentul florăriilor online a avut o evoluţie spectaculoasă în primele şapte luni ale acestui an, volumele înregistrate în sistemul nostru de magazinele de pe piaţă depăşind cu 37% întregul volum realizat în 2012", a afirmat Daniel Nicolescu, directorul general al procesatorului de plăţi PayU Romania. Nicolescu a menţionat că valoarea medie a unei comenzi în florăriile online cu care colaborează este de 43 de euro, sumă ce s-a menţinut în perioada ianuarie 2012 - iulie 2013. Piaţa florăriilor tradiţionale a fost de aproximativ 200 milioane de euro anul trecut, realizandu-se paşi importanţi către reglementare şi fiscalizare, potrivit reprezentanţilor FlorideLux.ro.

Poşta vrea să introducă servicii bancare

compania intenţionează deasemenea să pună la punct un sistem de franciză pentru oficii poştale

Poşta Romană vrea să-şi extindă portofoliul prin introducerea de servicii financiar-bancare, urmand să prezinte proiectul, în perioada 6 august-6 septembrie, băncilor interesate, şi va permite totodată, unor parteneri persoane fizice sau juridice, să furnizeze servicii poştale sub brandul companiei. "Compania Naţională Poşta Romană urmăreşte crearea unei oferte de produse şi servicii bancare la nivel naţional, din punctul de vedere al acoperirii teritoriale, concretizată într-un proces puternic de bancarizare şi incluziune financiară la nivel naţional. Proiectul va asigura accesul oricărui cetăţean la produse şi servicii bancare şi va respecta legislaţia în domeniu", se arată într-un comunicat al operatorului poştal. De asemenea, compania va introduce, începand cu ultimul trimestru al acestui an, sistemul de franciză poştală, prin care persoanele fizice sau juridice interesate vor putea furniza servicii de profil sub brandul Poşta Romană. Compania se află în proces de restructurare şi modernizare, vizand creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor şi diminuarea datoriilor istorice. Poşta vrea astfel să devină mai competitivă pe piaţa serviciilor poştale, liberalizată la începutul anului. Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale şi 32.000 de angajaţi. Acţionarii companiei sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.

Caştigul salarial a stagnat la puţin peste 1.600 de lei

Caştigul salarial mediu a scăzut în iunie, faţă de luna precedentă, cu 5 lei (0,3%), la 1.606 lei net, cele mai mari caştiguri fiind înregistrate în extracţia petrolului şi a gazelor naturale (4,049 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante - 880 lei, potrivit datelor anunţate ieri de INS. "În luna iunie 2013, nivelul caştigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atat creşteri cat şi scăderi faţă de luna precedentă. Creşterile caştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2013 din sectorul economic s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime pentru performanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), dar şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte). De asemenea, creşterile caştigului salarial mediu net se datorează şi disponibilizărilor de salariaţi cu caştiguri salariale mici, în unele activităţi economice", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari creşteri s-au în fabricarea băuturilor (14%) şi a ţigărilor (12,3%), iar cele mai accelerate scăderi în producţia de autovehicule (9,4%) şi în extracţia cărbunelui (8,2%). În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale caştigului salarial mediu faţă de luna precedentă în administraţia publică (0,2%) şi sănătate şi asistenţă socială (0,6%). În învăţămant s-a înregistrat o scădere a caştigului salarial mediu net (1,6%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentand plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare. Comparativ cu luna iunie a anului precedent, caştigul salarial mediu net a crescut cu 3,5%.

Pufuleţii Gusto vor fi exportaţi şi la New York

Producătorul pufuleţilor Gusto, compania Phoenixy din Băicoi, estimează pentru acest an o creştere cu 30% a cifrei de afaceri, comparativ cu valoarea înregistrată anul trecut, de 18 milioane euro, pe baza majorării exporturilor, produsele ajungand şi în SUA, în New York şi Chicago. "Sperăm să obţinem o creştere de 30% faţă de anul precedent şi ne bazăm în mod deosebit pe succesul înregistrat de pufuleţi în exporturi, în ultimii ani, spre deosebire de piaţa internă, care încă stagnează", a declarat directorul general al Phoenixy, Eliodor Apostolescu. Astfel, afacerile companiei ar putea depăşi 23 milioane euro. Phoenixy are 15 tipuri de produse şi o producţie zilnică de peste un million de pungi de pufuleţi, aproximativ 30% fiind livrată la export în peste 20 de state europene, precum Suedia, Germania, Olanda, Spania, Italia, Grecia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Marea Britanie, Ungaria, Belgia, Ungaria, Croaţia şi Albania, şi în SUA. "În America avem clienţi în New York, Detroit, Chicago, Atlanta", a arătat Apostolescu. El a mai spus că Phoenixy va investi în linii de producţie pentru dezvoltarea de noi sortimente de pufuleţi, fără a preciza suma care va fi alocată. Luna trecută, compania a anunţat o investiţie de 900.000 de euro în instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii din Băicoi, energia produsă astfel urmand să reducă cu 38% consumul de energie convenţională. În ceea ce priveşte profitul, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, acesta a fost anul trecut de 7,17 milioane lei (1,65 milioane euro), cu 2,6% mai mare decat în 2011. Phoenixy este deţinută în proporţii egale de Cătălin Nour şi Eliodor Apostolescu, care ocupă şi poziţia de director general al Phoenixy. Potrivit companiei, Phoenixy ocupă 70% din piaţa locală de pufuleţi.


