Mica Reforma imparte justitia in tabere
Legea 202 din 2010, cunoscuta in sistemul de justitie ca "Mica Reforma", a intrat in vigoare pe 25 noiembrie. Propus de Ministerul Justitiei, proiectul legislativ a fost viu discutat mai ales de catre asociatiile profesionale ale magistratilor, care au contestat modul in care s-a facut dezbaterea publica. Reprezentanti ai Asociatiei Magistratilor din Romania au acuzat MJ ca a propus, inainte de legiferarea proiectului normativ, o singura intilnire cu magistratii si ceilalti reprezentanti din sistem tocmai in perioada vacantei judecatoresti, cind cei mai multi dintre judecatori, procurori si avocati lipsesc. Chiar presedinta filialei Vrancea a AMR a vorbit despre acest lucru. "A fost o singura intilnire propusa de Ministerul de Justitie pe baza proiectului Micii Reforme la care AMR a facut mai multe critici. De altfel, Mona Pivniceru, ca reprezentant al Asociatiei Magistratilor, a facut circa 80% din observatiile adresate acestui proiect", a declarat judectorul Mariana Sandina Croitoru, presedinta AMR Vrancea. Mona Pivniceru a apreciat la momentul respectiv ca legea numita pompos "Mica Reforma" contine texte din actuala procedura nemodificate insa renumerotate, texte care nu au utilitate practica, unele care contravin celeritatii (accelerarea proceselor), privit ca scop al Micii Reforme, texte care incalca grav dreptul la un recurs efectiv, texte care incalca grav competenta materiala, texte care in pofida scopului declarat distrug sistemul cailor de atac prezent etc. La intilnirea de la finalul verii si Consiliul Superior al Magistraturii a avut un punct de vedere exprimat prin judecatoarea Florica Bejinaru. "Initial, acest proiect comunicat de catre Ministerul Justitiei Consiliului Superior al Magistraturii, la data de 20 aprilie 2010, viza modificarea Codului de procedura civila, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a Codului de procedura penala, a Codului penal si a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie", a declarat presedinta CSM, care a promis insa ca va sprijini in cadrul procedurii parlamentare de adoptare a legii toate propunerile venite din teritoriu, atit din partea judecatoriilor, a tribunalelor si a Curtilor de Apel cit si a parchetelor. Astfel, legea contine nimic altceva decit modificari aduse Codurilor in vigoare si unor legi care reglementeaza intreaga activitate de justitie. Va prezentam in continuare o parte din modificarile aduse la Codul Civil si la cel de Procedura Civila, asa cum au fost ele sintetizate cu ajutorul judecatorului Adrian Toni Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea. In paralel, acolo unde este cazul sint expuse si amendamentele aduse de AMR.
Competenta materiala
Vor fi de competenta judecatoriei, care va judeca in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante avind ca obiect plata unei sume de pina la 2.000 lei inclusiv. AMR considera ca prin aceasta prevedere se inlatura calea de atac, ceea ce va duce la sanctionarea Romaniei la CEDO si a propus eliminarea sintagmei de "ultima instanta".
Stramutarea
Se introduce un nou text in cod care declara inadmisibile cererile de stramutare care itereaza motivele invocate anterior prin alta cerere de stramutare, cu exceptia cazului in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. Conform AMR, textul reprezinta o contradictie in termeni. Art. 40 ind. 4 din prezentul Cod de procedura civila, nemodificat, prevede ca hotarirea asupra stramutarii se da fara motivare la o noua cerere, nu se vor putea cunoaste care au fost imprejurarile care au stat la baza cererii anterioare de stramutare. în aceste conditii, textul nu prezinta nici o utilitate, neconferind celeritate in solutionarea proceselor.
Continutul cererii adresate instantei
Orice cerere adresata instantei va cuprinde: aratarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor (daca este cazul), obiectul cererii si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea.
Comunicarea actelor procedurale intre parti
Noua lege extinde sfera mijloacelor de realizare a comunicarilor dintre parti. Astfel, dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intimpinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat. AMR considera insa aceasta prevedere ca fiind contrara scopului propus de lege. "Textul propus ca modalitate alternativa de comunicare a actelor de procedura, in realitate, ingreuneaza procedura de solutionare a cauzelor. în baza actualului cod de procedura civila, partile isi pot comunica actele procedurale sau alte acte, in afara instantei, incunostintind instanta despre aceasta forma de comunicare, operatiune care se consemneaza in incheierea de sedinta. Actul/actele astfel comunicat/e este/sint valabil/e juridic. Modificarea propusa transfera asupra partilor o parte din principiile procedurii civile, fara a aduce schimbari de natura a contribui la accelerarea solutionarii cauzelor. Astfel, se poate intimpla ca in ipoteza prevazuta de text , sa nu incunostinteze instanta despre conventia de comunicare a actelor s.a.m.d. în aceste situatii, instanta nu poate verifica termenul in care au fost depuse actele, cererile formulate de parti pentru a se pronunta asupra acestora, in functie de natura juridica a actelor comunicate. Toate acestea pot determina reluarea procedurilor punind partile in situatia de debut al procesului judiciar, cu consecinta intirzierii judecatii. Prin urmare, prin propunerea initiata se ajunge la intirzierea procedurilor si nu la accelerarea lor", se arata in observatiile propuse de AMR.
Comunicarile efectuate de instanta
Instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia. AMR a amendat si aceasta prevedere. "Potrivit art. 93 din H.C.S.M. nr. 387/2005 pentru aprobarea regulamentului de ordine interioara al instanÃelor judecatoresti cu modificarile si completarile ulterioare, aceste masuri se efectueaza de catre grefierul de sedinta supravegheat de judecator. b) Partea a II-a a textului reitereaza dispozitiile din art. 86 alin. 3 teza a II-a ("alte mijloace") din codul actual, facind o enumerare a mijloacelor de comunicare prevazute prin sintagma generala folosita in textul in vigoare "alte mijloace" care sint deja folosite, fara a fi limitativ enumerate. Textul in vigoare are avantajul de a permite comunicarea actelor de procedura moderna si rapida, fara a le circumscrie doar la cele propuse prin textul modificat. Pe de alta parte, cum se poate cunoaste telefonul, faxul ori posta electronica a persoanei fizice, din moment ce spre deosebire de domeniul comercial, din care a fost preluat textul, aceaste modalitati de comunicare reprezinta si elemente de identificare a persoanei juridice. Or, persoana fizica nu are alte elemente de identificare, in afara de nume, decit domiciliul. Chiar si in aceste conditii, ramin necorelate dispozitiile acestui text cu cele care privesc actiunea, intimpinarea, cererea reconventionala, participarea partilor in proces, apelul, recursul etc., in aceasta privinta", mai indica AMR. Vom continua prezentarea altor modificari aduse de legea "Micii Reforme". (Gabriel SAVA)
