Timp Liber

Vernisaj de artă contemporană la Galeriile de Artă din Focşani

Janine VADISLAV
25 ian 2018 1555 vizualizări

Galeriile de Artă din Focşani găzduiesc în aceste zile o interesantă expoziţie de artă contemporană, omagiu adus zilei de 24 ianuarie, ziua Micii Uniri de la 1859. Expun artişti plastici din Lituania, Belarus, Rusia, Republica Moldova, Cehia, Slovacia, Polonia, Germania şi Romania care, în 2017 au participat la Simpozionul de la Lepşa, Sunt pictori reprezentativi pe direcţii care sunt abordate în arta contemporană europeană şi mondială, pe simeze aflându-se  lucrări sută la sută abstracte, lucrări la limita abstractului cu arta realistă şi lucrări cu trimitere spre zona realului. Este o expoziţie unitară, care merită să fie văzută.

„Este puţin probabil că în viitorul apropiat să mai avem posibilitatea să aducem la Focşani 10 artişti din ţările U.E. şi din Rusia. Am făcut acest efort deoarece în 2018 sărbătorim Centenarul  Marii Uniri şi am  crezut că aşa se cuvine sa fim prezenţi în conştientul şi în amintirile artiştilor plastici din Europa, din întreaga lume.

Acest lucru va deschide noi porţi pentru oraşul şi judeţul nostru, pentru România”, ne-a spus pictorul Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Vrancea, care a vernisat expoziţia.

Despre lucrările celor 10 artişti plastici s-a pronunţat criticul de artă Constantin Prut, după cum urmează:

 „Veaceslav Fusticanu, din Republica Moldova -  „Obiectul” care îi reţine atenţia  este lumea originară, ne formată, în care principiul divin este prezent în lumina in care, în curând se vor naşte fiinţele şi lucrurile. Pictorul propune o organizare a haosului utilizând legi compoziţionale stricte, care ţin de triumful raţiunii.”

„Gabriele Lockstaedt-Straut, din Germania, încearcă să stingă presiunea pensulaţiilor informale apelând la o amplificare a planurilor tabloului, mizând pe geometria care se insinuează în discursul plastic. ”

„În tabloul Larisei Astrein, din Rusia, spaţiul iniţial gol se umple de orizontale de lumină, care dau sens efortului cognitiv al artistei; regimul cromatic este încă auster, dar se prefigurează  apropiatul miracol al creaţiei.”

„Câmpul compoziţional, în pânzele lui Teodor Buzu, din Republica Moldova (stabilit in Cehia), devine tot mai sensibil la aspectele concrete ale lumii. Straturile de apă se animă de numeroase pensulaţii care, în afara unor direcţionări axiale, primesc energia unor tonuri intense.”

„La Lena Khvichia, din Lituania,  suprafaţa albastră a pânzei, sugerând întinderi de ape, este animată de incizii grafice. În actualitatea frenetică a tuşelor se desemnează  astfel un spaţiu al memoriei.  

„Traseele  negre sau colorate, din tablourile lui Liviu Nedelcu, suportă uneori  tensiuni interioare  teribile ce le determină caracterul informal sau, alteori, sunt cenzurate de forţe raţionaliste ce le menţin într-o disciplină geometrică.”

„Hleb Otchyk, din Belarus, acoperă întreaga suprafaţă a imaginii cu o perdea din trunchiurile unei păduri, creând o sumă de verticale, care par să oculteze realitatea dar acestea se dovedesc a fi transparente, lăsându-ne să percepem prezenţele peisajului.”

„Un spirit sintetic îl face pe Mihai T.ăruş, din Republica Moldova, să prelucreze printr-un filtru sever realitatea observată şi să reţină numai câteva elemente cromatice care pot să sugereze întregul.”

„La Ewa Miazek, din Polonia, peisajul se realizează  din mari planuri  cromatice care desemnează apa, instalaţii portuare. Recunoaştem o vocaţie constructivistă  în deosebita  abilitate a artistei de a menţine în echilibru masele de culoare calde şi reci.”

„Reperele lumii vizibile se afirmă pregnant în lucrările Marcelei Vichrova,din Cehia, dar nu fac obiectul unei obstinate descripţii.”

„În lucrarea Tatianei Zitnanova, din Slovacia, se desfăşoară un scenariu complex:păsări fantastice, un straniu craniu de bovină, alături de alte numeroase închipuiri, care se regăsesc în fereastra deschisă a visului”.

În timpul petrecut la Lepşa artiştii s-au simţit foarte bine fiind impresionaţi de frumuseţea peisajului, de amabilitatea gazdelor. În vizita făcută în câteva ateliere ale meşterilor populari din zonă - angajaţi ai Şcolii Populare de Artă - au fost impresionaţi de talentul şi de măiestria acestor oameni simpli care duc tradiţia strămoşească mai departe. Au vizitat de asemeni mausoleele de la Mărăşti şi Mărăşeşti.

La vernisaj a fost prezent un numeros public format din elevi, oameni de cultură şi iubitori de artă focşăneni.

„Vin la manifestaţii  de acest gen în primul rând  dintr-un interes cultural şi estetic. Doresc să aprofundez acest domeniu  pentru că, din copilărie încă, am fost atras de artă in general. Am observat la dl. Liviu Nedelcu  - şi apreciez acest fapt - că se preocupă să realizeze un mediu şi un public  pentru Arta plastică.

- Vă plac tablourile?

„Da, şi am văzut aici mulţi elevi ...  Pe acest lucru ar trebui să mergem. Trebuie  să le  creăm copiilor un loc, o ocazie, să participe la astfel de activităţi ” a spus conf. dr. Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei Simion Mehedinţi, din Focşani

Expoziţia va fi deschisă publicului timp de două săptămâni. ( Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.