VIDEO Astăzi depre o prezență diafană în Revelioanele de altă dată: actrița Rodica Tapalagă, cea mai savuroasă „Coana Joițica” Era sora mai mică a actorului Ștefan Tapalagă
Rodica Tapalagă (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi – d. 18 decembrie 2010, București ) a fost o actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce.
Rodica Tapalagă s-a născut la Dorohoi dar la doar trei luni s-a mutat cu familia la București. A urmat cursurile Liceului "Gheorghe Lazăr" din București. Absolventă a Institutului de artă teatrală și cinematografică din București promoția 1959 [3], a debutat în 1958 pe marile ecrane în comedia Alo?... ați greșit numărul!, alături de alte viitoare mari nume ale scenei și filmului românesc (Ștefan Tapalagă, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Stela Popescu). A creat roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul Național din Craiova, Teatrul Nottara și Teatrul Mic. Din 1961 până în 2010 (cu o scurtă întrupere între anii 1977-1981 când a jucat la Teatrul Mic) a fost actriță a Teatrului Lucia Sturdza Bulandra din București fiind ultima actriță angajată personal de Lucia Sturza Bulandra.
În 1972, la Teatrul „Bulandra”, Rodica Tapalagă începea să o joace pe celebra Coana Joiţica (Zoe Trahanache) în spectacolul memorabil - „O scrisoare pierdută”, în regia lui Liviu Ciulei. Parteneri de scenă erau Toma Caragiu (Tipătescu), Petre Gheorghiu (Trahanache), Octavian Cotescu (Caţavencu), Aurel Cioranu (Cetăţeanul Turmentat), Ştefan Bănică Sr. (Ghiţă), Dem Rădulescu (Farfuridi), Mircea Diaconu (Brânzovenescu) şi Liviu Ciulei (Dandanache). Spectacolul a fost un imens succes, iar Rodica Tapalagă şi Toma Caragiu au format un cuplu extraordinar. Din păcate, după cinci ani de reprezentaţii cu casa închisă, piesa s-a întrerupt, datorită dispariţiei tragice a lui Toma Caragiu la cutremurul din 4 martie 1977.
„Toma Caragiu era fermecător. Noi, într-o echipă, ne sprijinim. Relaţiile care se stabilesc între aceste personalităţi sunt aspre, strălucitoare, calde, fierbinţi. Sunt sentimente de fraţietate, de caramaderie dusă până dincolo de bine şi rău, ceea ce înseamnă, în fond, o relaţie spirituală mai puţin atinsă de imediat. Înainte de „Scrisoare”, jucasem în regia lui Ciulei în „Opera de trei parale”, cu Margareta Pîslaru şi Toma Caragiu. A mai fost un spectacol de referinţă, „Azilul de noapte”, unde eu jucam Vasilisa. Sigur, cea mai importantă întâlnire cu el a fost cea din „Scrisoarea pierdută”, mai ales că în acel spectacol şi domnia sa juca un rol. Era Agamiţă Dandanache. A fost o colaborare foarte interesantă, pentru că era şi el pe scenă. Chinul lui era şi chinul nostru. Era o relaţie caldă şi, în acelaşi timp, detaşată, special, de neuitat. Premiera, la care s-au adunat o mulţime de admiratori ai lui Caragiale, ai Teatrului Bulandra, ai fiecăruia dintre noi, n-a fost o reuşită. Toţi eram prea tensionaţi… Sigur, noi ne jucăm pe scenă. Premiera a avut loc într-o sâmbătă seara şi a coincis cu repetiţia generală. Liviu Ciulei a insistat ca a doua zi dimineaţa să mai fie un spectacol. A doua reprezentaţie este de obicei un spectacol de relaxare; iar noi, ca oameni de meserie, nici nu vrem să fie spectatori invitaţi la aceasta. Însă al doilea spectacol a fost senzaţional. Ne-am şi jucat.”
Rodica Tapalagă a fost: Zoe din „O scrisoare pierdută”, Didina Mazu din „D’ale Carnavalului”, Sophie din „Dimineaţa pierdută”, Elena Andreevna din „Unchiul Vanea”. „Când am jucat Cehov, personajul Elena Andreevna, m-am simiţit o femeie frumoasă şi iubită. E un personaj graţios, feminin, de o feminitate specială. După ce n-am mai jucat spectacolul am revenit la cotele mele normale. Mi-ar fi plăcut să joc mai multe personaje de acest fel. De îndrăgostite, dar n-am avut parte de ele. Sau Sophie, din „Dimineaţa pierdută”, o femeie puternică. Cât timp am jucat rolul ăsta, m-am simţit pe şaua vieţii“.
