Timp Liber

VIDEO Astăzi depre o prezență diafană în Revelioanele de altă dată: actrița Rodica Tapalagă, cea mai savuroasă „Coana Joițica” Era sora mai mică a actorului Ștefan Tapalagă

Ziarul de Vrancea
18 dec 2022 608 vizualizări

Rodica Tapalagă (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi – d. 18 decembrie 2010, București ) a fost o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.

Rodica Tapalagă s-a născut la Dorohoi dar la doar trei luni s-a mutat cu familia la București. A urmat cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr" din București. Absolventă a Institutului de artă teatrală și cinematografică din București promoția 1959 [3], a debutat în 1958 pe marile ecrane în comedia Alo?... ați greșit numărul!, alături de alte viitoare mari nume ale scenei și filmului românesc (Ștefan Tapalagă, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Stela Popescu). A creat roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul Național din Craiova, Teatrul Nottara și Teatrul Mic. Din 1961 până în 2010 (cu o scurtă întrupere între anii 1977-1981 când a jucat la Teatrul Mic) a fost actriță a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din București fiind ultima actriță angajată personal de Lucia Sturza Bulandra.

 

 

În 1972, la Teatrul „Bulandra”, Rodica Tapalagă începea să o joace pe celebra Coana Joiţica (Zoe Trahanache) în spectacolul memorabil - „O scrisoare pierdută”, în regia lui Liviu Ciulei. Parteneri de scenă erau Toma Caragiu (Tipătescu), Petre Gheorghiu (Trahanache), Octavian Cotescu (Caţavencu), Aurel Cioranu (Cetăţeanul Turmentat), Ştefan Bănică Sr. (Ghiţă), Dem Rădulescu (Farfuridi), Mircea Diaconu (Brânzovenescu) şi Liviu Ciulei (Dandanache). Spectacolul a fost un imens succes, iar Rodica Tapalagă şi Toma Caragiu au format un cuplu extraordinar. Din păcate, după cinci ani de reprezentaţii cu casa închisă, piesa s-a întrerupt, datorită dispariţiei tragice a lui Toma Caragiu la cutremurul din 4 martie 1977.

 

„Toma Caragiu era fermecător. Noi, într-o echipă, ne sprijinim. Relaţiile care se stabilesc între aceste personalităţi sunt aspre, strălucitoare, calde, fierbinţi. Sunt sentimente de fraţietate, de caramaderie dusă până dincolo de bine şi rău, ceea ce înseamnă, în fond, o relaţie spirituală mai puţin atinsă de imediat. Înainte de „Scrisoare”, jucasem în regia lui Ciulei în „Opera de trei parale”, cu Margareta Pîslaru şi Toma Caragiu. A mai fost un spectacol de referinţă, „Azilul de noapte”, unde eu jucam Vasilisa. Sigur, cea mai importantă întâlnire cu el a fost cea din „Scrisoarea pierdută”, mai ales că în acel spectacol şi domnia sa juca un rol. Era Agamiţă Dandanache. A fost o colaborare foarte interesantă, pentru că era şi el pe scenă. Chinul lui era şi chinul nostru. Era o relaţie caldă şi, în acelaşi timp, detaşată, special, de neuitat. Premiera, la care s-au adunat o mulţime de admiratori ai lui Caragiale, ai Teatrului Bulandra, ai fiecăruia dintre noi, n-a fost o reuşită. Toţi eram prea tensionaţi… Sigur, noi ne jucăm pe scenă. Premiera a avut loc într-o sâmbătă seara şi a coincis cu repetiţia generală. Liviu Ciulei a insistat ca a doua zi dimineaţa să mai fie un spectacol. A doua reprezentaţie este de obicei un spectacol de relaxare; iar noi, ca oameni de meserie, nici nu vrem să fie spectatori invitaţi la aceasta. Însă al doilea spectacol a fost senzaţional. Ne-am şi jucat.”

Rodica Tapalagă a fost: Zoe din „O scrisoare pierdută”, Didina Mazu din „D’ale Carnavalului”, Sophie din „Dimineaţa pierdută”, Elena Andreevna din „Unchiul Vanea”. „Când am jucat Cehov, personajul Elena Andreevna, m-am simiţit o femeie frumoasă şi iubită. E un personaj graţios, feminin, de o feminitate specială. După ce n-am mai jucat spectacolul am revenit la cotele mele normale. Mi-ar fi plăcut să joc mai multe personaje de acest fel. De îndrăgostite, dar n-am avut parte de ele. Sau Sophie, din „Dimineaţa pierdută”, o femeie puternică. Cât timp am jucat rolul ăsta, m-am simţit pe şaua vieţii“.

