MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: BNR avertizează că prețurile vor continua să urce până la mijlocul trimestrului III
Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate
Rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp, potrivit Băncii Naționale a României. "Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice - chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază - precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice", avertizează banca centrală într-un comunicat transmis miercuri după ședința Consiliului de Administrație pe probleme de politică monetară. Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunțate recent vizând creșterea veniturilor bugetare. "Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare", arată BNR. Absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, fiind însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și a efectelor consolidării fiscale. "Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum", spun reprezentanții BNR.
Băncile au injectat în România 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020
u impactul față de PIB-ul din aceeași perioadă este de două ori mai mare
Impactul economic al sistemului bancar din România este estimat la 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020, potrivit unui studiu realizat de KPMG Advisory la solicitarea Asociației Române a Băncilor. ”Impactul economic al sistemului bancar din România este estimat la 2.247 miliarde lei în perioada 1990-2020”, potrivit studiului ″Contribuția sistemului bancar în economie în ultimii 30 de ani″, realizat de KPMG Advisory la solicitarea Asociației Române a Băncilor. Impactul industriei bancare asupra producției de bunuri și servicii se cifrează la 2.087 miliarde lei, în timp ce impactul asupra gradului de remunerare a angajaților și a consumului gospodăriilor este de 160 miliarde lei. Totalul impactului direct, indirect și indus în producția de bunuri și servicii adus de sistemul de intermedieri financiare, în perioada 1990-2020, raportat la PIB-ul înregistrat de România în 2020, a fost de 198%. Aportul sectorului de intermedieri financiare din România poate fi cuantificat în mod direct sub forma ponderii sectorului în PIB. În funcție de an, sectorul de intermedieri financiare a contribuit în mod direct între 2,5% si 3,5% raportat la PIB. Pentru perioada 1990-2020, aportul direct la producția de bunuri și servicii a fost de 1.546 miliarde lei. Activitatea sectorului de intermedieri financiare în România conduce și la un efect suplimentar de 10%, sub forma indirectă, asupra economiei din România. Acest efect provine în urma creșterii consumului intermediar sau indirect de bunuri și servicii de pe piața din România ca urmare a activității de intermediere financiară. Activitatea de intermediere financiară reprezintă un stimulent pentru activitatea economiei României, în general, prin creșterea consumului de bunuri și servicii generată de către activitatea de creditare. Impactul economic total (direct, indirect și indus) se ridică la 1,26 din valoarea veniturilor aduse ca și aport la PIB de către sistemul bancar. Valoarea totală a creditelor noi acordate între 2007-2020, conform datelor BNR, s-a ridicat la 1.013 miliarde lei, acestea reprezentând o pondere de 96% din PIB-ul din 2020. Această valoare este de 3,6 ori mai mare decât soldul creditului neguvernamental din anul 2020. Din perspectiva impactului asupra gradului de remunerare a angajaților și a consumului gospodăriilor, sectorul de intermedieri financiare din România susținea la finalul anului 2020 un număr de angajați de 52.650. Ca impact direct, remunerația salariaților sectorului de intermedieri financiare a totalizat 131 miliarde lei, în perioada 1990-2020.
Raport ONU: Foametea la nivel mondial s-a accentuat din nou anul trecut
Foametea la nivel mondial s-a accentuat din nou anul trecut, după ce a crescut în 2020 din cauza pandemiei de Covid-19, războiul din Ucraina și schimbările climatice amenințând ca în acest an să aibă o amploare și să provoace o migrație în masă la o ”scară fără precedent”, potrivit agențiilor ONU, transmite Reuters. Până la 828 de milioane de oameni, sau aproape 10% din populația lumii, au fost afectați de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 și cu 150 milioane mai mult decât în 2019, au anunțat agenții printre care Organizația pentru Alimentație și Agricultură, Programul Alimentar Mondial și Organizația Mondială a Sănătății, în ediția din 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară și nutriția. Nivelurile foametei la nivel mondial au rămas relativ neschimbate între 2015 și 2019. ”Există un pericol real că aceste cifre vor crește și mai mult în lunile următoare”, a spus directorul general al PAM, David Beasley, adăugând că creșterile de prețuri la alimente, combustibil și îngrășăminte rezultate din războiul Rusia-Ucraina amenință să împingă țările în foamete. ”Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea și migrația în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acționăm astăzi pentru a preveni această catastrofă care se profilează”, a adăugat el. Rusia și Ucraina sunt al treilea și, respectiv, al patrulea exportator mondial de cereale, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil și îngrășăminte. Războiul le-a perturbat exporturile, a împins prețurile mondiale ale alimentelor la niveluri record și a declanșat proteste în țările în curs de dezvoltare, care se confruntă deja cu prețurile ridicate ale alimentelor din cauza perturbărilor lanțului de aprovizionare legate de COVID-19.
ONRC: Peste 2.800 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni
Numărul societăților comerciale și al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvență a crescut cu 11,43% în primele cinci luni din 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut, fiind înregistrate 2.808 de insolvențe, conform datelor publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv 499, însă au fost în scădere cu 0,80% față de ianuarie-mai 2022, când au fost consemnate 503 insolvențe. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 242 de insolvențe (plus 24,74%), Cluj - 186 (minus 13,49%) și Timiș - 140 (plus 9,38%). Cele mai puține insolvențe s-au înregistrat în județele Harghita, respectiv 9, în creștere cu 50% față de aceeași perioadă din 2021, Botoșani - 13 (la fel ca în perioada similară din 2021), Covasna - 13 (minus 7,14%), Gorj - 13 (minus 45,83%) și Olt - 18 (plus 5,88%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe a fost consemnat în comerțul cu ridicata, amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 727 (minus 6,07% față de primele cinci luni din 2021), construcții - 551 (plus 34,72%) și industria prelucrătoare - 339 (plus 6,94%). În luna mai 2022 au fost înregistrate 637 de insolvențe.
