Catolicii sărbătoresc astăzi duminica Floriilor
Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului. De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uţi sau la porţi. În unele parţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apară casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.
Ramurile de salcie care se împart în biserica în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întampinat mulţimile în Ierusalim pe Isus.
Cu ziua de Florii începe ultima săptămană a Postului Paştilor, numită Săptamana Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întampine marea sărbătoare a Învierii Mantuitorului Isus Hristos.
Intrarea lui Iisus în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pămantească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după Lege ca este Mesia, Mantuitorul lumii. Poporul îl întampină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigand: 'Osana! Bine este cuvantat Cel ce vine întru numele Domnului'. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume, pentru a aduce mantuirea ei. Intrand ca Împărat în Ierusalim, Isus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omenirii pe care o purta în Sine.
Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintai care o pomenesc sunt Sfantul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călatorie, descrie modul în care se celebra aceasta duminică în Ierusalim, spre sfarşitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfantul Ioan Gură de Aur, Sfantul Ambrozie şi Sfantul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.
În vechime, Duminica Floriilor, începutul săptămanii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.
hotnews.ro
