Timp Liber

Astăzi este Ziua Națională a Artei Fotografice din România, marcată de data naşterii lui Carol Popp de Szathmári, primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume

Ziarul de Vrancea
11 ian 2021 636 vizualizări

Ziua Artei Fotografice din România marchează data naşterii lui Carol Popp de Szathmári (1812 - 1887), recunoscut ca primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume. Szathmary vorbea română, germană, franceză, engleză, italiană, portugheză, latină, greacă şi turcă şi a fost prieten bun cu compozitorul Friedrich Liszt, cu care s-a întâlnit la Roma şi apoi la Bucureşti.

Pictor şi fotograf, Carol Popp de Szathmári s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj, în Imperiul Austriac. A studiat dreptul la Cluj, dar şi-a întrerupt studiile plecând să studieze pictura la Roma şi apoi la Viena, la  Academia de Arte.

În timpul Războiul Crimeii (1853-1856), Szathmári s-a aflat pe malul Dunării unde se dădeau lupte, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde a imortalizat chipuri, bivuacuri, fortificaţii, combatanţi şi scene de luptă, devenind astfel primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume.

De asemenea, staţionarea trupelor ruseşti şi apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului o altă neaşteptată posibilitate de afirmare a talentului de fotograf realizând o bogată colecţie de fotografii cu chipuri militare.

La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.

Carol Popp de Szathmári a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855 pentru  albumul cu imagini din Războiul Crimeii, oferit apoi de fotograf şi împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Ulterior, Szathmári a călătorit în China şi în Siberia unde a realizat fotografii artistice şi a deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.

Bun desenator şi specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmári a fost şi pictorul Curţii Regale din Cotroceni şi de asemenea, pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

Prima fotografie panoramică realizată în ţara noastră a fost făcută în Bucureşti, de Carol Popp de Szatmari. În această imagine apare Palatul Brâncoveanu, care a aparţinut apoi prinţului Bibescu, care l-a vândut, prin urmaşi, statului român, care l-a demolat. Pe locul său s-a făcut Piaţa Bibescu (o parte din Piaţa Unirii de astăzi).

Carol Popp de Szathmári a publicat un volum cu 100 de fotografii şi a deschis expoziţii la Bucureşti, în 1864 şi 1868.

La Viena a expus cu ocazia Expoziţiei Universale din 1873, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II.

Carol Popp de Szathmári a murit la Bucureşti, în 3 iunie 1887.

Sursa: stiri.tvr.ro

Carol Popp de Szathmári, fotograful oficial al lui Carol I

Carol Popp de Szathmári s-a născut pe 11 ianuarie 1812, la Cluj, şi a fost fiul lui Daniel Szathmáry, un mic nobil fără avere care era pastor angajat al Colegiului Reformat din Cluj.

A fost pictor și grafician transilvănean și este considerat primul fotograf de artă și documentarist al României. Pentru că a realizat primul reportaj fotografic de război din lume în timpul Războiului Crimeii, este recunoscut ca primul foto-jurnalist de război.

Tânărul pictor a fost îndrăgostit de Maria (Marițica) Văcărescu, viitoarea soție a spătarului Costache Ghica și cea de-a doua soție a prințului Gheorghe Bibescu, o boieroaică cu o viaţă foarte interesantă. Pentru ea a venit pentru prima dată în Țara Românească, în 1831. Pentru că dragostea nu i-a fost împărtășită. Carol Popp de Szathmary s-a concentrat pe consolidarea studiilor. A urmat mai intai Dreptul la Cluj, apoi Artele Frumoase la Viena. Mai târziu si-a desăvârșit cunoașterea artistică studiind pictura la Roma.

Personalitate complexă, pictor și fotograf într-o epocă a marilor schimbări tehnice, dar și politice, Popp de Szathmary a devenit, începând cu 1866, fotograf oficial al domnitorului Carol I. L-a insoțit pe acesta pe câmpul de luptă, în timpul Războiului de Independență, și a lăsat istoriei sute de fotografii care redau momente extrem de relevante ale timpului său.Szathmary vorbea română, germană, franceză, engleză, italiană, portugheză, latină, greacă şi turcă şi a fost prieten bun cu compozitorul Friedrich Liszt, cu care s-a întâlnit la Roma şi apoi la Bucureşti.

Atelierul său de fotografie de la București a fost clădit pe un teren închiriat de la Ștefan Greceanu, pe Podul Mogoșoaiei, peste drum de Biserica Săridar. Aici s-a căsătorit și tot aici și-a crescut și educat unicul fiu, pe Alexandru, Acesta a studiat pictura cu Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, iar la maturitate a fost decorator de teatru și restaurator de picturi.

Carol Popp de Szathmári moare din cauza cirozei pe 3 iulie 1887, la vârsta de 75 de ani, şi va fi înmormântat la fostul cimitir evanghelic de la Filantropia.

Sursa: http://dosaresecrete.blogspot.com

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.