Timp Liber

Astăzi este sărbătoare - Înălțarea Sfintei Cruci

Ziarul de Vrancea
14 sep 2021 701 vizualizări

Înălțarea Sfintei Cruci (în greacă Σταυροφανεια) este cea mai veche și cea mai importantă dintre sărbătorile creștine închinate cinstirii Crucii lui Isus. Atât în calendarul bizantin (ortodox și greco-catolic), cât și în cel latin această sărbătoare se ține pe data de 14 septembrie. Sărbătorirea descoperirii Sfintei Cruci în ziua de 14 septembrie este atestată la Ierusalim încă din secolul al IV-lea. Înălțarea Sfintei Cruci a început să se sărbătorească abia câteva secole mai târziu la Constantinopol în 14 septembrie, când a fost rememorat, de asemenea, evenimentul readucerii la Ierusalim a Sfintei Cruci după ce fusese capturată de perși.

Semnificație

Prin această sărbătoare creștinii comemorează două evenimente deosebite din istoria lemnului crucii:

Istorie

Începutul cultului public și oficial al crucii lui Isus s-a petrecut în anul 326,[2] cu ocazia sfințirii bisericii zidite de împăratul Constantin cel Mare, la propunerea împărătesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului și al îngropării lui Isus (vestita Biserică a Sfântului Mormânt sau Martirion/Martyrium, iar mai târziu „Ad Crucem”).[6]

Conform pelerinei creștine Egeria (sec. IV), în această biserică,

consacrată în ziua de 13 septembrie, a fost depusă spre păstrare cea mai

mare parte a lemnului Sfintei Cruci, descoperită de puțină vreme de

Sfânta Elena, mama lui Constantin.

Dar sărbătoarea liturgică a Înălțării Sfintei Cruci s-a stabilit o

zi mai târziu, pe 14 septembrie, și așa s-a transmis și în Occident, cu

începere din secolele VII-VIII, când la evenimentul din secolul al

IV-lea s-a adăugat comemorarea redobândirii relicvei Sfintei Cruci de

către împăratul bizantin Heraclius I în anul 629.[5] Cu cincisprezece ani mai înainte, în anul 614,[2] generalul persan Shahrbaraz a asediat și cucerit Cetatea Sfântă a Ierusalimului, în numele regelui Cosroe Parviz (590, 591-628), luând racla cu lemnul Sfintei Cruci ca pradă de război.[7] Heraclius a recuperat Crucea prin război și a depus-o în Biserica Sfântului Mormânt

Unii autori (precum Holger Klein și Paul Speck) susțin că

prețioasa relicvă a fost adusă de împăratul Heraclius la Constantinopol

în toamna anului 629 și abia apoi returnată la Ierusalim.[8]

Intinerariul Sfintei Cruci diferă însă de la un autor la altul: Speck

susține că perșii au predat relicva după înfrângerea lor, iar aceasta a

ajuns la Ierusalim în toamna anului 628 unde a fost venerată de

credincioși și abia apoi a fost transportată la Constantinopol, în timp

ce Klein afirmă că Heraclius a adus-o mai întâi la Constantinopol pentru

a fi venerată de locuitorii capitalei bizantine și a trimis-o mai apoi

la Ierusalim, unde a fost prezentată credincioșilor la 21 martie 630. Breviariumul

lui Nikephoros susține că Sfânta Cruce a fost adusă mai întâi la

Ierusalim și apoi a fost trimisă la Constantinopol, unde a fost purtată

în procesiune până la Vlaherne.

Sfânta Cruce a fost spartă ulterior în mai multe așchii] Armata sultanului ayyubid Saladin au învins armatele cruciate conduse de regele franc Guy de Lusignan în Bătălia de la Hattin (3-4 iulie 1187) și au capturat relicvele Sfintei Cruci,[10] care fuseseră aduse acolo de episcopul de Betleem.[9] Ulterior, musulmanii au capturat Ierusalimul.[11] În iulie 1191 armatele cruciate conduse de Richard Inimă de Leu și de Filip al II-lea al Franței au capturat cetatea Acra,

iar tratatul de pace încheiat între creștini și musulmani prevedea,

printre altele, returnarea Sfintei Cruci, confiscate în Bătălia de la

Hattin. Cu toate acestea, în urma acestei cruciade, rămășițele din Sfânta Cruce care rămăseseră la Ierusalim au fost pierdute.[9] Au rămas doar bucățile trimise de Sfânta Elena la Constantinopol și la Roma.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.