MOZAIC STIRI NATIONALE: Coadă lungă la penitenciar
Lista lungă a celor care au fost declaraţi vinovaţi include foşti miniştri, senatori, deputaţi, primari, consilieri locali şi judeţeni, judecători, poliţişti, generali de armată şi de interne, înalţi funcţionari ai statului, oameni de afaceri, directori de companii şi regii de stat. De cele mai multe ori, acuzaţiile au fost de corupţie, în special trafic de influenţă, dare şi luare de mită, abuz în serviciu, majoritatea dosarelor fiind întocmite şi trimise în instanţă de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost instanţa cea mai activă.
Pe 29 ianuarie, omul de afaceri George Copos a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală în dosarul Loteria I, în urma unei decizii a Judecătoriei Sectorului 2. El mai trebuie să plătească şi 3,9 milioane lei. Dosarul se află acum în faza de apel. În luna februarie, liderul Federaţiei Sanitas, Marius Petcu, a fost condamnat definitiv de Curtea Supremă la şapte ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită. În aceeaşi lună, Maria David, judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă.
Un alt dosar important finalizat în 2013 este cel denumit "Caltaboşul", în care foştii miniştri ai Agriculturii Ioan Avram Mureşan şi Decebal Traian Remeş au primit, în februarie, câte trei ani de închisoare cu executare. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat pe 18 martie la patru ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. Decizia Instanţei Supreme este definitivă. Fostul senator PSD Cătălin Voicu a primit, în luna aprilie, o condamnare definitivă de şapte ani închisoare din partea Instanţei Supreme, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Pe 28 mai, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la un an de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie. Decizia a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Becali, condamnat în trei dosare
În cursul anului 2013, patronul stelist George Becali a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în trei dosare penale. Astfel, pe 4 iunie, el a primit trei ani de închisoare pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în dosarul "Valiza". De asemenea, el a fost condamnat, pe 20 mai, la 2 ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu MApN, pentru abuz în serviciu. Becali a mai primit, în februarie 2013, trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul privind sechestrarea de persoane, însă instanţa a anulat suspendarea, astfel încât condamnarea s-a transformat în trei ani de închisoare cu executare. Cele trei condamnări au fost contopite şi s-a adăugat un spor de pedeapsă, astfel încât Becali are de executat în final trei ani şi şase luni de închisoare. În prezent, el este încarcerat în Penitenciarul Poarta Albă. În dosarul schimburilor de terenuri a fost condamnat la închisoare cu executare şi fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc. Pe 12 iulie, un complet de la Instanţa Supremă l-a condamnat pe Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul "Transformatorul".
În luna septembrie, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Dan Voiculescu la cinci ani de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel. În luna septembrie, Instanţa Supremă l-a condamnat definitiv pe senatorul PP-DD Antonie Solomon, fost primar al Craiovei, la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual. În acelaşi dosar, omul de afaceri Cornel Penescu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru dare de mită. Pe 12 decembrie, fostul deputat PDL Dan Păsat a fost condamnat de Instanţa Supremă la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de şantaj şi operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia de parlamentar, fiindu-i confiscată şi suma de 1,8 milioane lei. După patru ani de judecată, la începutul lunii decembrie, Instanţa Supremă a finalizat dosarul privatizărilor strategice, condemnandu-l pe Codruţ Şereş (fost ministru al Economiei) la 6 ani de închisoare cu executare. Decizia nu este definitivă.
Se bat calicii pe ceaunul gol
În luna martie, Convenţia extraordinară a partidului l-a reconfirmat pe Vasile Blaga în postura de preşedinte al PDL. Alegerile au fost marcate de cuvinte grele lansate de cei trei candidaţi. Competitoarele lui Blaga, Elena Udrea şi Monica Macovei, l-au acuzat pe acesta că a adus partidul la remorca USL şi că urmăreşte o viitoare alianţă cu liberalii. De altfel, Udrea a contestat inclusiv rezultatul scrutinului intern, susţinand că tabăra Blaga a fraudat votul. Momentul cel mai interesant al alegerilor din PDL a fost consemnat ulterior şi a avut un alt protagonist. Supărat că favorita lui, Elena Udrea, a ratat şefia PDL, preşedintele Traian Băsescu a postat un mesaj video pe pagina de Facebook, în care şi-a luat "adio" de la partidul în care s-a consacrat. Ulterior, alţi lideri importanţi ai formaţiunii, printre care Cristian Preda şi Teodor Baconschi, au părăsit PDL şi s-au alăturat Mişcării Populare, noul vehicul politic al preşedintelui. Disputele din PDL au continuat pe tot parcursul anului şi au fost sintetizate perfect de secretarul executiv al partidului, Theodor Paleologu: "O suculentă vorbă moldovenească spune ca «se bat calicii pe ceaunul gol»".