Alexandru Bocăneţ a distribuit-o în spectacole de varietăţi la televiziunea Română care i-au adus o mare popularitate. „Am avut o şansă. Revenind la acele spectacole, pot să spun că niciodată nu le-am făcut cu mare plăcere. Lucram ca un profesionist, ca un om care trebuie să-şi onoreze profesia. Am acceptat pentru că noi urmărim interesul publicului pentru un fenomen. Atunci exista un enorm interes pentru televiziune, o enormă nevoie de bucurie.”(comentator.ro)

Căsătorită cu scenograful Ion Popescu-Udriște (1929 - 2011), au împreună un fiu Barbu (n. 1970).

Rodica Tapalagă a fost sora mai mică a actorului Ștefan Tapalagă.

Roluri în teatru

Teatrul Național Craiova

    Pygmalion de George Bernard Shaw; regia: Vlad Mugur

    Tânara Gardă de Aleksandr A. Fadeev; regia: Vlad Mugur

    Steaua fără nume de Mihail Sebastian; regia: A. Moldovan

    Poveste din Irkutsk; regia: Radu Nicolae

    Passacaglia de Titus Popovici;

    Celebrul 702 de Alexandru Mirodan; regia: Radu Miron

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (1961-1977)

    Copiii soarelui de Maksim Gorki (în rolul Fima); regia: Lucian Pintilie, Liviu Ciulei

    Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu; regia: Lucian Pintilie

    Opera de trei parale de Bertolt Brecht; regia: Liviu Ciulei

    Comedia erorilor de William Shakespeare; regia: Lucian Giurchescu

    D-ale carnavalului de I. L. Caragiale; regia: Lucian Pintilie

    Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu; regia: Eugen Mandric

    Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu; regia: Valeriu Moisescu

    Meteorul de Friedrich Dürrenmatt; regia: Valeriu Moisescu

    O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; regia: Liviu Ciulei

    Melodie din Varșovia de Leonid Zorin; regia: Ivan Helmer

    Trei generații de Lucia Demetrius; regia: Petru Popescu

    Sfântul Mitică Blajinul de Aurel Baranga; regia: Aurel Baranga

    Interviu de Ecaterina Oproiu; regia: Cătălina Buzoianu

    Azilul de noapte de Maxim Gorki; regia: Liviu Ciulei

Teatrul Nottara (colaborare 1964)

    Colombe de Jean Anouilh (în rolul Colombe); regia: Sanda Manu

Teatrul Mic (1977-1982)

    Unchiul Vania de Anton Cehov; regia: Laurențiu Azimioară

    Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn; regia: Sanda Manu

    Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux; regia: Silviu Purcărete

    Copiii lui Kennedy; regia: Dragoș Galgoțiu

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (1981-2010)

    Rezervația de Pelicani de Dumitru Radu Popescu; regia: Valeriu Moisescu

    Tartuffe de Molière regia: Alexandru Tocilescu

    Cabala bigoților de Mihail Bulgakov; regia: Alexandru Tocilescu

    Unchiul Vania de Anton Cehov; regia: Alexa Visarion

    Trenurile mele de Tudor Mușatescu; regia: Petru Popescu

    Dimineață pierdută de Gabriela Adameșteanu; regia: Cătălina Buzoianu

    Trei surori de Anton Cehov; regia: Alexandru Darie

    Totul în grădină de Edward Albee; regia: Tudor Mărăscu

    Nebunia regelui George de E. Bennett; regia: Petre Bokor

Teatrul Național Radiofonic

    Lecția de Eugen Ionescu; regia: Lucian Giurchescu

Peste 100 de roluri în teatru radiofonic

    333 de icosari și 33 de firfirici'

    Alice in Țara minunilor

    Cafeneaua cea mică

    Ce naște din pisică'

