Timp Liber

VIDEO | Astăzi despre: Actorul care impunea prin simpla prezenţă: Gheorghe Dinică - supranumit „cel mai mare «rău» al cinematografiei românești” - pleca dintre noi în urmă cu 15 ani

Ziarul de Vrancea
10 nov 2024 7614 vizualizări

Gheorghe Dinică (n. 25 decembrie 1933, Giulești, dar 1 ianuarie 1934 - în acte oficiale, București - d. 10 noiembrie 2009, București) a fost unul dintre cei mai importanți actori români. A jucat în peste 70 de filme, în special în rolurile unor personaje negative, motiv pentru care Horațiu Mălăele l-a supranumit: "cel mai mare «rău» al cinematografiei românești".

Gheorghe Dinică și-a manifestat interesul pentru actorie încă de tânăr, făcând parte din diferite trupe de teatru de amatori încă de la vârsta de 17 ani. În 1957 a intrat la Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică București la clasa profesoarei Dina Cocea. A absolvit în 1961, fiind deja apreciat încă de la prima sa urcare pe scenă, chiar din același an, și aceasta pentru rolul inspectorului Goole în piesa Inspectorul de poliție (An Inspector Calls). De atunci Dinică a jucat la cele mai importante teatre din România:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1961-1967 Teatrul de Comedie, București

    1968-1969 Teatrul Bulandra, București

    din 1972 Teatrul Național I. L. Caragiale, București

Debutul cinematografic l-a cunoscut în 1963, cu un rol în filmul "Străinul", adaptare cinematografică a romanului omonim, scris de Titus Popovici.

Roluri jucate

Gheorghe Dinică a fost un foarte popular actor, jucând în mare parte în producții Românești. La fel ca actorul francez Alain Delon, Dinică a refuzat să joace în filme produse în Statele Unite. În general din cauza aspectului său a fost distribuit în roluri negative, fie că ne referim la roluri de gangsteri autohtoni, în seria de filme cu comisarul Moldovan, regizată de Sergiu Nicolaescu, fie la roluri de parveniți, Pirgu din „Craii de Curtea veche” sau Stănică Rațiu în „Felix și Otilia”. Din acest motiv nu i s-a încredințat rolul de a recita poezii patriotice și ode închinate "Conducătorului iubit" în super-montările cu iz propagandistic din marele spectacol „Cîntarea României”.

Multe dintre rolurile sale rămân întipărite în memoria publicului, în special prin trăsăturile de caracter ale personajelor și prin replicile celebre. Printre cele mai importante roluri ale sale se numără:

    Savu (în „Zidul” 1974) de Constantin Vaeni/ Paraipan (în „Un comisar acuză” - 1974) și („Revanșa”- 1978). Interpretarea liderului legionar Paraipan a intrat în istoria cinematografiei românești, ca de altfel toată seria filmelor cu comisarul Moldovan, regizate de Sergiu Nicolaescu.

    Lăscărică („Cu mâinile curate”, 1972). Personajul Lăscărică a generat una dintre cele mai cunoscute replici dintr-un film românesc: Nu trage dom' Semaca! Sunt eu, Lăscărică!.ș4ț

    Diplomatul („Prin cenușa imperiului”, 1975, regia Andrei Blaier), un personaj caracterizat prin perfidie, orgoliu și cinism.

    Aurică Fieraru, bulibașa din șatra de țigani din telenovelele Inimă de țigan (2007) și Regina (2008), difuzate de postul TV Acasă, unde actorul a jucat alături de Marin Moraru, Gheorghe Visu, Florina Cercel, Dan Condurache și Carmen Tănase.

    Pepe în filmul Filantropica (2002), rol prin care se face cunoscut în special publicului tânăr și prin care lansează câteva replici celebre:

        "Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană!"

        "Vă e milă, v-am luat banii!"

        ”’’La banii tăi tu îți permiți să ai demnitate?’’”

    Cadîr (Tache, Ianke și Cadîr), unul dintre cele mai apreciate roluri în teatru ale maestrului, care a jucat alături de Marin Moraru și Radu Beligan.

