FINANTE BANCI: Mugur Isărescu: Pentru a intra în euro, trebuie progresat în 2011.
"înainte de criza economică, planurile erau ca Romania să adopte euro in 2015. S-au făcut progrese (..)totuºi, recesiunea s-a reflectat in deficite bugetare mai mari. Atingerea Ãintei de deficit bugetar de 3% din PIB in 2012 este incă fezabilă, dar necesită reforme mai profunde in aria alocaÃiilor sociale ºi ale ocupării in sectorul public. Pentru a intra in ERM II trebuie progresat in această direcÃie in 2011. Dar s-ar putea să ne ia mai mult de un an"poate doi ani"pentru a implementa aceste reforme. Astfel, intarzieri pot apărea, iar data adoptării euro s-ar putea să se modifice corespunzător", a declarat Guvernatorul Isarescu intr-un discurs tinut cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiinÃarea Institutului European din Romania
"ªtim că nu avem dreptul să ratăm, tocmai acum, ºansa pe care Romania o are "" trecerea la euro. Ãara noastră va fi insă nevoită să-ºi comprime timpul dezvoltării. Banca NaÃională a menÃinut obiectivul trecerii la euro in 2015 ºi acÃionează in sensul indeplinirii lui. Iar la BNR funcÃionează cu bune rezultate un larg comitet specializat de pregătire a trecerii la euro. Avem convingerea că intensificarea pregătirilor de aderare la zona euro, in cadrul unui program naÃional, va da un nou avant transformării ºi modernizării intregii societăÃi romaneºti, a mai declarat Guvernatorul.
Isarescu a rememorat imprejurarile aderarii Romaniei in UE. "Atunci, in 2000, intrebarea cardinală era dacă puteam intr-adevăr spera, in condiÃiile date, la o Europă unită cu 27 de Ãări. întrebarea nu era lipsită de sens. Mai ales că Uniunea Europeană trecea atunci prin momente grele. Interesele de ordin politic, social ºi economic, ce mergeau in direcÃia continuării extinderii au fost mai puternice ºi mai argumentat motivate decat cele care mizau pe baterea pasului pe loc sau chiar doreau paºi inapoi", a spus seful Bancii Centrale.
Vezi mai jos discursul Guvernatorului Mugur Isarescu:
* Integrarea europeană ºi drumul spre euro
Aderarea noastră la Uniunea Europeană e deja un fapt implinit. Procesul integrării insă continuă. Greul, acum, e in carca noastră. Dacă Romania va indeplini obiectivele fundamentale pe care ºi le-a propus "" intre care ieºirea din recesiune, menÃinerea la niveluri joase ºi stabile ale inflaÃiei, incadrarea in parametrii rezonabili a deficitului fiscal ºi a celui de cont curent "" vom putea spune că am făcut un mare pas cu dreptul către integrarea europeană.
Dacă, in continuare, Romania va caºtiga o mai mare credibilitate, va convinge autorităÃile europene că adoptă măsuri bune, că dovedeºte seriozitate in indeplinirea lor intocmai ºi că, totodată, acÃionează concret pentru imbunătăÃirea mediului de afaceri, Ãara noastră iºi va netezi singură drumul spre zona euro.
Desigur, lucrăm pentru a caºtiga acest statut. Fără indoială că recentele dezbateri din Uniunea Europeană, accentuarea temerilor legate de euro ºi de zona euro au complicat lucrurile. ExigenÃele vor fi mai mari, condiÃiile mai aspre. Dar ne-am obiºnuit deja ca visul nostru european să treacă prin examene extrem de riguroase ºi de dure. Chiar Ãări cu economii puternice, membre ale Uniunii Europene, intampină dificultăÃi de integrare in mecanismul monetar ºi in cel fiscal, unele au cerut deja ajutor internaÃional, altele se văd in pericol de a cere ajutor in viitorul apropiat.
Trebuie să inÃelegem, aºadar, că Uniunea Europeană nu ne aºterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o altă ºansă de a ieºi din actualele dificultăÃi nu avem.
* Uniunea Europeană trece prin momente grele. Ar putea interveni chiar lungi perioade de stagnare
Acum avem de răspuns la o intrebare gravă: mai putem spera, in noile condiÃii, la o Europă unită cu 27 de Ãări sau mai multe? întrebarea nu este lipsită de sens. Fără indoială că Uniunea Europeană trece prin momente grele. Ar putea interveni chiar lungi perioade de stagnare. O analiză aprofundată a lucrurilor ne arată insă că interesele de ordin politic, social ºi economic, ce converg in direcÃia continuării acestui grandios proiect, de fapt in direcÃia intăririi monedei euro ºi a Uniunii Europene, sunt mai puternice ºi mai argumentat motivate decat cele izvorate din unele temeri mai degrabă conjuncturale, pornite din dificultăÃile ºi vulnerabilităÃile provocate de criza globală.
* Europa Unită rămane un proiect solid
ExistenÃa viziunii ºi a visului creării Uniunii Europene a produs mari beneficii. Ea a făcut din Europa o economie puternică la nivel mondial ºi, ca sa-l citez pe Romano Prodi, a adus pace după secole de conflicte.
GraniÃele au dispărut treptat, iar oamenii au inceput să se simtă aparÃinand unui spaÃiu mai mare decat propria lor Ãară. Acest spaÃiu este caracterizat de pace ºi democraÃie. Din această perspectivă istoria Europei s-a miºcat inainte intr-o direcÃie virtuoasă.
