Calendarul zilei de 31 august: cutremurul care a zguduit Vrancea în 1986 și Ziua Limbii Române
Ultima zi a verii readuce în memoria vrâncenilor seismul puternic produs în urmă cu 40 de ani, la 31 august 1986. Tot în această zi este sărbătorită Limba Română, iar calendarul istoric consemnează nașterea lui Neagu Djuvara și dispariția unor personalități precum Constanța Buzea și Ștefan Andrei.
Luni, 31 august 2026, este a 243-a zi a calendarului gregorian. Până la sfârșitul anului au mai rămas 122 de zile. Pentru Vrancea, această dată are o semnificație aparte: se împlinesc 40 de ani de la unul dintre cele mai puternice cutremure produse în zona seismică Vrancea în perioada contemporană.
Ziua de 31 august este, totodată, dedicată limbii române, printr-o sărbătoare instituită oficial în România în anul 2013 și marcată la aceeași dată și în Republica Moldova.
31 august 1986: cutremurul puternic produs în zona Vrancea
În noaptea de 30 spre 31 august 1986, la ora locală 00:28, un cutremur puternic s-a produs în zona seismică Vrancea. Seismul a avut magnitudinea-moment Mw 7,1 și s-a declanșat la o adâncime de aproximativ 131 de kilometri.
Mișcarea telurică a fost resimțită pe o suprafață întinsă, atât în România, cât și în țările învecinate. Potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, energia eliberată a fost de cel puțin trei ori mai mică decât cea a cutremurului din 4 martie 1977.
În România, seismul a provocat moartea a opt persoane și rănirea altor 317. Multe dintre victime au fost afectate de căderea tencuielilor și a altor elemente nestructurale ale clădirilor.
Cutremurul s-a manifestat cu o intensitate ridicată mai ales pe direcția Focșani–Iași. Cea mai mare accelerație a solului măsurată în România a fost înregistrată chiar la stația seismică din Focșani
Efectele au fost severe și în actuala Republică Moldova, unde au fost raportate oficial două persoane decedate, sute de răniți, aproximativ 12.500 de sinistrați și zeci de mii de locuințe avariate.
Cutremurul din 31 august 1986 rămâne, după patru decenii, unul dintre marile seisme de referință pentru locuitorii județului Vrancea și pentru specialiștii care studiază activitatea seismică a regiunii.
31 august – Ziua Limbii Române
În România, data de 31 august a fost instituită drept Ziua Limbii Române prin Legea nr. 53/2013. Potrivit actului normativ, sărbătoarea poate fi marcată de instituțiile publice, reprezentanțele diplomatice, institutele culturale și comunitățile românești din străinătate prin manifestări culturale, educative, evocatoare sau științifice.
Alegerea datei nu este întâmplătoare. La 31 august 1989, Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a adoptat legislația lingvistică prin care limba vorbită de majoritatea populației devenea limbă de stat și revenea la grafia latină. Documentele oficiale ale epocii utilizau denumirea de „limbă moldovenească”, însă proclamau identitatea sa cu limba română.
Sărbătoarea a început să fie marcată în Republica Moldova din anul 1990, iar în România a dobândit statut oficial în 2013. Data simbolizează unitatea culturală și lingvistică a comunităților românești de pe ambele maluri ale Prutului.
Pentru Vrancea, județ cu o importantă tradiție literară, folclorică și publicistică, Ziua Limbii Române este și un prilej de a readuce în atenție patrimoniul local, de la creația populară și graiul satelor vrâncene până la activitatea scriitorilor, profesorilor și publicațiilor care au contribuit la păstrarea limbii române.
Alte evenimente importante petrecute la 31 august
1931 – Corneliu Zelea Codreanu a fost ales deputat. Liderul Mișcării Legionare a intrat în Parlament în urma alegerilor parțiale desfășurate în județul Neamț. Activitatea și ideologia organizației pe care a condus-o sunt asociate extremismului de dreapta, antisemitismului și violenței politice din România interbelică.
