Ultima oră

Vrancea a ”pierdut” o localitate de la ultimul recensământ

Populaţia stabilă din judeţ s-a diminuat cu aproape 7.000 de persoane de la recensământul efectuat în 2011. Potrivit informaţiilor Institutului Naţional de Statistică, cea mai mare scădere este în mediul rural u anual, aproape 3.000 de persoane şi-au stabilit reşedinţa în străinătate. Populaţia judeţului s-a diminuat în special ca urmare a emigrării. Zeci de mii de oameni din județul nostru au plecat la muncă în străinătate.

De la recensământul efectuat în anul 2011 au trecut cinci ani şi, probabil, vor mai trece cinci ani până la următoarea numărătoare a populaţiei României. Atunci se va consemna o nouă scădere a populaţiei ţării, după cum arată tendinţa actuală. Datele Institutului
Naţional de Statistică (INS) arată o reducere a populaţiei judeţului Vrancea în ultimii ani. Slaba dezvoltare a judeţului îşi arată astfel rezultatele. Populaţia este îmbătrânită, numărul deceselor este mai mare decât cel al naşterilor, iar tinerii pleacă în continuare să îşi caute loc de muncă în străinătate sau în oraşele mari ale ţării. Fenomenul este mai accentuat în mediul rural, unde nu există oportunităţi de angajare. La recensământul din 1992, populaţia stabilă, adică cea din judeţ, era de 393.408 persoane. Până în anul 2002 s-a consemnat o scădere de aproximativ 6.000 de persoane. De atunci şi până în 2011 nu mai puţin de 50.000 de persoane au dispărut din populaţia stabilă a judeţului. Recenzorii au găsit atunci acasă 340.310 persoane, din care 123.059 în cele cinci oraşe şi 217.251 în 68 de comune. Alte 12.819 persoane erau temporar plecate în străinătate, în timp ce numărul persoanelor plecate pe perioade îndelungate era de 23.657. Peste 36.000 de vrânceni erau în 2011 plecaţi în străinătate, cei mai mulţi la muncă în Italia, dar şi în alte ţări.

În mai puţin de cinci ani a ”dispărut” o comună

Nu mai puţin de 50.000 de persoane au dispărut din populaţia stabilă a judeţului

Datele INS arată că situaţia a continuat să se înrăutăţească şi după anul 2011. După domiciliul trecut în acte, Vrancea avea în 2011 un număr total de 398.076 locuitori. Populaţia a scăzut în fiecare an şi a ajuns în 2016 la 391.169 locuitori, o diminuare de aproape 7000 de persoane. Acesta este numărul vrâncenilor după domiciliul din actele de identitate, pentru că populaţia stabilă (rezidentă) este mult mai mică. La ultimul recensământ populaţia din judeţ era de peste 340.000 de persoane. În 2012, Statistica consemna deja o scădere la 339.602 de persoane. În 2015, în Vrancea au mai rămas 333.858 de locuitori. Aceasta înseamnă că în doar cinci ani, o comună mare, cu aproape 7.000 de locuitori a dispărut de pe harta judeţului. în mediul urban, numărul locuitorilor a scăzut mai puţin, de la 123.059 la recensământ la 121.000. În rural însă situaţia este mai gravă, cu o populaţie în scădere de la 217.251 persoane la recensământ la 212.958 în anul 2015.

Aproape 3.000 de vrânceni pe an s-au mutat în străinătate

În Vrancea există o populaţie în acte de 391.169 de locuitori, iar în judeţ de 333.850. Diferenţa se regăseşte în cea mai mare parte în persoanele apte de muncă care sunt plecate în străinătate la muncă, în Italia, Spania, Marea Britanie. Unii lucrează cu acte, alţii fără documente, iar datele oficiale nu surprind decât o parte a acestui fenomen care a făcut ca în multe localităţi rurale media de vârstă să fie foarte ridicată după plecarea celor tineri. Anual, în străinătate emigrează temporar, adică cu reşedinţă, câteva mii de persoane. Potrivit datelor disponibile la Institutul Naţional de Statistică, pe perioada anilor 2012, 2013 şi 2014 aproape 9.000 de vrânceni şi-a stabilit reşedinţa în străinătate. Astfel, în 2014 au fost  2.955 persoane care au emigrat cu reşedinţă, din care 1.889 au fost din comune.

În judeţ au rămas persoanele în vârstă

Populaţia s-a redus şi din cauza numărului mai mic al naşterilor, comparativ cu al deceselor. În anul 2014 în Vrancea s-au născut 3.463 de copii, din care 1.198 în oraşe şi 2.265 în comune. Comparativ, numărul deceselor a fost cu aproape 1.000 mai mare, de 4.717. Nu mai puţin de 1.140 dintre acestea au fost în mediul urban, iar 3.577 au fost în mediul rural. Îmbătrânirea populaţiei judeţului este arătată de structura demografică de anul trecut, care arată că grupele de vârstă cu cea mai mare pondere sunt cele de peste 40 de ani. De exemplu, populaţia cu vârste între 20 – 24 de ani numără 17.303 persoane, de la 25 la 29 de ani 19.677 persoane, iar de la 30 la 34 persoane 19.185 persoane. Numărul locuitorilor judeţului începe să crească de la 35 de ani, iar ponderea cea mai mare o deţin grupele de vârstă 40 – 44 de ani şi 45 – 49 de ani, fiecare cu peste 24.000 de persoane. De asemenea, persoanele cu vârste între 55 – 59 ani şi 60 – 65 de ani reprezintă o parte importantă din populaţia judeţului, fiecare categorie având peste 23.000 de persoane. (Mihai BOICU)

Dezbatere ZdV: Voi ce credeţi că ar trebui făcut pentru a ne păstra locuitorii în judeţ şi pentru a creşte numărul de tineri activi, care să aducă plus valoare Vrancei?

---