Vrancea nu poate face fata unor noi inundatii
Vrancea nu este capabila sa faca fata unui nou val de inundatii precum cel de anul trecut, in conditiile in care pamintul este suprasaturat cu apa. Mai mult, chiar autoritatile spun mai soptit ca "nu s-a invatat nimic din ceea ce s-a intimplat atunci". Prefectul Ion Oprea a recunoscut si el ieri ca la dotarile existente, nu prea ai cum sa te lupti cu apele. Mai mult sau mai putin, primarii din localitatile inundate spera cel mai mult in ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca din alta parte nu prea poate fi vorba. Digurile si barajele au fost reparate in cel mai bun caz la nivelul anterior inundatiilor de anul trecut. Potrivit prefectului Ion Oprea, Vrancea are doar un proiect pentru lucrari de aparare impotriva inundatiilor in acest an. Stocurile cu materiale din localitati sint ca si inexistente, in timp ce la nivel judetean sint total insuficiente. Daca un val de inundatii asemanator celui de anul trecut ar lovi Vrancea in acest an, si este foarte probabil sa se intimple, dezastrul ar fi cel putin la fel de mare deoarece lucrarile de protectie abia au ajuns la stadiul de dinainte de inundatii. Premierul Calin Popescu Tariceanu a atras atentia, la ultima videoconferinta cu prefectii, ca riscul de inundatii in acest an este mai mare decit anul trecut, deoarece pamintul este suprasaturat de apa. Dotarile din Vrancea nu sint suficiente pentru a putea interveni eficient. "Concluzia este ca nu putem face fata cu aceste dotari. Nu se poate face in doi ani ceea ce nu s-a facut in 16 ani. Digurile de pe Siret au fost reparate, insa nu a crescut vegetatie pe ele si, de aceea, in eventualitatea unor noi inundatii va trebui să acoperim digurile cu folie PVC", a explicat prefectul Ion Oprea. Acesta a participat in urma cu doua zile la o intilnire cu prefectii si directorii sistemelor de gospodarire a apelor, cu Sulfina Barbu, ministrul Mediului, Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor, si alti oficiali guvernamentali. Participantii au prezentat stadiul lucrarilor efectuate pina la 31 decembrie 2005, precum si ceea ce se va realiza in acest an si in anii urmatori. In Vrancea, toate bresele care au fost facute de apa anul trecut au fost astupate. In bazinul Siret, punctele critice sint la Vadu Rosca si Nanesti. De asemenea, mai sint puncte critice pe diferite segmente pe Milcov, Putna si Susita. Intilnirea de la Bucuresti a aratat faptul ca Vrancea a ramas in urma cu proiectele de finantare pentru lucrari de aparare impotriva inundatiilor. Singurul proiect depus este cel de regularizare a riului Rimna, in comparatie cu Suceva care a depus opt astfel de proiecte. "Am inaintat o lista cu sase propuneri pentru investitii. Este vorba de regularizari pe Milcov, Putna si piriul Dragomira, din Soveja", a mentionat prefectul. Stocurile pentru interventie la inundatii au fost completate pina acum cu o barca gonflabila, grup electrogen portabil, motocositoare, pentru a tunde iarba de pe diguri, colaci, veste de salvare, 1500 de saci de iuta, 3000 de saci de poly-
propilena si 25 kg folie PVC.
"Dumnezeu cu mila"
Victor Racosanu, directorul SGA, spune ca "in zona Moldovei nu se pune problema ca riscul de inundatii sa fie mai mare ca in anii trecuti" si ca riscul este mai mare in Banat si alte zone ale tarii. Cit despre digurile de pe Siret, acesta crede ca vor rezista unor precipitatii normale. "Anul trecut debitul a fost de 6000 de metri cubi pe secunda. Pina la 4000 pot sa garantez ca rezista, sint proiectate sa reziste pina la 4500. Mai departe, Dumnezeu cu mila! Digurile au fost aduse la nivelul de dinainte de inundatii, daca
mai aveau fonduri mai faceau o suprainaltare", ne-a declarat Victor Racosanu. Primarul din Suraia, Pamfile Statache, spune ca digurile din zona comunei sint la fel ca inainte de inundatii si ca ar
mai fi trebuit inaltate. "Daca gestionarea debitelor pe riul Siret se face la acelasi volum ca anul trecut, situatia este la fel de critica. Atunci s-a actionat un pic cu intirziere. S-a dat drumul la
Calimanesti la un debit mai mare decit era cazul. Trebuie pastrate posibilitati de stocare", ne-a declarat Statache. Ovidiu Butuc, primarul din Biliesti, spune ca in zona de unde riul Putna s-a revarsat in comuna nu s-a facut nici o lucrare. La aceasta se aduaga si doua canale de irigatii care vin pina in marginea satului Sasu si care nu lasa apa sa treaca mai departe si o "conduc" peste case in caz de inundatii. "Noi sintem hotariti sa le sectionam, salasam sa curga apa la vale. Toata apa care a intrat la inundatii in
Sasu, a fost condusa de unul dintre canale chiar pina la intrare in sat", ne-a spus primarul Ovidiu Butuc. Edilul spune ca a avut doar 50 de milioane de lei pentru stocurile de aparare pentru inundatii, din care nu a putut cumpara mare lucru. O problema este si malul drept al Siretului, unde o portiune de 80 de metri de pamint a fost inghitita de ape. Situatia se datoreaza montarii unui prag de stabilopozi pentru a ridica nivelul apei pentru inundatii. Pentru a se evita distrugerea totala a malului s-a recomandat desfiintarea acestui prag. "Daca vroiau sa faca asta trebuiau sa o faca in aceasta iarna, cind apa a fost pina la glezne. Puteai sa traversezi Siretul din piatra in piatra. Daca vor sa distruga pragul cind apa va
fi de trei metri atunci degeaba mai vor", ne-a spus primarul din Biliesti. Ovidiu Butuc crede ca uvernantii se pregatesc inca de pe acum sa gaseasca vinovati in primari pentru posibilele viitoare
inundatii.