Pentru a menÃine direcÃia virtuoasă cred că, in aceste momente dificile pentru Uniunea Europeană nu trebuie pierdută perspectiva. Aceasta inseamnă că politicile pe termen scurt trebuie să se alinieze viziunii ºi politicilor pe termen lung. Romano Prodi spunea recent că pană acum niciun lider European nu a spus că o soluÃie la problemele curente este imposibilă dacă Europa va merge inapoi ºi nu inainte. Sunt convins că are dreptate. Atunci cand vocile liderilor din UE se vor auzi cu tărie spunand că soluÃia este mersul inainte, atunci se vor rezolva multe probleme.
în ceea ce ne priveºte, noi romanii, vrem să mergem inainte, chiar dacă in aceste incercări vor fi ºi momente dificile. Noi ne pregătim să adoptăm euro in următorii ani ºi susÃinem reformele din UE.
* Europa traversează o perioadă dificilă
Determinarea noastră pentru intrarea in zona euro reflectă ºi increderea noastră in proiectul euro. Această incredere se manifestă intr-o perioadă in care datoriile publice ºi deficitele celor mai multe Ãări din zona euro sunt nesustenabile.
Este evident că sunt necesare ajustări profunde pentru a recaºtiga ºi conserva incredere publicului in abilitatea guvernelor de a-ºi indeplini obligaÃiile, inclusiv in aria socială. ªtiu din experienÃă că negarea nevoii de ajustare nu este o opÃiune viabilă. Dar este adevărat, de asemenea, că ajustările bugetare ar putea avea efecte contracÃioniste. Ca ºi Romania, Ãările din zona euro, dar nu numai ele, se confruntă cu provocarea de a asigura sustenabilitatea fiscală fără a pune in pericol perspectivele creºterii economice.
în acest context, eforturile pentru intărirea guvernanÃei la nivelul UE sunt strict necesare ºi trebuie inÃelese de către toate Ãările. Pană acum riscurile asociate cu volatilitatea de pe pieÃele datoriilor suverane au fost in mod eficient limitate de către Mecanismul European de Stabilitate (the European Stability Mechanism) creat de ECOFIN ºi de către BCE prin Programul PieÃei Titlurilor financiare (Securities Markets Program-SMP).
BCE a acumulat aproape 69 de miliarde de euro prin cumpărarea de titluri private ºi publice pe pieÃele secundare de la lansarea programului SMP, iar Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară, care dispune de un total de 440 miliarde euro a devenit operaÃional in august, fiind partea cea mai importantă a Mecanismului European de Stabilitate. El va funcÃiona pană in 2013, cand aºa cum au decis miniºtrii de finanÃe din zona euro, se va crea un fond permanent dedicat susÃinerii statelor cu probleme financiare din zona euro.
Pană atunci insă, notăm că de la 1 ianuarie 2011 intra in funcÃiune Noul Cadru de Supervizare ºi Reglementare la nivelul UE, ceea ce va intări capacitatea Uniunii de a trata riscurile. El reprezintă, o componentă esenÃială a ceea ce va fi Cadrul de Stabilitate Financiară al UE. Acest cadru include ºi Mecanismul de Gestionare a Crizelor (Crisis Management and Resolution) ºi Schema de Garantare a Depozitelor.
* E nevoie de noi eforturi de intărire a guvernanÃei fiscale
Noul Cadru de Supervizare ºi Reglementare la nivelul UE asigură supravegherea macroprudenÃială prin Comitetul European de Risc Sistemic ºi supravegherea microprudenÃială prin supraveghetorii naÃionali, prin nou createle AutorităÃi Europene de Supraveghere, ºi prin Comitetul Reunit la nivel intersectorial. în timp ce toată această construcÃie reprezintă o mare realizare, ea trebuie totuºi susÃinută de noi eforturi de intărire a guvernanÃei fiscale. SoluÃiile principale in această direcÃie trebuie să se axeze pe intărirea Pactului de Stabilitate ºi Creºtere (PSC) ºi pe intărirea supravegherii macroeconomice. Economistul ºef al BCE, Jurgen Stark arăta că dacă acest lucru este necesar, mecanismul de gestionare a crizelor devine inutil.
Este neindoielnic că efectivitatea aplicării sancÃiunilor financiare ºi nefinanciare pentru nerespectarea Procedurilor de Deficit Excesiv (PDE) ºi a PSC va conta. Dar ce va conta cel mai mult va fi trecerea autorităÃii politicii fiscale intr-o mai mare măsură la centru. Cum se poate face acest lucru este incă un subiect de discuÃie. Un rol crescut al centrului va face supravegherea mai eficientă. Un rol mai mare pentru centru este deja realizat prin adoptarea Semestrului European.
Dar mai mult trebuie făcut pentru a intări rolul centrului in implementarea PDE ºi a PSC. Nu in ultimul rand, poate că rolul centrului ar putea fi crescut printr-un buget mărit la nivelul UE, care să ajute, printre altele, la prevenirea ºocurilor asimetrice la nivel de Ãară, prin transferuri mai mari ºi prin stimulente adiÃionale oferite celor cu performanÃe ridicate. Dar toate aceste soluÃii trebuie examinate cu atenÃie pentru a preveni apariÃia de distorsiuni care să ducă la costuri greu de gestionat.
de Dan Popa HotNews.ro
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
