Vernisaj de artă contemporană la Galeriile de Artă din Focşani
Galeriile de Artă din Focşani găzduiesc în aceste zile o interesantă expoziţie de artă contemporană, omagiu adus zilei de 24 ianuarie, ziua Micii Uniri de la 1859. Expun artişti plastici din Lituania, Belarus, Rusia, Republica Moldova, Cehia, Slovacia, Polonia, Germania şi Romania care, în 2017 au participat la Simpozionul de la Lepşa, Sunt pictori reprezentativi pe direcţii care sunt abordate în arta contemporană europeană şi mondială, pe simeze aflându-se lucrări sută la sută abstracte, lucrări la limita abstractului cu arta realistă şi lucrări cu trimitere spre zona realului. Este o expoziţie unitară, care merită să fie văzută.
„Este puţin probabil că în viitorul apropiat să mai avem posibilitatea să aducem la Focşani 10 artişti din ţările U.E. şi din Rusia. Am făcut acest efort deoarece în 2018 sărbătorim Centenarul Marii Uniri şi am crezut că aşa se cuvine sa fim prezenţi în conştientul şi în amintirile artiştilor plastici din Europa, din întreaga lume.
Acest lucru va deschide noi porţi pentru oraşul şi judeţul nostru, pentru România”, ne-a spus pictorul Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Vrancea, care a vernisat expoziţia.
Despre lucrările celor 10 artişti plastici s-a pronunţat criticul de artă Constantin Prut, după cum urmează:
„Veaceslav Fusticanu, din Republica Moldova - „Obiectul” care îi reţine atenţia este lumea originară, ne formată, în care principiul divin este prezent în lumina in care, în curând se vor naşte fiinţele şi lucrurile. Pictorul propune o organizare a haosului utilizând legi compoziţionale stricte, care ţin de triumful raţiunii.”
„Gabriele Lockstaedt-Straut, din Germania, încearcă să stingă presiunea pensulaţiilor informale apelând la o amplificare a planurilor tabloului, mizând pe geometria care se insinuează în discursul plastic. ”
„În tabloul Larisei Astrein, din Rusia, spaţiul iniţial gol se umple de orizontale de lumină, care dau sens efortului cognitiv al artistei; regimul cromatic este încă auster, dar se prefigurează apropiatul miracol al creaţiei.”
„Câmpul compoziţional, în pânzele lui Teodor Buzu, din Republica Moldova (stabilit in Cehia), devine tot mai sensibil la aspectele concrete ale lumii. Straturile de apă se animă de numeroase pensulaţii care, în afara unor direcţionări axiale, primesc energia unor tonuri intense.”
„La Lena Khvichia, din Lituania, suprafaţa albastră a pânzei, sugerând întinderi de ape, este animată de incizii grafice. În actualitatea frenetică a tuşelor se desemnează astfel un spaţiu al memoriei.
„Traseele negre sau colorate, din tablourile lui Liviu Nedelcu, suportă uneori tensiuni interioare teribile ce le determină caracterul informal sau, alteori, sunt cenzurate de forţe raţionaliste ce le menţin într-o disciplină geometrică.”
„Hleb Otchyk, din Belarus, acoperă întreaga suprafaţă a imaginii cu o perdea din trunchiurile unei păduri, creând o sumă de verticale, care par să oculteze realitatea dar acestea se dovedesc a fi transparente, lăsându-ne să percepem prezenţele peisajului.”
„Un spirit sintetic îl face pe Mihai T.ăruş, din Republica Moldova, să prelucreze printr-un filtru sever realitatea observată şi să reţină numai câteva elemente cromatice care pot să sugereze întregul.”
„La Ewa Miazek, din Polonia, peisajul se realizează din mari planuri cromatice care desemnează apa, instalaţii portuare. Recunoaştem o vocaţie constructivistă în deosebita abilitate a artistei de a menţine în echilibru masele de culoare calde şi reci.”
„Reperele lumii vizibile se afirmă pregnant în lucrările Marcelei Vichrova,din Cehia, dar nu fac obiectul unei obstinate descripţii.”
„În lucrarea Tatianei Zitnanova, din Slovacia, se desfăşoară un scenariu complex:păsări fantastice, un straniu craniu de bovină, alături de alte numeroase închipuiri, care se regăsesc în fereastra deschisă a visului”.
În timpul petrecut la Lepşa artiştii s-au simţit foarte bine fiind impresionaţi de frumuseţea peisajului, de amabilitatea gazdelor. În vizita făcută în câteva ateliere ale meşterilor populari din zonă - angajaţi ai Şcolii Populare de Artă - au fost impresionaţi de talentul şi de măiestria acestor oameni simpli care duc tradiţia strămoşească mai departe. Au vizitat de asemeni mausoleele de la Mărăşti şi Mărăşeşti.
La vernisaj a fost prezent un numeros public format din elevi, oameni de cultură şi iubitori de artă focşăneni.
„Vin la manifestaţii de acest gen în primul rând dintr-un interes cultural şi estetic. Doresc să aprofundez acest domeniu pentru că, din copilărie încă, am fost atras de artă in general. Am observat la dl. Liviu Nedelcu - şi apreciez acest fapt - că se preocupă să realizeze un mediu şi un public pentru Arta plastică.
- Vă plac tablourile?
„Da, şi am văzut aici mulţi elevi ... Pe acest lucru ar trebui să mergem. Trebuie să le creăm copiilor un loc, o ocazie, să participe la astfel de activităţi ” a spus conf. dr. Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei Simion Mehedinţi, din Focşani
Expoziţia va fi deschisă publicului timp de două săptămâni. ( Janine VADISLAV)
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
