MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața închirierilor de locuințe va urca considerabil în România în următorii ani
Rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară
Piața închirierilor de locuințe va crește în România în următorii ani, susținută de rata ridicată de supraaglomerare și de scăderea accesibilității locuințelor noi din prisma prețurilor, arată un raport al companiei de consultanță Colliers. “Piața închirierilor de locuințe este așteptată să crească în regiunea Europei Centrale și de Est, pe măsură ce cresc costurile de construcție și inflația, iar rata de supraaglomerare este mai ridicată comparativ cu restul Uniunii Europene (UE)”, arată Colliers în raportul realizat în colaborare cu Greenberg Traurig și Kinstellar. România are cea mai mare rată de supraaglomerare din UE și, chiar dacă procentul proprietarilor este foarte ridicat, creșterea prețurilor locuințelor și a costurilor de construcție limitează posibilitatea oamenilor de a deține o locuință mai mare și va susține evoluția pieței închirierilor. Procentul de locuințe aflate în proprietate în România este la cel mai înalt nivel din UE. Potrivit statisticilor Eurostat, aproximativ 96% dintre oameni dețin casa sau apartamentul în care locuiesc, însă unele estimări citate de Ministerul Dezvoltării indică un nivel al apartamentelor închiriate de până la 20% din stocul total în orașe mari precum București și Cluj-Napoca. Există o motivație culturală a acestei tendințe, dar și o explicație economică, anume că ipotecile au fost multă vreme mai accesibile decât chiriile. În București, rata lunară la un credit ipotecar este, în medie, cu 12% mai mică decât chiria lunară, nivel comparabil cu Varșovia sau Sofia. Prin comparație, chiriile din Praga, de exemplu, sunt cu peste 40% mai ieftine decât un credit ipotecar. Rata supraaglomerării în România, calculată pe baza disponibilității camerelor per persoană și a dimensiunii medii a gospodăriei, a fost de 45,8% în 2019, nivel urmat de Letonia (42,2%) și Bulgaria (41,1%). Datele sugerează că majoritatea gospodăriilor din Europa Centrală au o rată mai mare de supraaglomerare față de media UE, dar tendința europeană pe termen lung arată o scădere treptată a supraaglomerării, iar piețele din Europa Centrală și de Est continuă spre convergență, potrivit consultanților Colliers. Această evoluție pe termen lung va aduce un decalaj la nivel de ofertă, va fi nevoie de mai multe locuințe și, din noua ofertă, consultanții Colliers anticipează că proprietățile disponibile pentru închiriere vor constitui o parte semnificativă, în condițiile unei schimbări de strategie pentru mai mulți dezvoltatori și investitori. Creșterea continuă a prețurilor de vânzare este un alt motor pentru piața închirierilor de locuințe, mai ales că băncile centrale au luat unele măsuri pentru a limita creșterea creditelor ipotecare în ultimii ani în CEE. Acest lucru este cel mai vizibil în Republica Cehă, care are peste 50.000 de unități în sectorul închirierilor private, iar Polonia abia începe să câștige teren, cu peste 10.000 de unități deja planificate sau în curs de construcție, care se adaugă stocului existent de 5.000 de unități. România a rămas în urmă în Europa Centrală și de Est, cu puțin peste 1.000 de unități construite, în construcție sau planificate, dar consultanții Colliers se așteaptă la un interes crescut pentru piața închirierilor în următorii ani. O creștere așteptată a prețurilor de vânzare - indusă în special de costurile mai ridicate de construcție - combinată cu o scădere a accesibilității pentru creditele ipotecare vor spori probabil interesul pentru proprietățile de închiriat din România. „În ultimii 5 ani, în Europa Centrală și de Est s-au înregistrat creșteri rapide ale prețurilor de vânzare, inclusiv în România, parțial determinate de lipsa stocurilor, ușurința relativă și costul scăzut al creditării. Mai mult, oamenii au dorința de a investi, căutând să câștige mai mulți bani din economiile lor decât ar primi de la bancă. Toate acestea au reprezentat vectori pentru creșterea prețurilor și a costurilor, o tendință care îi va obliga pe mulți români să se îndrepte spre închiriere pe termen lung”, a spus Gabriel Blăniță, associate director valuation & advisory services la Colliers România.