    Grigorie Vulturesco ("Aniela", 2009), ultimul rol al actorului, care întruchipează un general în rezervă și erou al României de la începutul secolului XX.ș5ț

Gheorghe Dinică a colaborat atât în film, cât și pe scenă cu câțiva mari regizori români, printre numele cele mai importante se numără Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Mircea Danieliuc, Constantin Vaeni, Dan Pita, Lucian Pintilie, Mircea Dragan, Serban Marinescu, Nae Caranfil,/ Andrei Serban, David Esrig etc.

Lista producțiilor artistice în care a jucat

Teatru

    1961 Inspectorul de poliție de John Boynton Priestley, regia Dina Cocea

    1961 Celebrul 702 regia Moni Ghelerter

    1961 Centrul înaintaș a murit în zori de A. Cuzzani

    1962 Sweik în al doilea război mondial de B.Brecht, regia L.Giurchescu

    1962 Procesul domnului Caragiale de M.Ștefănescu, regia D.Esrig

    1962 Pigulete plus cinci fete de Constanța Bratu

    1962 Nuntă la castel de S.Andras, regia L.Giurchescu

    1963 Umbra de E.Svarț, regia D.Esrig

    1963 Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw

    1964 Rinocerii de Eugène Ionesco, regia L.Giurchescu

    1964 Somnoroasa aventură de T. Mazilu, regia D.Cernescu

    1965 Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia D.Esrig

    1966 Capul de rățoi de G.Ciprian, regia D.Esrig

    1967 Opinia publică de Aurel Baranga, regia A.Baranga

    1968 Sfântul de Eugen Barbu

    1968 Nepotul lui Rameau de Denis Diderot, regia D.Esrig

    1969 Moartea lui Danton de Georg Buchner, regia Liviu Ciulei

    1972 Un fluture pe lampă de Paul Everac, regia Horea Popescu

    1973 Trei frați gemeni venețieni de Aldo Matiuzzi Collalto, regia David Esrig

    1977 Romulus cel Mare de Friedrich Dürrenmatt, regia Sanda Manu

    1978 Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Horea Popescu

    1979 O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale, regia Radu Beligan

    1980 Așteptându-l pe Godot de Samuel Beckett, regia Grigore Gonța

    1982 Ploșnița de V. Maiakovski

    1984 Iubirile de-o viață de Platon Pardau

    1986 Ioneștii de Platon Pardău, regia Grigore Gonța

    1990 Cine are nevoie de teatru? de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Șerban

    1991 Noaptea regilor de William Shakespeare, regia Andrei Șerban

    1991 Merlin de Tancred Dorst, regia Cătălina Buzoianu

    1992 Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Andrei Șerban

    1997 Tehnica raiului de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu

    1997 O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu

    1998 Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Ion Cojar

    1998 Cotletele de Bertrand Blier, regia Gelu Colceag

    1999 Numele trandafirului adaptare după Umberto Eco, regia Grigore Gonța

    2000 Și mai potoliți-l pe Eminescu de T.C. Popescu, regia Grigore Gonța

    2001 Take, Ianke și Cadâr de V.I.Popa, regia Grigore Gonța

    2003 Ultima oră de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroșenco

    2006 Dansând pentru zeul păgân de Brian Friel, regia Lynne Parker

    2006 Incontestabila ipocrizie de Teodor Mazilu, regia Mihai Ionescu

Filme

    Străinul (1963)

    Comoara din Vadul Vechi (1964)

    Procesul alb (1965)

    Golgota (1966)

    Maiorul și moartea (1967) - Maiorul Tache

    Dacii (1967) - dublaj de voce

    Columna (1968) - Bastus

    Prea mic pentru un război atât de mare (1969)

    Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

    Felix și Otilia (1972) - avocatul Stănică Rațiu

    Bariera (1972)

    Cu mîinile curate (1972) - Lăscărică

    Ultimul cartuș (1973) - Lăscărică

    Explozia (1973) - Gheorghe Oprișan zis Gică Salamandră

    Dincolo de nisipuri (1974) - maiorul Ionescu

    Ilustrate cu flori de câmp (1974)

    Filip cel Bun (1974)

    Zidul (1974) - Savu

    Un comisar acuză (1974) - comisarul Paraipan

    Frații Jderi (1974) - Dumitru Crivăț

    Nemuritorii (1974) - postelnicul Butnaru

    Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - sultanul Mahomed al II-lea

    Nu filmăm să ne-amuzăm (1975)

