Astăzi despre unul dintre cei mai cenzurați scriitori ai „obsedantului deceniu” - Augustin Buzura - medicul psihiatru ale cărui romane circulau „pe ascuns” pe vremea comunismului | Fondatorul Institutului Cultural Român
Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București) a fost un psihiatru, prozator și eseist român contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 a fost membru titular al Academiei Române.[2]
Augustin Buzura a urmat cursurile pre-universitare la Liceul „Gheorghe Șincai” (în prezent, Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare). A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj (1958-1964).
A renunțat la profesia de medic psihiatru și s-a dedicat literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a conștiinței umane se regăsesc în romanele sale.
Augustin Buzura a debutat în literatură cu volumul de nuvele Capul Bunei Speranțe (1963). A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 a devenit președinte al Fundației Culturale Române, iar între 2003-2004 al Institutului Cultural Român. A fost director al revistei Cultura.
Decorații
A fost decorat în 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[3]
În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de mare cruce.[4]
Romane publicate
Absenții (1970)
Fețele tăcerii (1974)
Orgolii (1977)
Vocile nopții (1980)
Refugii (1984)
Drumul cenușii (1988)
Recviem pentru nebuni și bestii (1999), ed. Semne
Raport asupra singurătății (2009)[5]
Romane traduse în limba franceză
Chemin de cendres, tradus de Jean-Louis Courriol, Éditions Noirs sur Blanc, 1993
Requiem pour salauds et fous, tradus de Marily Le Nir, Éditions Noirs sur Blanc, 2001
Alte publicații
Canonul periferiei, ediție îngrijită de Angela Martin, Editura Limes, 2012 [6]
Nici vii, nici morți, Editura RAO, 2013 [7]
Referințe critice
Augustin Buzura se oprește în romanele sale din tinerețe asupra dramei intelectualului care intră în conflict cu sistemul comunist din lumea academică (Orgolii, Refugii) și în aceste romane experimentează din punct de vedere narativ procedeul fluxului conștiinței.
Următoarele romane sunt mai simple din punctul de vedere narativ, scrise la persoana a treia, eroii sunt hermeneuți care doresc să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și a rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta.
Buzura a continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază.
Scenarist
Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenarii de Augustin Buzura.
Orgolii (1982, r. Manole Marcus, după romanul omonim)
Pădureanca (1987, r. Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici)
Undeva în Est (1991, r. Nicolae Mărgineanu, după romanul "Fețele tăcerii")
Note
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Academia Română - Membri titulari, accesat 10 iulie 2017
^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 31 decembrie 1971.
^ Academia Română, In memoriam: Academician Augustin Buzura, 22 septembrie 1938 – 10 iulie 2017, accesat 11 iulie 2017
^ CRONICA LITERARA / Vietile altora, 21 mai 2009, Daniel Cristea-Enache, Ziarul de Duminică, accesat la 27 martie 2013
^ Paraliteraria, 29 iunie 2012, Stelian Turlea, Ziarul de Duminică, accesat la 2 iulie 2013
^ Rotația democratică a puterii și dictatura mediocrității, 14 decembrie 2012, Ziarul de Duminică, accesat la 2 iulie 2013
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
Monica Lovinescu, "Augustin Buzura și cenzura din România", la Actualitatea culturală românească, Radio Europa Liberă, 1988
Articole de Augustin Buzura pe saitul revistei "Cultura"
Augustin Buzura pe Internet Movie Database
Astazi e ziua ta... - Augustin Buzura, 21 septembrie 2005, Jurnalul Național
Interviuri
"Azi, la noi, interesul pentru cătușe este mult mai mare decât pentru carte", 22 februarie 2013, Magdalena Popa Buluc, Cotidianul
Astăzi e ziua ta: Augustin Buzura, 22 septembrie 2010, Claudia Daboveanu, Jurnalul Național
"Fețele tăcerii este o mărturie că nu toți am fost lași sau ticăloși", 13 martie 2011, Ana Maria Vulpescu, Jurnalul Național
INTERVIU Augustin Buzura, scriitor: „Locuiam la 50 de metri de casa preotului care făcea exorcizări, trăiam practic printre nebuni“, 13 aprilie 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
