Astăzi la ora 11.01- Echinocțiul de primăvară pentru anul 2025. În noaptea de sâmbătă, 29 spre duminică, 30 martie, se schimbă și ora: 3:00 devine ora 4:00
Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după “zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și durata zilei o depășește pe cea a nopții. Pentru anul 2025, echinocțiul de primăvară se va produce pe 20 martie la ora 11.01.
După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .
La momentul echinocțiului de primăvara Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Urmatoarele date ale echinocțiului de primăvară
TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore.
An Zi Ora (TLR)
2020 20 martie 05:50
2021 20 martie 11:37
2022 20 martie 17:33
2023 20 martie 23:24
2024 20 martie 05:06
2025 20 martie 11:01
2026 20 martie 16:46
2027 20 martie 22:25
2028 20 martie 04:17
Echinocțiul de primăvară marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic și durata zilei o depășește pe cea a nopții. Pentru anul 2025, echinocțiul de primăvară se va produce pe 20 martie la ora 11.01.
Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.
Echinocțiul de primăvară – care aproape în toți anii are loc pe 20 martie – marchează venirea primăverii din punct de vedere astronomic. Începând de la această dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Multe tradiții populare din vechime sunt legate de această perioadă din martie, chiar dacă propriu-zis nu țin strict de ziua echinocțiului. Finalul de martie este plin de sărbători populare.
Uneori este vorba despre semănat, despre curățat grădina, despre pomeni sau despre diverse tradiții legate de animale fantastice și de renașterea naturii.
La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest, se scrie într-o descriere a echinocțiului pe site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
O definiție de acum peste 80 de ani
Ce spune August Scriban în al său „Dicționarul limbii românești” (1939) despre echinócțiu, o descriere simpatică pentru că este într-o română mai veche. (sursa Dexonline)
echinócțiu n. (lat. aequi-noctium, d. aequus, egal, și nox, noctis, noapte; fr. équinoxe). Timpu cînd zilele-s egale cu nopțile. – Această circumstanță se produce de două ori pe an: la 21 Martie și la 21 Septembre, fiind-că atunci, cei doi poli ai pămîntului aflîndu-se la o egală distanță de soare, lumina lui se răspîndește de la unu la altu și luminează jumătate din pămînt, pe cînd jumătate rămîne în întuneric. Prima din aceste epoce corespunde cu echinocțiu de primăvară, iar a doua cu cel de toamnă. Ecuatoru se numește linie echinocțială fiind-că e echinocțiu ori de cîte ori soarele e pe această linie, adică la 21 Martie și la 21 Septembre.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