140 de persoane pe loc pentru o slujbă la Ikea

Peste 28.000 de persoane au aplicat pentru 200 de locuri de muncă oferite de retailerul de mobilă Ikea în Italia, la noul magazin din Pisa, subliniind criza de pe piaţa muncii pe fondul recesiunii prelungite prin care trece a treia mare economie din zona euro. Rata şomajului din Italia a urcat în luna iunie la 12,1%, iar şomajul în randul tinerilor este la cota alarmantă de 39,1%. Astfel, cele 200 de locuri de muncă scoase pe piaţă de Ikea au atras 28.616 aplicanţi, potrivit publicaţiei italiene The Local. La finele lunii iunie, premierul italian Enrico Letta a lansat un program de 1,5 miliarde euro pentru a reduce şomajul în randul tinerilor, majoritatea banilor fiind destinaţi proiectelor din sudul ţării. Ikea a precizat într-un comunicat că departamentul de resurse umane al Ikea Italia a început să filtreze numărul ridicat de CV-uri primite şi va începe să deruleze primele interviuri "în grup" la începutul lunii septembrie. Situaţia de la Ikea Italia nu este o noutate în sudul Europei, în contextul crizei datoriilor de stat şi recesiunii. În vara anului trecut, compania suedeză s-a confruntat cu o situaţie similară la Barcelona, peste 55.000 de persoane concurand pentru 380 de locuri de muncă la un nou magazin.

Apare ceasul care se conectează la internet

Samsung Electronics a început recent în Statele Unite şi Coreea de Sud procedurile pentru a înregistra marca "Galaxy Gear" şi brevete asociate, produsul fiind schiţat drept un dispozitiv de tipul ceasului de mană cu ecran flexibil, conectat la internet, cu funcţii de telefonie mobilă şi mesagerie. Samsung notează, în documentele depuse la oficiul american pentru înregistrarea invenţiilor şi mărcilor, că marca Galaxy Gear va fi asociată unui "accesoriu digital electronic sub forma unui ceas de mană, banderolă sau brăţară capabil să ofere acces la internet, să trimită şi să primească apeluri telefonice, emailuri şi mesaje", potrivit Wall Street Journal. În Coreea de Sud, documentaţia depusă pentru înregistrarea drepturilor de proprietate intelectuală descrie "un telefon care poate fi înfăşurat pe încheietura mainii utilizatorului". "Designul se referă la un obiect construit din ecrane flexibile şi materiale elastice care pot fi utilizate atat înfăşurate în jurul încheieturii mainii, cat şi pe o supfaţă plană", se arată în documentele Samsung.

Fondatorul Amazon va prelua The Washington Post

Publicaţia americană The Washington Post va fi vandută lui Jeff Bezos, fondatorul şi directorul executiv al retailerului online Amazon, pentru o sumă de 250 de milioane de dolari, informează washingtonpost.com. Oficialii The Washington Post Company au anunţat luni că au ajuns la o înţelegere cu Jeff Bezos pentru a-i vinde principalul titlu din portofoliul companiei care este controlată de mai multe generaţii de familia Graham. Jeff Bezos, ale cărui investiţii l-au transformat într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, va plăti 250 de milioane de dolari cash pentru cotidianul The Washington Post şi pentru publicaţiile afiliate acestuia. Grupul Amazon nu va avea niciun rol în această tranzacţie. Jeff Bezos va cumpăra în nume personal publicaţia The Washington Post şi va deveni unicul proprietar al acestui cotidian în momentul în care tranzacţia va fi finalizată, lucru estimat să se întample în aproximativ 60 de zile. The Post Co. va primi o nouă denumire, care nu a fost încă stabilită şi va continua să fie tranzacţionată la bursă, însă fără a mai include în portofoliul său cotidianul.

Francezii scapă de şomaj în Germania

Un număr tot mai mare de francezi din apropierea graniţei cu Germania se angajează în ţara vecină unde rata şomajului este de două ori mai redusă, evidenţiind astfel diferenţele majore dintre cele 17 state ale zonei euro în privinţa piaţa muncii, potrivit Bloomberg. Şomajul în regiunea franceză Alsacia este de circa 10%, în timp ce de partea cealaltă a Rinului, în landul german Baden-Wuerttemberg, se situează la aproximativ 4%. Alsacia simbolizează integrarea politică şi economică a Europei începand din anii '50. Regiunea a intrat în componenţa Germaniei în 1871, în urma războiului franco-prusac, a revenit Franţei la sfarşitul Primului Război Mondial în 1918 şi din nou sub controlul Germaniei în Al Doilea Război Mondial. Franţa a recuperat provincia de graniţă în 1945, odată cu retragerea ocupaţiei naziste. În prezent, în oraşul Strasbourg îşi are sediul Parlamentul European, un simbol al reconcilierii europene. După introducerea euro, Franţa nu a reformat piaţa muncii în aceeaşi măsură ca Germania.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.