1939 – Incidentul de la Gleiwitz. Germania nazistă a înscenat un atac asupra unui post german de radio, atribuindu-l Poloniei. Provocarea a fost folosită drept pretext propagandistic pentru invadarea Poloniei la 1 septembrie 1939 și declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
1944 – Trupele sovietice au intrat în București. Marile unități ale Frontului al II-lea Ucrainean au ajuns în Capitală după actul de la 23 august 1944 și după ce Armata Română înlăturase forțele germane din oraș. Intrarea trupelor sovietice a deschis o etapă decisivă și dramatică în istoria postbelică a României.
1963 – A devenit operațională legătura directă Washington–Moscova. Așa-numitul „telefon roșu”, care nu era în realitate un telefon obișnuit, a fost creat pentru comunicarea rapidă dintre liderii Statelor Unite și Uniunii Sovietice după criza rachetelor din Cuba.
1980 – Acordurile de la Gdańsk. Autoritățile comuniste poloneze au acceptat o parte dintre revendicările muncitorilor aflați în grevă, inclusiv dreptul la constituirea unui sindicat independent. Astfel a apărut „Solidaritatea”, mișcare care avea să contribuie la prăbușirea regimului comunist din Polonia.
1991 – Kârgâzstanul și Uzbekistanul și-au proclamat independența față de Uniunea Sovietică.
1997 – Prințesa Diana a murit la Paris. Diana, Prințesă de Wales, și-a pierdut viața în urma accidentului rutier produs în tunelul Pont de l’Alma. Moartea sa, la numai 36 de ani, a provocat o emoție publică uriașă la nivel mondial.
Personalități române născute la 31 august
1880 – Ștefan Braborescu, actor, regizor și profesor român, personalitate importantă a teatrului din Transilvania.
1904 – Nicolae Cernescu, chimist și pedolog român, membru titular al Academiei Române și unul dintre specialiștii care au contribuit la dezvoltarea științei solului în România.
1916 – Neagu Djuvara, istoric, diplomat, filosof, jurnalist și scriitor. S-a născut la București la 18 august pe stil vechi, respectiv 31 august pe stil nou. A studiat la Sorbona, a fost diplomat, profesor și una dintre cele mai cunoscute voci ale istoriografiei românești după revenirea sa în țară, în 1990.
1927 – Dan Deșliu, poet și traducător român, cunoscut inițial ca autor al literaturii specifice realismului socialist, de care s-a distanțat ulterior.
1941 – Mircea Rădulescu, fost fotbalist, antrenor și selecționer al echipei naționale a României.
1960 – Daniel Bănulescu, poet, prozator și dramaturg român.
1960 – Vali Ionescu, fostă atletă română, vicecampioană olimpică la săritura în lungime la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984.
1961 – Ioan Gyuri Pascu, actor, muzician și membru al grupului de umor „Divertis”, dispărut în anul 2016.
1967 – Iuliana Marciuc, realizatoare și prezentatoare de televiziune.
Personalități dispărute la 31 august
1868 – Dimitrie Cazacovici, om de cultură și membru fondator al Societății Literare Române, instituție care a stat la baza Academiei Române.
2012 – Constanța Buzea, poetă și eseistă, una dintre vocile importante ale literaturii române contemporane.
2014 – Ștefan Andrei, fost ministru de Externe al României în perioada regimului comunist.
În istoria universală, la 31 august au murit și poetul francez Charles Baudelaire în 1867, pictorul Georges Braque, unul dintre fondatorii cubismului, în 1963, regizorul american John Ford în 1973 și Diana, Prințesă de Wales, în 1997.
Sărbători religioase la 31 august
În calendarul creștin-ortodox este pomenită Așezarea în raclă a cinstitului Brâu al Maicii Domnului, una dintre sărbătorile dedicate relicvelor asociate Fecioarei Maria. Mai sunt pomeniți Sfântul Ciprian al Cartaginei și Sfântul Ghenadie, patriarhul Constantinopolului.
Ziua de 31 august încheie vara calendaristică și reunește, pentru vrânceni, memoria unui seism puternic, celebrarea limbii române și evocarea unor momente și personalități care au marcat istoria națională și universală.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