Numai bou-i consecvent
n aşa spune o vorbă de popor n iată dovada că politicienii noştri nu sunt boi
Traian Băsescu despre retragerea din viaţa politică: "Da, mă retrag fără nici un dubiu. Am deja opt ani ca preşedinte, vreo 20 ca politician, e de ajuns. O nouă generaţie de politicieni trebuie să vină, nu numai ca varstă, ci şi mult mai profesionistă". După un timp: "Recunosc că la un moment dat am spus că după ce-mi termin mandatul nu mă mai interesează, vreau să fiu un om liber, nu vreau să mai aud de politică. Cred că a fost precum cea cu demisionez în cinci minute. Am avut vreo trei zile în care am stat degeaba şi nu-mi găseam locul. Sper că o să răman activ în viaţa politică".
Crin Antonescu despre sprijinul PSD la alegerile prezidenţiale: "În momentul în care PSD ajunge să se angajeze că are nevoie de suţinerea unui candidat, şi că acel candidat e liberal, ăsta e un caştig pe care PNL nu îl mai pierde". Ulterior: "Există posibilitatea ca PNL şi PSD să aibă candidaţi separaţi".
Elena Udrea: "Antonescu nu va mai candida la prezidenţiale. Nu mai are şanse". Cateva luni mai taziu: "În mod sigur îl voi vota pe Antonescu într-o finală cu Ponta".
Elena Udrea: Nu sunt de acord să mai facem alianţe cu partide mici, cine vrea cu noi să vină în PDL". După o vreme: "Mă gândesc să contribui la unitatea dreptei, să încerc să sprijin ca PDL, Partidul Mişcarea Populară, Forţa Civică, PNŢCD, de ce nu şi PNL, când va fi dat afară de la guvernare, să construiască un pol politic puternic care să se lupte cu PSD".
Băsescu despre posibilitatea ca Antonescu să devină preşedinte: "Ar fi un dezastru pentru România". Cateva luni mai tarziu: "Dacă Antonescu intră în turul doi, mă angajez să-l învăţ ce are de făcut. Între Ponta şi Antonescu nu voi ezita să pun votul pe Antonescu".
Victor Ponta, în acelaşi timp: "Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, ca premier sunt obligat să atrag investiţii".
Roşia Montană, un "divorţ" al societăţii romaneşti
Anul 2013 rămane marcat de dezbaterea privind oportunitatea Proiectului Roşia Montană, care a divizat, practic, populaţia Romaniei. Nu puţine au fost cazurile când rude sau vecini din localitatea minieră, altădată apropiaţi, au încetat să-şi mai vorbească sau să se mai viziteze unii pe alţii din cauza opiniilor diferite privind proiectul propus de compania canadiană, Gabriel Resources. Dacă în anii anteriori în localitate au fost înregistrate proteste sporadice pe tema acestui proiect, în ultima jumătate a anului 2013, acestea au erupt, extinzându-se în toată ţara. Protestele săptămânale împotriva au debutat la 1 septembrie, când 300 de oameni au ieşit în stradă la Roşia Montană şi la Alba Iulia, ca urmare a aprobării în şedinţă de guvern a proiectului de lege privind exploatarea aurului din localitate. Protestul a fost adoptat imediat de activiştii ecologişti din Bucureşti şi din alte mari oraşe ale ţării. Sub lozinca "Uniţi Salvăm Roşia Montană" zeci de mii de oameni au manifestat împotriva proiectului minier, mobilizaţi în special pe reţelele de socializare. Sfarşitul anului avea să aducă o agendă mai extinsă a protestatarilor. Aceşia au adăugat pe lista de revendicări interzicerea prin lege a exploatării gazelor de şist, după ce compania americană Chevron a concesionat un perimetru de explorare în localitatea Pungeşti, judeţul Vaslui.
A ieşit fum alb
După răsunătorul eşec al privatizării Oltchim, premierul Victor Ponta era hotărat la începutul anului să-şi mai spele din păcate, odată cu vanzarea pachetului majoritar de acţiuni la CFR Marfă. Într-o şedinţă de Guvern din februarie, şeful Executivului se declara convins că privatizarea transportatorului feroviar va fi una de succes. "Condiţiile pe care le-aţi pus şi pe care le-am anunţat şi public – licitaţie cu investitor strategic, zece milioane de euro garanţia - ne scutesc de circ şi de alte evenimente ca cele de anul trecut de la Oltchim", îi transmitea Ponta ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu. Dar premierul s-a înşelat. Privatizarea CFR Marfă a urmat aproape identic scenariul Oltchim. "A ieşit fum alb", anunţa Relu Fenechiu după încheierea negocierilor de privatizare cu "investitorul strategic". Caştigătorul, compania GFR, deţinută de omul de afaceri roman Gruia Stoica, se angaja să plătească 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni şi îşi asuma investiţii de 900 milioane lei. Precaut, premierul Ponta a încercat să-şi deroge responsabilitatea în cazul unui eşec, trimiţand contractul pe masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat contrasemnarea şi şi-a exprimat îndoiala că GFR va găsi resursele financiare pentru a-şi respecta obligaţiile din contractul de privatizare. S-a dovedit că şeful statului a avut dreptate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
