În județul Vrancea bucuria copilăriei vine de la ”Lumea Castelelor”
Copilăria începe cu un surâs. Un surâs al pruncului la pieptul mamei. Acel moment trebuie imortalizat pentru toată viața.
Nici un copil nu ar trebui să fie supărat. Inocența și puritatea vârstei de copil sunt amintiri perene ce se vor deshide peste ani, deșteptând nostalgii.
Haideți să lucrăm împreună la bucuria copilului dvs. Noi, cei de la Lumea Castelelor, venim cu o ofertă complexă de tobogane gonfalbile iar dumneavoastră îl alegeți pe cel care vi se potrivește. De transport, montare și demontare ne ocupăm tot noi. Dvs. trebuie doar să ne chemați la numărul de telefon 0744398304, sau pe siteul www.lumeacastelelor.ro
Copiii merită ce e mai frumos și mai bun pe această lume pentru a deveni și ei buni și frumoși, ca în povestea ce urmează...
“ Trăia, undeva într-un sătuc nu foarte departe de aici, o femeie ce avea un fiu isteț și harnic. Copilașul să fi avut vreo 10 anișori, dar își ajuta deja mama la treburile gospodăriei. Chiar înainte de ziua lui femeia își întrebă copilul:
- Puiul mamei, ce vrei să primești în dar de ziua ta?
Fără să ezite, acesta răspunse repezit:
- Generalul din lemn, cel vopsit în albastru și cu epoleți galbeni, acela din vitrina prăvăliei.
Femeia zâmbi și îl mângâie ușor pe creștet. Porni cu pași domoli spre negustor. Căpătase de câteva zile un guturai și nu prea se simțea bine. Doctorul satului îi recomandase în fiecare seară la culcare un pahar de lapte, dar astăzi nu avea bani decât pentru figurina din lemn. Cumpără jucăria, iar când băiatul se trezi a doua zi se bucură nespus. Dar, observă că mama lui începuse să tușească și mai tare.
- Mamă, ți-ai băut laptele aseară?
Mama nu răspunse, iar copilul înțelese toată povestea. Dădu fuga la negustor.
- Vă rog frumos, domnule negustor! Aveți nevoie să vă ajut cu ceva prin prăvălie? Nu cer în schimb decât o ulcică cu lapte proaspăt pentru mama mea.
Negustorul înțelese și el ce se întâmplase, intră puțin în camera din spate a prăvăliei și se întoarse cu un coș plin cu bunătățuri în care se aflau o sticlă de lapte, o pâine rumenă și caldă, un mănunchi de ridichi, câteva roșii, câțiva castraveți, o bucată zdravănă de brânză și o palmă de slănină afumată.
Într-o parte a coșului se vedea colțul desfăcut al unei scrisori ce purta încă pe ea urme proaspete de cerneală.
- Aceasta este slujba ta! Du acest coș mamei tale și scrisoarea din el!
Băiatul ajunse într-un suflet acasă
- Mamă, mamă, negustorul mi-a zis să-ți dau acest coș și scrisoarea din el.
Mirată, femeia începu să citească de pe rândurile pictate de cerneală...
“Vă felicit pentru educația aleasă pe care i-ați dat-o fiului dumneavoastră. Are un suflet mare și bun. A venit la mine ca să mă ajute în prăvălie pentru o ulcică de lapte, de care aveți dvs. nevoie. La asemenea acte de bunătate, nu poți răspunde decât cu bunătate. V-am dăruit și ceva de ale gurii spre a vă întrema mai repede și pentru a sărbători ziua minunatului dvs. copil. Să vă ajute Dumnezeu! “
Femeia strânse o lacrimă de bucurie în colțul ochiului, își mângâie puiul pe creștet și îl strânse cu mândrie la piept. “
Noi, echipa Lumea Castelelor, ne dorim să ne ridicăm la standardele dvs. de bunătate și educație pe care le oferiți copiilor.
Chemați-ne… Nu veți regreta!