România are cea mai slabă productivitate a resurselor naturale din UE
u în timp ce în România și în Bulgaria productivitatea resurselor naturale a fost anul trecut mai mică de 0,4 euro/kilogram, în Țările de Jos a fost de 5,4 euro/kilogram
România a avut în 2020 o productivitate a resurselor naturale mai redusă decât Bulgaria, situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană, arată datele publicate marți de Eurostat. În timp ce în România și în Bulgaria productivitatea resurselor naturale a fost anul trecut mai mică de 0,4 euro/kilogram, în Țările de Jos a fost de 5,4 euro/kilogram, cea mai bună performanță din UE. Media europeană a fost de 2,22 euro/kilogram, față de 0,38 euro/kilogram în România și 0,43 euro/kilogram în Bulgaria. În funcție de paritatea puterii de cumpărare (monedă artificială care înlătură diferențele de prețuri între țări), România și Bulgaria rămân pe ultimele locuri în UE după productivitatea resurselor, cu 0,7 PPS/kg în România și 0,8 PPS/kg în Bulgaria. Pe lângă România și țara vecină, doar Estonia mai are o productivitate a resurselor naturale mai mică de 1 PPS pe kilogram. La polul opus se situează Țările de Jos cu o productivitate a resurselor naturale de 4,7 PPS/kg, urmate de Luxemburg 3,9 PPS/kg și Italia 3,7 PPS/kg. Datele Eurostat arată că productivitatea resurselor naturale în România este în scădere constantă în ultimii ani de la 0,45 euro/kg în 2018, la 0,42 euro/kg în 2019 și 0,38 euro/kilogram în 2020. Nivelul productivității resurselor variază foarte mult între statele membre ale UE. Aceste diferențe pot fi explicate prin resursele naturale ale unei țări, diversitatea activităților sale industriale, rolul jucat de sectorul serviciilor și de activitățile de construcție, precum și prin amploarea și modelele consumului său și de diversele sale surse de energie.
70% dintre start-up-urile de tehnologie din România, afectate de pandemie
Șapte din zece (70%) dintre start-up-urile de tehnologie românești au fost afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul a 50% dintre fondatorii acestor afaceri a existat consultare cu echipa pentru a găsi soluții de atenuare a impactului crizei sanitare, arată rezultatele unui studiu inițiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA), în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului național de start-up-uri. Conform cercetării "Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România", afacerile de acest tip din România au venituri, în medie, de 150.000 de euro pe an, sunt active pe piață de mai puțin de patru ani și au sub patru angajați. Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii și antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alți antreprenori. Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în București, acesta fiind urmat de Cluj, Timiș și Bihor. De asemenea, cea mai semnificativă evoluție a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în anul 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înființate aproape s-a triplat față de anul precedent. Potrivit sursei citate, principalele piețe reprezentate sau vizate de ecosistemul de start-up-uri din România sunt în Europa (în Franța, Spania și Italia), în timp ce 41% dintre respondenți indică SUA drept piața principală. Start-up-urile cu cel mai mare număr de angajați sunt cele din categoriile fintech (35,2%), automatizare (35,2%) și marketing (14,2%). Pe de altă parte, start-up-urile cu cele mai mari venituri se regăsesc în aceleași categorii: automatizare (38,1%), fintech (31,8%) și marketing (12,1%). La capitolul finanțare, principala sursă a acestor afaceri de tehnologie este autofinanțarea, peste o treime (36%) dintre acestea au realizat strângere de fonduri private (Business Angels - în proporție de 23%, VC - de 9% și Equity Crowdfunding - de 4%). Studiul de specialitate a fost realizat în perioada februarie - martie 2021 pe un eșantion de 117 start-up-uri de tehnologie din România. ROTSA (Romanian Tech Startups Association) este o organizație nonprofit care își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele start-up-urilor de tehnologie din România.
