Timp Liber

Iubitorii de cultură au evocat ”Ziua limbii române” la Ateneul Popular ”Mr. Gh. Pastia”

Alexandra TĂTARU
24 aug 2017 1056 vizualizări
Oamenii de cultură au evocat Ziua limbii române
Oamenii de cultură au evocat Ziua limbii române

În cadrul proiectului ”Aniversări culturale”,  Ateneul Popular ”Mr. Gh. Pastia” Focșani, în parteneriat cu ”Asociația Culturală BOGDANIA, a organizat în seara de 23 august  o activitate cultural-educativă consacrată ”Zilei limbii române”.

 

Au fost invitate să participe personalități ale vieții culturale vrâncene, dar și toţi cei care au dorit să ia parte la această acțiune cu caracter evocator au fost bineveniți. Momentul evocator a fost moderat de poetul Ionel Marin, întemeietorul Asociației Culturale BOGDANIA, intervalul dintre discursuri fiind acoperite de recitaluri la pian susținute de tânărul Andrei Postolache. Câteva poezii au fost recitate din diverse volume de versuri de Doina Bornaz.

Limba este comoara care ne face să ne simțim oameni întregi

Despre importanța limbii române și identitatea națională a poporului român au mai vorbit jurnaliștii și oamenii de cultură Ionel Marin, Radu Borcea, Culiță Ioan Ușurelu, Petre Abeaboeru,  Hristache Lungu și Răduță Bornaz. ”Limba este comoara de aur a unui popor, este seva, sângele acelui popor iar limba română este deosebit de frumoasă, este cea care ne face să ne simţim oameni întregi, cu sufletul frumos. Este o limbă deosebită pe care înaintaşii noştri ne-au lăsat-o şi nu cu puţine jertfe.  Ziua limbii este o sărbătoare de suflet a fiecăruia dintre noi, indiferent de vârstă, de pregătire, indiferent că mai cunoaştem şi alte limbi, iar limba în care ne naştem trebuie să o iubim, să o preţuim şi să o facem să înflorească”, a spus în deschiderea evenimentului Ionel Marin, preşedintele Revistei de creaţie şi cultură “BOGDANIA” . Despre faptul că, uneori, în limba română, pătrund tot felul de englezisme sau cuvinte care nu există în dicționar a vorbit jurnalistul Radu Borcea. ”România are câteva simboluri naţionale. Aş include şi limba aici. Poporul a fost păstrătorul limbii, iar cei care au înnobilat limba au fost oameni de cultură, oameni de litere, scriitorii, jurnaliştii. Iubesc această limbă extraordinar de mult şi am căutat să o păstrez cât mai bine ca jurnalist, să o vorbesc corect, să o scriu corect, să sesizez atunci când m-a zgâriat ceva la ureche, să-i atrag atenţia discret unui interlocutor că nu se pronunţă corect un cuvânt, mai ales că după 1990 limba română a fost impregnată de tot felul de englezisme”, a spus jurnalistul și scriitorul Radu Borcea. Scriitorul Culiță Ioan Ușurelu a adus aminte celor prezenți că limba noastră nu se vorbește doar pe teritoriul actual al României și nu trebuie să uităm că ea se păstrează și în alte locuri care au fost cândva parte din ”noi”. ”Între 31 august şi 4 septembrie se întâmplă să fie ziua Limbii române şi în Ucraina, în Moldova, în Serbia şi în Bulgaria, ceea ce este foarte bine, dar şi în mari comunităţi mari din lume. Români pe glob sunt vreo 28 de milioane, dintre care 24 de milioane au limba maternă română, iar la noi în ţară puţin peste 17 milioane vorbesc limba română”, a amintit scriitorul Culiţă Uşurelu. De mare importanță este și limbajul folosit în anumite lucrări de specialitate care, oricât ar dori unii să-l conserve pe cel pe care l-a învățat la școală, nu trebuie uitate și modificările ulterioare aduse de specialiștii Academiei Române. ”În calitatea mea de istoric şi autor de lucrări mă izbesc mereu de acest fenomen, al corectitudinii limbii române. Mă duc cu o lucrare să o discutăm la episcopie, unde sunt mulţi doctori în istorie, în teologie, care îşi permit să taie din cuvântul unui academician. Ei nu ştiu modificările de la Academie şi merg în tradiţionalismul bisericesc. Mi se spune să  încalc regulile limbii române, să scriu aşa cum spun ei. Dacă apar aşa pe piaţă, distinşii noştri filologi îmi spun că nu ştiu limba română”, a menționat și scriitorul Petre Abeaboeru.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, la 19 februarie 2013, cu 312 pentru, două împotrivă și cinci abțineri, un proiect de lege, prin care se instituie ziua de 31 august ca ”Ziua limbii române”. În expunerea de motive a propunerii legislative, inițiatorii au considerat că România trebuie să aibă un act normativ menit să protejeze limba noastră care ”reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”. (A.TĂTARU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.