Timp Liber

Astăzi este Echinocțiul de toamnă 2019 - Tradiții și superstiții

Ziarul de Vrancea
22 sep 2019 2002 vizualizări

Echinocţiul de toamnă, momentul care marchează începutul toamnei astronomice, când noaptea este egală cu ziua, se va produce în acest an luni,  23 septembrie, la ora 10.50 (ora României, n.r.), informează site-ul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

Odată echinocțiul de toamnă 2019, începând din 23 septembrie, din punct de vedere astrologic intrăm sub influența Balanței, semn zodiacal ce aduce cu sine un tip nou de energie ce favorizează gândirea profundă și meditația, o energie pozitivă pentru toate celelalte zodii.

În plus, echilibrul balanței instalat odată cu echinocțiul de toamnă 2019 aduce un soi de ușurare și armonie în viața noastră, fiind un moment prilenic pentru a lua decizii și eventuale noi angajamente, fie ele în plan personal sau profesional.

În timpul echinocțiului de toamnă, la granița dintre Fecioară și Balanță înveţi să îmbini armonios utilul cu plăcutul, materia şi spiritul. Nevoia de a forma un cuplu sau de a investi mai multă energie și timp în cel existent creşte. Poate și din acest motiv, este o perioadă excelentă pentru nunți, un angajament pe viață.

În tradiția populară, atât în România, cât și în foarte multe alte state, echinocţiul de toamnă este legat de încheierea muncilor agricole, de sărbătorirea recoltelor. Sătenii obișnuiesc să ducă bucate din recoltă la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că aceste legume și fructe capătă puteri tămăduitoare.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Peste tot în lume, de echinocțiul de toamnă se serbează frumusețea Naturii și trecerea timpului. Succesiunea anotimpurilor este considerată un motiv de bucurie, pentru că fiecare dintre anotimpuri aduce cu sine frumusețe și diversitate. Trecerea la echonocțiul de toamnă este văzută ca o  celebrare a vieții și armoniei dintre om și natură.

Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

În această zi Soarele trece exact la zenit pe ecuatorul terestru.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Etimologie

Termenul românesc echinocțiu are etimologie dublă: împrumut din latinul æquinoctium[2], care este format prin compunere, din lat. æquus: „egal” cu lat. nox, noctis: „noapte”,[3] precum și împrumut din franceză: équinoxe[2] care provine din același cuvânt latinesc æquinoctium.[3] Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale.

Astfel, echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul din martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul din septembrie pe cel din emisfera sudică.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă, cancan.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.