Rata anuală a inflației a urcat la 3,9% în luna iunie, față de iunie 2020
Rata anuală a inflației în luna iunie, comparativ cu luna iunie 2020, este 3,9%, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS). “Prețurile de consum în luna iunie 2021 comparativ cu luna mai 2021 au crescut cu 0,3%. Rata inflației de la începutul anului (iunie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 3,4%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2021 comparativ cu luna iunie 2020 este 3,9%”, arată datele INS. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2020–iunie 2021) față de precedentele 12 luni (iulie 2019 –iunie 2020) este 2,9%. “Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna iunie 2021 comparativ cu luna ma i2021 este 100,24%. Rata anuală a inflației în luna iunie 2021 comparativ cu luna iunie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 3,5%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (iulie 2020–iunie 2021) față de precedentele 12 luni (iulie 2019 –iunie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,4%”, potrivit INS. Mărfurile nealimentare s-au scumpit în iunie față de iunie 2020 cu 5,71%, mărfurile alimentare cu 2,17%, iar serviciile cu 2,66%. Dintre mărfurile alimentare, în luna iunie 2021, față de iunie 2020, cel mai mult s-a scumpit uleiul, cu 15,91%, și cu 11,69% față de decembrie 2020. Cartofii s-au ieftinit cel mai mult, în iunie 2021 față de iunie 2020, cu 23,08%. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 16,97%, în iunie 2021 față de 2020, și cu 18,22% față de decembrie 2020. Gazele s-au ieftinit cu 2,16% în iunie 2021 față de 2020. La categoria servicii, cel mai mult s-au scumpit serviciile poștale, cu 5,53%, în iunie 2021 față de 2020. Transpotul aerian s-a ieftinit cu 14,38%.
Elon Musk a spus instanței că nu-i face plăcere să fie CEO-ul Tesla
Elon Musk a insistat luni că nu deține controlul asupra Tsla și să nu îi face plăcere să fie directorul general al producătorului de vehicule electrice, în depoziția sa pentru apărarea achiziției producătorului de panouri electrice SolarCity de către companie, în 2016, transmite Reuters. Procesul intentat de fonduri de pensii alesindicatului și manageri de active acuză că Musk a forțat consiliul de adminsitrație al Tesla să irosească activele companiei pentru a cumpăra SolarCity, care înregistra pierderi. La momentul respectiv, Musk deține participații de câte 22% la Tesla și SolarCity, aceasta din urmă fondată de verii săi. Musk a spus în depoziția sa de luni că a încercat “foarte mult să nu fie CEO al Tesla, dar că a fost nevoit, pentru că altfel tesla ar fi murit”. Procesul acționarilor îl acuză pe Musk că a dominat discuțiile despre acord, împingând Tesla să plătească mai mult pentru SolarCity și acționând înșelător cu privire la starea financiară deteriorată a producătorului de panouri solare. La debutul procesului de două săptămâni din Wilmington, Delaware, Musk, purtând un costum negru, cămașă albă și o cravată închisă la culoare, a refuzat să fie de acord că controlează membrii consiliului de administrație și nu a fost de acord cu interviurile îl înfățișează ca un șef cu putere nelimitată. Avocatul acționar Randall Baron a întrebat dacă consiliul a verificat cele două “planuri principale” ale Tesla sau titlul său de Technoking, pe care și l-a acordat în martie. “A generat o grămadă de presă gratuită, Tesla nu face publicitate și a fost util pentru vânzările generale”, a spus Musk despre titlul neobișnuit, numindu-l o glumă. “Cred că sunt amuzant”, a mai spus el. Planurile principale ale Tesla inclus obiectivul pe termen lung al companiei de a crea vehicule accesibile cu surse de energie durabile. La baza procesului sunt afirmațiile că Musk era acționar majoritar al Tesla. Dacă ar fi fost, acest lucru ar impune un standard legal mai dur și ar crește probabilitatea ca acordul să fie nedrept pentru acționari. Acționarii au cerut instanței să-i ordone lui Musk, unul dintre cei mai bogați oameni din lume, să ramburseze Tesla ceea ce a cheltuit pentru acord. Musk a refuzat adesea să ofere răspunsurile simple, da sau nu, cerute de Baron.
