Timp Liber

Astăzi este sărbătoare: Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare proroc și cel care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos. Această zi marchează și încheierea sărbătorilor de iarnă, începută cu Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie

Ziarul de Vrancea
7 ian 2025 570 vizualizări

In conditiile in care, omul cazut in pacat nu mai doreste sa se afirme decat pe sine, se vrea atotputernic si suveran peste tot si toate, Sfantul Ioan Botezatorul, cel care L-a botezat pe Hristos, afirma despre sine: "Nu sunt vrednic, ca plecandu-ma, sa-I dezleg cureaua incaltamintei” (In 1, 27). Desi afirma de doua ori: "Iata Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridica pacatul lumii”, iar dupa botezul Domnului in Iordan: "Am vazut Duhul coborandu-Se din cer ca un porumbel si a ramas peste El", marturiseste: "Eu trebuie sa ma micsorez, iar El trebuie sa creasca." Pare nefiresc ca un om sa doreasca sa se micsoreze, cu scopul ca aproapele sau sa sporeasca. Firesc ii este omului cazut din har, sa doreasca a creste si a se imbogati pe seama si in dauna celorlalti. Semenii trebuie sa existe pentru un om cazut in pacat, doar sa-l admire si sa-i slujeasca.

Ioan Botezatorul ne poate fi tuturor indreptar spre a birui mandria. Trebuie sa retinem ca avem capacitatea de a iesi din noi si a ne jertfi pentru aproapele nostru.

Intelesul duhovnicesc al imbracamintei si hranei Sfantului Ioan Boteazatorul

Din Evanghelia dupa Marcu, aflam ca Sfantul Ioan Botezatorul era imbracat in haina din par de camila, incins cu o curea de piele si ca se hranea cu lacuste si miere salbatica.

Camila poate simboliza atat curatia, cat si necuratia. Daca in Vechiul Testament ea putea fi privita ca un animal curat pentru ca era rumegator, ea putea fi vazuta si ca necurata, daca tinem seama ca avea copita despicata. Daca ramanem la prima semnificatie, cea de animal curat, camila simbolizeaza poporul ales, in timp ce necuratia prefigura neamurile pagane.

Faptul ca Ioan purta o haina din par de camila, semnifica chemarea evreilor si a paganilor la Hristos.

Cureaua, provenita de la un animal mort, semnifica prin incingerea cu ea, omorarea patimilor.

Cat priveste hrana sa, trebuie sa stim ca albinele si lacustele erau considerate a fi curate in Vechiul Testament, semn ca Ioan se hranea doar cu cele placute Domnului.

Moartea Sfantului Ioan Botezatorul

Din Evanghelie cunoastem ca Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a taiat capul Sfantului Ioan Botezatorul, la cererea Irodiadei. In acea vreme, Sfantul Ioan era intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus. Ioan il mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei de moarte, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta capul Botezatorului ca rasplata.

Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Ioan Botezatorul.

Adrian Cocosila

sursa:.crestinortodox.ro

 

Tradiții și obiceiuri: Ce e interzis să faci pe 7 ianuarie


Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși din întreaga lume îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare proroc și cel care a pregătit calea pentru venirea lui Iisus Hristos.

Această zi semnificativă marchează și încheierea sărbătorilor de iarnă, începută cu Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie. Dincolo de semnificația religioasă profundă, ziua Sfântului Ion este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare, dar și de interdicții stricte pe care credincioșii le respectă cu sfințenie.

Sfântul Ioan Botezătorul este văzut în tradiția creștină drept protectorul pruncilor și al familiilor. Rugăciunile adresate lui sunt considerate o garanție pentru nașterea copiilor sănătoși și pentru ocrotirea acestora de-a lungul vieții.

Totodată, această sărbătoare este percepută ca un moment al bucuriei și comuniunii, iar tradiția populară afirmă că cei care nu se veselesc de Sfântul Ion vor rămâne triști tot anul.

Un obicei interesant al acestei zile este cunoscut sub numele de „Iordăneală”. În dimineața de 7 ianuarie, tinerii care au primit agheasmă la Bobotează merg la biserică, iar după slujbă îi stropesc pe credincioși, urându-le sănătate și prosperitate. Cei „iordăniți” oferă bani sau alte daruri, iar seara tinerii organizează petreceri.

Potrivit tradiției, fiecare persoană trebuie să se stropească în această zi cu agheasmă nouă pentru a fi ferită de boli și necazuri. De asemenea, există credința că după sărbătoarea Sfântului Ion „se botează gerul”, ceea ce înseamnă o atenuare treptată a temperaturilor scăzute din timpul iernii.

În ciuda atmosferei festive, ziua Sfântului Ioan Botezătorul este marcată și de o serie de interdicții, menite să păstreze sacralitatea momentului și să protejeze gospodăria și familia.

Una dintre cele mai importante reguli este interdicția de a consuma vin roșu, deoarece acesta amintește de martiriul Sfântului Ioan, care a fost decapitat la cererea Irodiadei.

De asemenea, pe 7 ianuarie nu se spală haine, nu se face curățenie, nu se coase și nu se îndeplinesc alte treburi gospodărești. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei, fiind considerată un moment de reculegere spirituală.

Un alt obicei spune că nu este permis să se taie alimente cu cuțitul. În schimb, mâncarea trebuie ruptă cu mâna. Totodată, nu se mănâncă fructe și legume care au formă de cruce, precum pepenele sau usturoiul. Este interzisă și utilizarea măturei, deoarece aceasta ar alunga norocul din casă.

În multe regiuni, oamenii țin ziua Sfântului Ion pentru a-și proteja gospodăriile de incendii și pentru a feri animalele de fiarele sălbatice. Se spune că cei care își păstrează candela aprinsă pe 7 ianuarie atrag binecuvântarea divină asupra casei lor.

Un alt aspect important este starea de spirit. Tradiția populară subliniază că această zi trebuie să fie una a veseliei, deoarece persoanele posomorâte riscă să rămână astfel pe tot parcursul anului.


Sursa:.protv.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.