Firma de creditare în criptomonede Voyager Digital a intrat în colaps
Firma americană de creditare în criptomonede Voyager Digital a cerut miercuri intrarea în faliment, în SUA, devenind o altă victimă a unei scăderi dramatice a prețurilor care a zdruncinat sectorul monedelor digitale, transmite Reuters. Creditorii în criptomonede, cum ar fi Voyager, au crescut în timpul pandemiei de Covid-19, atrăgând deponenți cu rate mari ale dobânzii și acces facil la împrumuturi rareori oferite de băncile tradiționale. Cu toate acestea, recenta scădere a piețelor cripto, declanșată de căderea a două monede majore în luna mai, a afectat creditorii. Celsius, cu sediul în New Jersey, a blocat în iunie retragerile și a angajat consilieri pentru o posibilă declarație de faliment. Voyager a înghețat retragerile luna aceasta, la fel ca și un alt creditor, Vauld din Singapore. Săptămâna trecută, Voyager a declarat că a emis o înștiințare a neîndeplinirii obligațiilor către fondul de hedging în criptomonede Three Arrows Capital (3AC) din Singapore, pentru că nu a efectuat plăți pentru un împrumut în criptomonede în valoare totală de peste 650 de milioane de dolari. 3AC a depus ulterior cerere de faliment, potrivit unei legi care le permite debitorilor străini să protejeze activele americane, devenind unul dintre cei mai importanți investitori afectați de scăderea prețurilor cripto. 3AC este acum în curs de lichidare, a informat Reuters săptămâna trecută.
Apple a anunțat o nouă funcție pentru iPhone - ”Lockdown Mode”
Apple a anunțat miercuri o nouă funcție pentru iPhone, numită ”Lockdown Mode”, pentru a proteja utilizatorii de profil înalt, cum ar fi politicienii și activiștii, de hackerii sponsorizați de state, transmite CNBC. Lockdown Mode (Modul de blocare) dezactivează mai multe funcții de pe iPhone pentru a-l face mai puțin vulnerabil la spyware prin reducerea semnificativă a numărului de funcții pe care atacatorii le pot accesa și pe care le pot pirata. Mai exact, dezactivează multe funcții de previzualizare în iMessage, limitează JavaScript în browserul Safari, împiedică instalarea de noi profiluri de configurare, blochează conexiunile prin cablu, împiedicând, prin urmare, copierea datelor dispozitivului, și oprește cererile de servicii Apple primite, inclusiv FaceTime. Gigantul tehnologic va plăti până la 2 milioane de dolari cercetătorilor care găsesc o defecțiune de securitate în Lockdown Mode. Anunțul vine la câteva luni după dezvăluiri că hackerii sponsorizați de state au capacitatea de a pirata iPhone-uri de model recent cu atacuri ”zero-click” distribuite prin mesaje text. Aceste atacuri pot avea succes chiar dacă victima nu face clic pe un link.
Prețurile petrolului au scăzut cu circa 2%
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu 2%, la minime ale ultimelor 12 săptămâni, în tranzacții volatile, extinzând pierderile grele de marți, temerile tot mai mari de distrugere a cererii din cauza recesiunii globale depășind preocupările privind oferta, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent, cu livrare în septembrie, au scăzut cu 2,2 dolari, sau cu 2,1%, până la 100,57 dolari pe baril, până la ora 17:27 GMT (20:57 ora României), în timp ce țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 1,54 dolari sau cu 1,6%, până la 97,96 dolari pe baril. Prețurile petrolului WTI și Brent au coborât la cele mai scăzute niveluri atinse din 11 aprilie, după ce marți Brent a scăzut cu 9%, iar WTI a scăzut cu 8% marți. Banca de investiții Goldman Sachs a spus că vânzările de petrol au fost determinate de temerile tot mai mari de recesiune. Costurile împrumuturilor guvernamentale ale Germaniei au scăzut la cel mai mic nivel din cinci săptămâni, deoarece îngrijorarea crescândă cu privire la înrăutățirea perspectivelor economice i-a determinat pe investitori să caute plasamente mai sigure.
Premierul francez: Compania de utilități EDF va fi naționalizată complet
Guvernul francez urmărește o naționalizare completă a companiei de utilități împovărată de datorii EDF, a anunțat miercuri prim-ministrul francez Elisabeth Borne, transmite CNBC. ”Vă confirm astăzi că statul intenționează să controleze 100% din capitalul EDF”, a spus Borne într-un discurs susținut în camera inferioară a Parlamentului, la prezentarea priorităților guvernului său minoritar. EDF, la care statul deține peste 80%, se confruntă cu întârzieri și depășiri bugetare pentru noile sale centrale nucleare din Franța și Marea Britanie și cu probleme de coroziune la unele dintre reactoarele sale vechi, probleme care i-au lovit puternic prețul acțiunilor în ultimele luni. Opțiunea naționalizării EDF a fost semnalată de președintele Emmanuel Macron, care intenționează să facă din companie pilonul principal al unei investiții masive în noi reactoare nucleare.
