Calendarul zilei de 9 septembrie: Vrânceanca Gina Gogean, campioana care a scris istorie pentru România
Data de 9 septembrie ocupă locul 252 în calendarul gregorian, respectiv locul 253 în anii bisecți. Până la sfârșitul anului mai rămân 113 zile. Pentru cititorii din Vrancea, ziua are o semnificație aparte: la 9 septembrie s-a născut Gina Gogean, una dintre cele mai medaliate gimnaste ale României, originară din comuna Câmpuri și formată la Focșani. Ziua de 9 septembrie readuce în atenție numele uneia dintre cele mai valoroase sportive originare din Vrancea, dar și momente importante din istoria României: masacrul de la Treznea, adoptarea Convenției de la Berna și personalități precum Agatha Bârsescu, Victor Vâlcovici, Mihail Andricu și Silviu Lung
Gina Gogean, un nume legat de Câmpuri și Focșani
Gina Gogean s-a născut la 9 septembrie, în comuna Câmpuri, județul Vrancea. Anul nașterii apare diferit în unele evidențe sportive: 1977 în biografiile oficiale folosite de numeroase organizații, respectiv 1978 în alte baze de date. Pentru evitarea controversei, certă rămâne data de 9 septembrie și legătura sa profundă cu sportul vrâncean.
Viitoarea campioană și-a început pregătirea la Clubul Sportiv Școlar Focșani, sub îndrumarea antrenorilor Sergiu și Tatiana Popa. Ulterior, a ajuns în loturile naționale ale României, unde a lucrat, între alții, cu Octavian Bellu și Mariana Bitang.
De-a lungul carierei, Gina Gogean a cucerit aproximativ 30 de medalii la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale și Campionatele Europene. Palmaresul său cuprinde medalii olimpice obținute la Barcelona, în 1992, și Atlanta, în 1996, precum și numeroase titluri mondiale la sărituri, sol și bârnă.
Constanța și precizia execuțiilor au transformat-o într-una dintre sportivele de bază ale echipei României din anii ’90. În 2013, fosta gimnastă a fost inclusă în International Gymnastics Hall of Fame. International Gymnastics Hall of Fame
9 septembrie 1940: masacrul de la Treznea
Una dintre cele mai dureroase pagini ale istoriei României este legată de data de 9 septembrie 1940. La Treznea, în județul Sălaj, militari ai armatei ungare, sprijiniți de localnici, au ucis români și evrei, la scurt timp după Dictatul de la Viena și ocuparea Transilvaniei de Nord.
Cercetările istorice și consemnările memoriale indică 93 de oameni uciși — 87 de români și șase evrei. Printre victime s-au aflat copii, femei, bătrâni, învățătorul satului și preotul ortodox. Numărul victimelor este redat diferit în unele surse mai vechi, motiv pentru care informațiile trebuie prezentate cu precizarea criteriului folosit: persoane ucise, rănite sau afectate de violențe. Masacrul de la Treznea rămâne unul dintre simbolurile suferințelor provocate populației civile în Transilvania de Nord, în toamna anului 1940.
Convenția de la Berna, un reper pentru drepturile autorilor
La 9 septembrie 1886 a fost adoptată Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice. Documentul a pus bazele sistemului internațional prin care scriitorii, artiștii, muzicienii și ceilalți creatori își pot proteja operele peste granițele țării de origine.
Convenția stabilește principii esențiale privind recunoașterea drepturilor de autor și condițiile în care operele pot fi utilizate. Documentul continuă să reprezinte unul dintre pilonii legislației internaționale în domeniul proprietății intelectuale. Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale
Agatha Bârsescu, actrița română care a cucerit scena vieneză
La 9 septembrie 1857 s-a născut, la București, actrița Agatha Bârsescu. Anul 1863, întâlnit în unele calendare online, este considerat eronat de sursele biografice documentate.
După studii urmate la București și Viena, Agatha Bârsescu a devenit cunoscută pentru interpretarea rolurilor tragice. A debutat, în 1883, pe scena Teatrului Curții Imperiale din Viena și a avut o carieră internațională remarcabilă. Activitatea sa a continuat ulterior și în România, inclusiv în învățământul teatral de la Iași.
Actrița a murit la 22 noiembrie 1939, la Iași, fiind considerată una dintre primele artiste române care au obținut o recunoaștere europeană importantă. Studiu publicat în revista „Dramatica”
Alte personalități române născute la 9 septembrie
În 1885 s-a născut Victor Vâlcovici, matematician și mecanician român, devenit membru titular al Academiei Române. Numele său este legat de cercetări în mecanica fluidelor, aerodinamică și teoria elasticității.
La 9 septembrie 1894 s-a născut compozitorul Mihail Andricu, profesor la Conservatorul din București și membru corespondent al Academiei Române.
Tot într-o zi de 9 septembrie, în 1928, s-a născut zoologul și ecologul Bogdan Stugren, iar în 1946, compozitorul și muzicologul Costin Cazaban.
La 9 septembrie 1956 s-a născut Silviu Lung, unul dintre portarii importanți ai fotbalului românesc. A făcut parte din echipa Universității Craiova care a ajuns, în sezonul 1982–1983, în semifinalele Cupei UEFA și a apărat poarta naționalei României la Campionatul European din 1984 și la Campionatul Mondial din 1990.
Diplomatul român Bogdan Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973. Jurist și profesor universitar, acesta a fost ministru de Externe și a reprezentat România în dosare internaționale importante.
Matei Millo, dispărut la 9 septembrie 1896
La 9 septembrie 1896 a murit Matei Millo, actor, dramaturg și cântăreț român, una dintre figurile importante ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. A rămas cunoscut inclusiv pentru interpretarea personajului Coana Chirița din piesele lui Vasile Alecsandri.
În aceeași zi, dar în 1931, a încetat din viață poeta Matilda Cugler-Poni, una dintre primele autoare asociate cercului literar „Junimea”.
La 9 septembrie 1966 a murit matematicianul Octav Mayer, membru titular al Academiei Române, iar în 1991 s-a stins sociologul și istoricul social Henri H. Stahl. Cercetările acestuia asupra satului românesc reprezintă și astăzi repere pentru sociologie, etnografie și istorie socială.
Evenimente internaționale care au marcat ziua de 9 septembrie
În 1668, la Paris, a avut loc premiera comediei „Avarul”, de Molière, una dintre cele mai cunoscute piese din repertoriul teatral universal.
În 1947, în jurnalul tehnic al computerului Harvard Mark II a fost lipită o molie găsită într-un releu defect. Episodul a devenit celebru în istoria informaticii, deși termenul englezesc „bug”, folosit pentru o defecțiune tehnică, exista deja înaintea acestui incident.
La 9 septembrie 1956, Elvis Presley a apărut pentru prima dată în emisiunea „The Ed Sullivan Show”, într-un moment care avea să intre în istoria televiziunii și a muzicii populare.
În 1975, NASA a lansat sonda Viking 2, destinată explorării planetei Marte. Misiunea a transmis imagini și informații științifice importante despre suprafața și atmosfera planetei.
La 9 septembrie 2015, regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie de până atunci, depășind recordul reginei Victoria.
Ziua de 9 septembrie reunește, așadar, pagini de cultură, știință, sport și istorie. Pentru Vrancea, reperul central rămâne Gina Gogean, sportiva din Câmpuri care și-a început pregătirea la Focșani și a urcat pe cele mai importante podiumuri ale gimnasticii mondiale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
Târgul Național al Meșterilor Populari revine în Vrancea: trei zile de evenimente în Crângul Petrești, cu intrare liberă
De același autor