    Dimineața pierdută

    Diplomație

    Fratele meu, Charles

    Frumoasa Așenel

    Jacques fatalistul și stăpânul său

    Martin Eden

    Mary Poppins

    Moș Goriot

    Neguțătorul din Veneția

    Pasărea albastră

    Pădurea spânzuraților

    Rândunica spune o poveste

    Tren de plăcere

    Un duel în ziua nunții

Televiziune (selectiv)

    Femeile savante (în rolul Lucille), de Molière

    Ceasul de aur (1967) de Jean Claude Brisville ; regia: Radu Miron

    Jocul dragostei și al întamplării (1968) de Marivaux; regia: Lidia Ionescu

    Maior Barbara (1969) (în rolul maior Barbara) de George Bernard Shaw; regia: Radu Miron

    Gaițele (1969) (în rolul Margot), de Alexandru Kirițescu

    Un nasture sau absolutul (1970); regia: Savel Stiopul

    O scrisoare pierdută (1972) (în rolul lui Zoe Trahanache); regia: Liviu Ciulei

    Bălcescu (1973); regia: Horea Popescu

    Rivalii (1976); regia: Cornel Popa

    Șeful sectorului sufletelor (1976); de Alexandru Mirodan; regia: Letiția Popa

    Surorile Boga (1977); de Horia Lovinescu; regia: Constantin Dicu

    Tren de plăcere (1979) (în rolul Miței); adaptare după I. L. Caragiale; regia: Mihai Berechet

    Picnic nou pe câmpul de luptă (1979) (în rolul mamei), de Arrabal; regia: Eugen Todoran

    Steaua fără nume (1983) (în rolul domnișoarei Cucu), de Mihail Sebastian; regia: Eugen Todoran

    Fotoliul fermecat (1985), de Karinthy Frigyes; regia: Sergiu Ionescu

    Dimineața pierdută (1990) (în rolul Sophie Ioaniu); regia: Cătălina Buzoianu

    Cui i-e frică de Virginia Woolf? (1995) (în rolul Marthei); regia: Olimpia Arghir

Rodica Tapalagă a jucat și în numeroase scenete și spectacole de varietăți TV cum ar fi:

    Starea de leșin (1969) de Valentin Silvestru, regia Aurel Cerbu

    Eu nu claxonez (1973) regia Alexandru Bocăneț

    Trurli, Trurli (1974) regia Alexandru Bocăneț

    Tango (1974) de Alexandru Bocăneț

    La doctor (1975) regia Alexandru Bocăneț

    Săraca Tanța (1982) de Petre Bărbulescu

    Secția corecțională (1985) de I. L. Caragiale, regia Grigore Pop și Dan Mihăescu

Filmografie

    Alo?... Ați greșit numărul! (1958)

    Aproape de soare (r. Savel Stiopul, 1960)

    Cinci oameni la drum (r. Gabriel Barta, 1962)

    Politica si... delicatese (r. Haralambie Boroș, 1963)

    Tănase Scatiu (1976) - Premiul ACIN

    Clipa (r. Gheorghe Vitanidis, 1979)

    Între oglinzi paralele (1979)

    Vis de ianuarie (1979)

    Ora zero (1979)

    Artista, dolarii și ardelenii (1980)

    De dragul tău, Anca (r. Cristiana Nicolae, 1983)

    Dragostea și revoluția (1983)

    Vreau să știu de ce am aripi (1984)

    Uimitoarele aventuri ale muschetarilor (r. Victor Antonescu, 1987) - voce

    Sistemul nervos (2005)

    Cu un pas înainte (r. Alexandru Berceanu, Bogdan Tiberiu Dumitrescu, Jesus del Cerro, 2007)

Premii

Rodica Tapalagă a primit numeroase premii și distincții.

Premii pentru teatru

    Premiul de interpetare pentru rolul Liuba Setovadin “Tânăra Gardă” de Fadeev - Concursul republican al tinerilor artiști din teatrele dramatice, ediția a-III-a, 1959

    Premiul de interpetare feminină pentru rolul Ortansa din "Proștii sub clar de lună" - Concursul republican al tinerilor artiști din teatrele dramatice, ediția a-IV-a, 1962

    Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2001)

    Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură (2009) - secțiunea Artele Spectacolului

Premii pentru film

    Premiul Asociației Cineaștilor (A.C.I.N) - pentru rolul Aglae din Tănase Scatiu (1976)

    Premiul Revistei Cuvântul - pentru rolul Nica din Sistemul nervos (2005)

Decorații

    Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[8]


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.