    Evadarea (1975)

    Mastodontul (1975)

    Prin cenușa imperiului (1976) - Diplomatul

    Cuibul salamandrelor (1978) - Gheorghe Oprișan zis Gică Salamandră

    Osînda (1976) - jandarmul Ion

    Premiera (1976)

    Trei zile și trei nopți (1976)

    Marele singuratic (1977)

    Acțiunea „Autobuzul” (1978)

    Doctorul Poenaru (1978)

    Trepte pe cer (1977)

    Drumuri în cumpănă (1978)

    Revanșa (1978) - comisarul Paraipan

    Totul pentru fotbal (1978) - Arbitrul

    Bietul Ioanide (1979)

    Lumini și umbre (1979-1982) - serial TV

    Ultima noapte de dragoste (1980)

    Rețeaua S (1980)

    O lume fără cer (1981)

    Concurs (1982)

    De ce trag clopotele, Mitică? (1982) - Nae Girimea

    Întunericul alb (1982)

    Pe malul stîng al Dunării albastre (1983)

    Râdeți ca în viață (1983)

    Un petic de cer (1983)

    Secretul lui Bachus (1984) - Gheorghe Cercel

    Eroii nu au vârstă (1984) - serial TV

    Zbor periculos (1984)

    O lumină la etajul zece (1984) - avocatul Mitrana

    Vară sentimentală (1986)

    Cuibul de viespi (1986)

    Figuranții (1987)

    Să-ți vorbesc despre mine (1987)

    Momentul adevărului (1987)

    Lacrima cerului (1987)

    Secretul lui Nemesis (1987) - N.M. Siseanu

    Divorț... din dragoste (1992)

    Cel mai iubit dintre pământeni (1992) - Șeful Securității

    Liceenii în alertă (1992)

    Patul conjugal (1992) - Vasile Potop

    Privește înainte cu mânie (1992)

    Balkans, Balkans (1993)

    Această lehamite (1993)

    Chira Chiralina (1993)

    Crucea de piatră - ultimul bordel (1993) - tovarășul Mache Puzderie

    Începutul adevărului (Oglinda) (1994) - ministrul Mihai Antonescu

    Craii de Curtea veche (1995)

    Terente – regele bălților (1995)

    Faimosul Paparazzo (1999)

    Manipularea (2000)

    Patul lui Procust (2001) - Nae Gheorghidiu

    Război în bucătărie (2001)

    După-amiaza unui torționar (2001) - Frant Tandara

    Filantropica (2001) - Pavel Puiuț

    Turnul din Pisa (2002)

    Examen (2003) - Dumitrascu

    Dulcea saună a morții (2003) - Lama

    Bani de dus, bani de întors (2004) – film TVR

    Aleodor Împărat (2004) - Bondar

    Magnatul (2004) - Gheorghe Manasia

    Orient Express (2004) - Costache

    Sindromul Timișoara - Manipularea (2004)

    Omul grăbit (2005) - Franța

    Vânătoarea (2005)

    White Palms (2006) - Ungaria

    Ticăloșii (2007)

    Supraviețuitorul (2008)

Televiziune

    1962 Colierul de Guard Peach

    1962 Teatrul de marionete al Majestății Sale de I. Garneatasi și Radu Nichita

    1963 Păsările de Aristofan

    1963 Obiecte găsite de Ștefan Tita

    1963 Un joc neobișnuit de Friedrich Durrenmatt

    1964 Popas între drumuri de Eva Dragomir și Cornel Popa

    1964 O seară la Gambrinus de Eva Dragomir și Radu Miron

    1965 Directorul de teatru de I. Dongorozzi

    1965 Medeea de Euripide

    1965 Neînțelegerea de Albert Camus

    1965 Regele gol de Evgheni Svart

    1968 ...Escu de Tudor Mușatescu

    1968 Seara, târziu, în tipografie de Alexandru Mirodan

    1968 Corupție la Palatul de Justiție de Ugo Betti

    1969 Richard al III-lea de W. Shakespeare

    1969 Ziariștii de Alexandru Mirodan

    1970 Woyzeck de Georg Buchner

    1970 Un nasture sau absolutul de Radu Cosașu

    1970 Furtul elefantului alb după Mark Twain

    1970 Prometeu de Eschil

    1970 Diavolul și bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre

    1970 Neînfricații, serial

    1970 Trei surori de A.P. Cehov

    1971 Alcesta de Euripide

    1982 Lumini și umbre, serial, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu

    1984 Eroii n-au vârstă, serial

    1996 Șarpele după Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici

    2000 Război în bucătarie, regia Marius Barna

    2007 Gala, serial

    2008 Inimă de țigan, telenovelă

    2009 Regina, telenovela

    2009 Aniela, telenovela

    Dublaj de voce, în cadrul seriei Povești cu Mac-Mac, în rolul lui Scrooge McDuck, în original vocea aparținându-i lui Alan Young (1998)

