FMI confirmă noile TAXE şi IMPOZITE anunţate de Guvern, dar nu şi REDUCEREA CAS
Reprezentanţii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) au confirmat marţi principalele modificări fiscale anunţate de Guvern în seara precedentă, după încheierea negocierilor. Printre măsurile convenite se numără modificarea metodei de calcul a accizelor, lărgirea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor, impozitarea construcţiilor speciale, indexarea pensiilor şi majorarea salariului minim la 900 de lei în 2014.
FOTO: Silviu Matei/Mediafax Foto
Totodată, partenerii internaţionali au subliniat că reducerea CAS-ului pentru angajator cu 5 puncte procentuale trebuie să fie realizată la "pachet" cu alte măsuri de natură să compenseze reducerea veniturilor bugetare.
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, a precizat că prognoza de creştere economică pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, în linie cu cea de anul acesta şi bazată pe o bună evoluţie a cererii interne şi a absorbţiei fondurilor europene.
În ceea ce priveşte eşecul privatizării CFR Marfă, Schaechter a apreciat că acesta reprezintă "un pas înapoi", noul termen pentru finalizarea vânzării pachetului majoritar de acţiuni fiind 2014.
Reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene au prezentat marţi principalele concluzii ale primei misiuni de evaluare a noului acord preventiv de tip stand-by, în valoarea de circa 2 miliarde de euro, parafat la finele lunii septembrie.
Citiţi mai jos principalele declaraţii ale reprezentantei FMI şi CE:
Andrea Schaechter:
"Evaluarea noastră este că programul se menţine în parametri, în linii mari".
"Am revizuit proiecţia noastră de creştere a PIB-ului cu 0,2 puncte procentuale. Credem că aceasta se datorează evoluţiei din agricultură. Cu toate acestea, cererea internă rămâne scăzută".
"Pentru anul 2014 proiectăm o creştere reală la PIB-ului constantă, ceea ce înseamnă că această se va menţine la 2,2%, dar ne aşteptăm să vedem o deplasare dinspre exporturile nete, către cererea internă. Pentru anul viitor, creşterea ar trebui să fie determinată de nişte investiţii mai mari, pentru că Guvernul a avut success în ultima vreme în absorbirea fondurilor UE şi aceasta va avea efect asupra creşterii de viitor".
"Criteriul de performanţă pentru luna octombrie a fost îndeplinit în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi arieratele administraţiei publice locale".
Despre nerealizarea veniturilor: "Această nerealizare reflectă atât cererea internă slabă cât şi profitabilitatea scăzută, în special cea bancară, reflectă şi reorganizarea ANAF. De aceea, deficitul a fost uşor majorat, la 2,5%, condiţionalitatea din program include şi un ajustor specific, de 0,2% din PIB, acesta fiind destinat fondurilor europene".
"Nefinalizarea privatizării la CFR Marfă este un pas înapoi".
"Continuarea procesului de privatizare va dura ceva. Noul termen limită pe care îl avem în vedere, ar fi undeva în 2015". "Este foarte important să se aducă investiţii private în sectorul transporturilor. Termenul este unul maxim. Dacă se poate face mai repede, se va face. Este foarte important ca această privatizare să fie făcută bine".
Despre posibilitatea intrării CFR Marfă în insolvenţă: "Guvernul trebuie să ia în considerare toate opţiunile. Eu cred că acest plan poate să funcţioneze. Dacă acesta nu va merge, guvernul trebuie să-şi reconsidere opţiunile", a spus Schaechter.
"Este important să menţionăm că Guvernul se angajează să îmbunătăţească gradul de colectare şi să reducă evaziunea fiscală".
"Aceasta (reducerea CAS cu 5 puncte procentuale n.r.) nu a fost o propunere care să fi fost inclusă în bugetul pentru 2014. Am discutat de mai multe ori despre o asemenea măsură. România are o povară mare asupra muncii. Trebuie văzut cum poate fi redusă. Trebuie însă să evităm ca o reducere a contribuţiilor să genereze o gaură în buget".
Despre reducerea TVA: "Autorităţile s-au angajat să analizeze impactul, din păcate este mult prea devreme pentru a evalua impactul. Banca Naţională a evaluat impactul asupra inflaţiei şi s-a constatat că această reducere s-a reflectat în inflaţie şi este unul dintre motivele pentru care inflaţia a fost atât de scăzută în septembrie şi octombrie".
Reprezentantul CE, despre schimbarea metodologiei de calcul a accizelor: "Mai multe detalii se vor prezenta. Comisia Europeană a fost implicată, ca de fiecare dată, în negocierile cu guvernul şi a fost de acord cu această măsură".
"Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună şi atunci va putea exista o reducere a contribuţiilor sociale", a spus şefa misiunii, adăugând că acest pachet trebuie să conţină atât măsuri de reducere a taxelor cât şi măsuri de compensare a reducerii veniturilor bugetare.
Schaechter a arătat că unele dintre măsurile convenite cu Guvernul României, precum majorarea salariului minim în 2014, la 900 de lei, în două tranşe, vor contribui la sprijinirea consumului.
Despre creditele neperformante: "În mod clar împrumuturile neperformante reprezintă o problemă pentru profitabilitatea băncilior. În România sunt provizionate în totalitate, deci ele nu reprezintă o problemă la adresa sănătăţii sistemului bancar. Noi am accentuat că trebuie luate măsuri pentru reducerea acestora. Nu există o soluţie magică, dar se poate construi pe eforturile de până acum. Noi am sugerat să se facă progrese în anumite direcţii, să se clarifice faţă de bănci în ce condiţii pot elimina din evidenţelor lor împrumuturile neperformante. Al doilea pilon ar fi acela de a continua să îmbunătăţim procesul de insolvenţă. Aceasta este o oportunitate de a prelua recomandările Băncii Mondiale".
Negocierile dintre FMI şi autorităţile de la Bucureşti au vizat în principal execuţia bugetară, sub aşteptări, de până acum, măsurile fiscale menite să majoreze încasările şi bugetul pentru anul viitor. Luni, Guvernul a anunţat că bugetul pentru 2014 va fi construit pe un deficit de 2,2% din PIB şi o creştere economică de 2,2%.
După aproape două săptămâni de întâlniri cu reprezentanţii FMI, cu discuţii ţinute la secret chiar cu ajutorul serviciilor speciale, de la tribuna Guvernului şi a USL, liderii actualei puteri au făcut un bilanţ pozitiv al negocierilor: cota unică rămâne 16 la sută, salariul minim va creşte până la 900 de lei, pensiile vor fi majorate cu 3,76%, iar CAS are toate şansele să scadă cu cinci puncte procentuale în 2014.
"O performanţă guvernamentală", a comentat Crin Antonescu, la finalul negocierilor. O performanţă dacă ar fi să privim partea plină a paharului, pentru că măsurile fiscale negociate cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români, reflectându-se în scumpirea vieţii de zi cu zi. Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflaţie şi introducerea uneia noi de 7 eurocenţi pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea preţului benzinei şi motorinei care va antrena scumpiri în lanţ începând de la alimente şi până la transport.
O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea preţurilor, este introducerea aşa-numitei "taxe de stâlp". Este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale aparţinând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice. "Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private", a explicat ministrul de Finanţe Daniel Chiţoiu, după discuţiile cu FMI.