Alexandru Bocăneţ a distribuit-o în spectacole de varietăţi la televiziunea Română care i-au adus o mare popularitate. „Am avut o şansă. Revenind la acele spectacole, pot să spun că niciodată nu le-am făcut cu mare plăcere. Lucram ca un profesionist, ca un om care trebuie să-şi onoreze profesia. Am acceptat pentru că noi urmărim interesul publicului pentru un fenomen. Atunci exista un enorm interes pentru televiziune, o enormă nevoie de bucurie.”(comentator.ro)
Căsătorită cu scenograful Ion Popescu-Udriște (1929 - 2011), au împreună un fiu Barbu (n. 1970).
Rodica Tapalagă a fost sora mai mică a actorului Ștefan Tapalagă.
Roluri în teatru
Teatrul Național Craiova
Pygmalion de George Bernard Shaw; regia: Vlad Mugur
Tânara Gardă de Aleksandr A. Fadeev; regia: Vlad Mugur
Steaua fără nume de Mihail Sebastian; regia: A. Moldovan
Poveste din Irkutsk; regia: Radu Nicolae
Passacaglia de Titus Popovici;
Celebrul 702 de Alexandru Mirodan; regia: Radu Miron
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (1961-1977)
Copiii soarelui de Maksim Gorki (în rolul Fima); regia: Lucian Pintilie, Liviu Ciulei
Proștii sub clar de lună de Teodor Mazilu; regia: Lucian Pintilie
Opera de trei parale de Bertolt Brecht; regia: Liviu Ciulei
Comedia erorilor de William Shakespeare; regia: Lucian Giurchescu
D-ale carnavalului de I. L. Caragiale; regia: Lucian Pintilie
Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu; regia: Eugen Mandric
Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu; regia: Valeriu Moisescu
Meteorul de Friedrich Dürrenmatt; regia: Valeriu Moisescu
O scrisoare pierdută de I. L. Caragiale; regia: Liviu Ciulei
Melodie din Varșovia de Leonid Zorin; regia: Ivan Helmer
Trei generații de Lucia Demetrius; regia: Petru Popescu
Sfântul Mitică Blajinul de Aurel Baranga; regia: Aurel Baranga
Interviu de Ecaterina Oproiu; regia: Cătălina Buzoianu
Azilul de noapte de Maxim Gorki; regia: Liviu Ciulei
Teatrul Nottara (colaborare 1964)
Colombe de Jean Anouilh (în rolul Colombe); regia: Sanda Manu
Teatrul Mic (1977-1982)
Unchiul Vania de Anton Cehov; regia: Laurențiu Azimioară
Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn; regia: Sanda Manu
Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux; regia: Silviu Purcărete
Copiii lui Kennedy; regia: Dragoș Galgoțiu
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (1981-2010)
Rezervația de Pelicani de Dumitru Radu Popescu; regia: Valeriu Moisescu
Tartuffe de Molière regia: Alexandru Tocilescu
Cabala bigoților de Mihail Bulgakov; regia: Alexandru Tocilescu
Unchiul Vania de Anton Cehov; regia: Alexa Visarion
Trenurile mele de Tudor Mușatescu; regia: Petru Popescu
Dimineață pierdută de Gabriela Adameșteanu; regia: Cătălina Buzoianu
Trei surori de Anton Cehov; regia: Alexandru Darie
Totul în grădină de Edward Albee; regia: Tudor Mărăscu
Nebunia regelui George de E. Bennett; regia: Petre Bokor
Teatrul Național Radiofonic
Lecția de Eugen Ionescu; regia: Lucian Giurchescu
Peste 100 de roluri în teatru radiofonic
333 de icosari și 33 de firfirici'
Alice in Țara minunilor
Cafeneaua cea mică
Ce naște din pisică'
Dimineața pierdută
Diplomație
Fratele meu, Charles
Frumoasa Așenel
Jacques fatalistul și stăpânul său
Martin Eden
Mary Poppins
Moș Goriot
Neguțătorul din Veneția
Pasărea albastră
Pădurea spânzuraților