Muzică

Gheorghe Dinică înregistrat mai multe CD-uri cu muzică de petrecere și romanțe, de altfel actorul câta, uneori, în câteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cântărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”.

    Cântece de petrecere (2003)

    Cântece de petrecere 2 (2003)

    Romanțe (2004)

    Parol că te iubesc (2006)

Aprecieri

Pentru activitatea sa deosebită, Gheorghe Dinică a fost distins cu numeroase premii, în special din partea Uniunii Cineaștilor din România, dar și din partea altor organizații, printre care:

    2002: membru de onoare al societății "Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”"

    cetățean de onoare al Bucureștiului

    2008: Doctor Honoris Causa, titlu acordat de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București

    2006: Premiul pentru întreaga activitate la Festivalul T.I.F.

    2004: Diploma de interpretare acordată de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România, pentru „Orient Expres"

    2002: Premiul Special UCIN, pentru rolul Prinț - „Filantropica"

    Actor de onoare al filmului românesc

    Actorul anului 2002 - Revista V.I.P.

    1999: Premiul de excelență - UNITER

    1992: Premiul UCIN; Premiul Troia (Portugalia) pentru „Patul conjugal" (regia: Mircea Danieliuc)

    Premiul UCIN pentru „Casa din vis"

    Premiul ACIN pentru „Figuranții", „Cuibul de viespi", „Secretul lui Herodot"

    1975: Premiul ACIN pentru „Ilustrate cu flori de câmp"

    Premiul de interpretare la Karlovy Vary pentru rolul Diplomatul - „Prin cenușa imperiului"

    1972: Premiul ACIN pentru „Explozia", „Felix și Otilia", „Bariera", „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte"

    Marele premiu la Paris pentru „Troilus și Cresida" de William Shakespeare

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.ș6ț A primit apoi și Ordinul „Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofițer.

Adesea, critica l-a asemuit cu Robert De Niro, comparație de care Gheorghe Dinică nu se declara deloc încântat: „Ce legătură are Robert De Niro cu mine? Eu am studiat și jucat în România”, a menționat actorul.

Viața personală

În 1996, după 60 de ani în care a fost „vagabond”, așa cum singur s-a intitulat în melodia sa, s-a căsătorit cu Gabriela Georgeta care i-a fost alături până la moarte. Despre soția sa spunea:

    "E o femeie care are o relație clară cu viața și care a făcut ordine în dezordinea existenței mele."

Gheorghe Dinică a decedat în data de 10 noiembrie 2009, ora 13:00, în urma unui stop cardiac sub ventilație, cu toate că timp de treizeci de minute s-au efectuat manevre de resuscitare. Gheorghe Dinică, în vârstă de 75 de ani, a fost diagnosticat cu disfuncție multiplă de organe, șoc septic, insuficiență cardio-respiratorie, insuficiență renală cronică acutizată, insuficiență respiratorie acută (bronhopneumonie), disfuncție digestivă, disfuncție hepatică etc. Maestrul era internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgențǎ București (Floreasca) din data de 22 octombrie 2009.

Trupul neînsuflețit a fost adus pe 13 noiembrie în foaierul Teatrului Național din București și a fost înmormântat în aceeași zi, în cimitirul Bellu, pe Aleea Gheorghe Dinică, denumită astfel în semn de omagiu. S-a alăturat astfel colegilor de breaslă: Toma Caragiu, Amza Pellea, Colea Răutu, Ștefan Iordache, Nicu Constantin.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Citiți și:

Ce i-a spus la Focșani actorul Gheorghe Dinică, acum aproape 16 ani, lui Ristea Priboi, deputat PSD de Vrancea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.