Cîțu: Vă garantez că vom avea bani pentru toate cheltuielile care sunt eficiente
Premierul Florin Cîțu a transmis, marți, asigurări că vor exista bani pentru “toate cheltuielile care sunt eficiente” și s-a referit la programul de investiții pentru autoritățile locale pe care l-a anunțat recent. “În România nu mai trebuie să avem, în secolul 21, drumuri de pământ”, a declarat premierul, precizând că va fi făcut un efort în următorii ani pentru corectarea acestor lucruri. “Vă garantez că vom avea bani pentru toate cheltuielile care sunt eficiente, care aduc valoare adăugată în economie și dezvoltă România”, a declarat, marți, premiurl Florin Cîțu. “ntrebat despre programul de investiții pentru autoritățile locale pe care l-a anunțat recent, Cîțu a declarat: “Este un program promis românilor. În România nu mai trebuie să avem în secolul 21 drumuri de pământ. Bucurștiul are sute de kilometri de drumuri de pământ și trebuie să afcem acest efort în anii următori și îl vom face”, a mai afirmat premierul. Premierul Florin Cîțu a anunțat, în 10 iunie, la Timișoara, că va lansa un program special de investiții pentru drumurile județene și comunale, investiții care nu se pot finanța nici prin PNRR și nici prin alte fonduri europene. “Acele localități unde nu s-a putut investi în drumuri au rămas în urmă”, a precizat premierul.
Producția industrială a urcat cu aproape cu 17%
Producția industrială fost mai mare cu 16,9% ca serie brută și cu 17,5% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele cinci luni, comparativ cu perioada similară din 2020, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS). “În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 mai 2020, producția industrială (serie brută) a crescut cu 16,9%,creștere susținută de industria prelucrătoare (plus 19,2%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 12,1%). Industria extractivă a scăzut cu 3,8%”, arată datele INS. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în primele cinci luni, comparativ cu perioada similară din 2020, a fost mai mare cu 17,5%, datorită creșterilor înregistrate în industria prelucrătoare (plus 19,3%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (plus 12,1%). Industria extractivă a scăzut cu 4,6%.
WhatsApp este ținta unui val de critici în UE
WhatsApp, parte a grupului Facebook, a fost luni ținta unui val de critici din partea Organizației Europeană a Consumatorilor și a opt dintre membrii săi referitoare la modificarea politicii privind confidențialitatea datelor utilizatorilor, care a provocat nemulțumire la nivel global și migrarea unor utilizatori la aplicațiile rivale Telegram și Signal, transmite Reuters. În luna ianuarie, WhatsApp a introdus o politică a confidențialității datelor care îi permite să pună unele date la dispoziția Facebook și a altor firme ale grupului. WhatsApp afirmă că schimbările permit utilizatorilor să trimită mesaje firmelor și că nu vor afecta conversațiile personale. Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) și opt dintre membrii săi au criticat modificările și au depus plângeri la Comisia Europeană și la rețeaua europeană a autorităților de consum, spunând că WhatsApp presează în mod nedrept utilizatorii să accepte noile sale politici. "Conținutul acestor notificări, natura, calendarul și recurența lor exercită o presiune nejustificată asupra utilizatorilor și le afectează libertatea de alegere. Ca atare, acestea reprezintă o încălcare a Directivei UE privind practicile comerciale neloiale", au declarat grupurile într-o declarație comună.