Rândunica spune o poveste
Tren de plăcere
Un duel în ziua nunții
Televiziune (selectiv)
Femeile savante (în rolul Lucille), de Molière
Ceasul de aur (1967) de Jean Claude Brisville ; regia: Radu Miron
Jocul dragostei și al întamplării (1968) de Marivaux; regia: Lidia Ionescu
Maior Barbara (1969) (în rolul maior Barbara) de George Bernard Shaw; regia: Radu Miron
Gaițele (1969) (în rolul Margot), de Alexandru Kirițescu
Un nasture sau absolutul (1970); regia: Savel Stiopul
O scrisoare pierdută (1972) (în rolul lui Zoe Trahanache); regia: Liviu Ciulei
Bălcescu (1973); regia: Horea Popescu
Rivalii (1976); regia: Cornel Popa
Șeful sectorului sufletelor (1976); de Alexandru Mirodan; regia: Letiția Popa
Surorile Boga (1977); de Horia Lovinescu; regia: Constantin Dicu
Tren de plăcere (1979) (în rolul Miței); adaptare după I. L. Caragiale; regia: Mihai Berechet
Picnic nou pe câmpul de luptă (1979) (în rolul mamei), de Arrabal; regia: Eugen Todoran
Steaua fără nume (1983) (în rolul domnișoarei Cucu), de Mihail Sebastian; regia: Eugen Todoran
Fotoliul fermecat (1985), de Karinthy Frigyes; regia: Sergiu Ionescu
Dimineața pierdută (1990) (în rolul Sophie Ioaniu); regia: Cătălina Buzoianu
Cui i-e frică de Virginia Woolf? (1995) (în rolul Marthei); regia: Olimpia Arghir
Rodica Tapalagă a jucat și în numeroase scenete și spectacole de varietăți TV cum ar fi:
Starea de leșin (1969) de Valentin Silvestru, regia Aurel Cerbu
Eu nu claxonez (1973) regia Alexandru Bocăneț
Trurli, Trurli (1974) regia Alexandru Bocăneț
Tango (1974) de Alexandru Bocăneț
La doctor (1975) regia Alexandru Bocăneț
Săraca Tanța (1982) de Petre Bărbulescu
Secția corecțională (1985) de I. L. Caragiale, regia Grigore Pop și Dan Mihăescu
Filmografie
Alo?... Ați greșit numărul! (1958)
Aproape de soare (r. Savel Stiopul, 1960)
Cinci oameni la drum (r. Gabriel Barta, 1962)
Politica si... delicatese (r. Haralambie Boroș, 1963)
Tănase Scatiu (1976) - Premiul ACIN
Clipa (r. Gheorghe Vitanidis, 1979)
Între oglinzi paralele (1979)
Vis de ianuarie (1979)
Ora zero (1979)
Artista, dolarii și ardelenii (1980)
De dragul tău, Anca (r. Cristiana Nicolae, 1983)
Dragostea și revoluția (1983)
Vreau să știu de ce am aripi (1984)
Uimitoarele aventuri ale muschetarilor (r. Victor Antonescu, 1987) - voce
Sistemul nervos (2005)
Cu un pas înainte (r. Alexandru Berceanu, Bogdan Tiberiu Dumitrescu, Jesus del Cerro, 2007)
Premii
Rodica Tapalagă a primit numeroase premii și distincții.
Premii pentru teatru
Premiul de interpetare pentru rolul Liuba Setovadin “Tânăra Gardă” de Fadeev - Concursul republican al tinerilor artiști din teatrele dramatice, ediția a-III-a, 1959
Premiul de interpetare feminină pentru rolul Ortansa din "Proștii sub clar de lună" - Concursul republican al tinerilor artiști din teatrele dramatice, ediția a-IV-a, 1962
Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2001)
Gala Premiilor Municipiului București pentru Artă și Cultură (2009) - secțiunea Artele Spectacolului
Premii pentru film
Premiul Asociației Cineaștilor (A.C.I.N) - pentru rolul Aglae din Tănase Scatiu (1976)
Premiul Revistei Cuvântul - pentru rolul Nica din Sistemul nervos (2005)
Decorații
Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Ofițer (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”[8]
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
