Timp Liber

Astăzi despre Tiberiu Brediceanu - compozitor, jurist, folclorist român pasionat - a cules peste 2.000 de melodii populare salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional - creația sa dedicată scenei i-a atras simpatia publicului

Ziarul de Vrancea
18 dec 2020 698 vizualizări

Tiberiu Brediceanu (n. 2 aprilie 1877, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 19 decembrie 1968, București, RS România) a fost un compozitor, folclorist român, și jurist. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia,

S-a născut la 2 aprilie la Lugoj, în vestita familie a Bredicenilor. A fost fiul politicianului Coriolan Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu şi tatăl lui Mihai Brediceanu. Între 1887 – 1891 a studiat muzica la Lugoj cu dirijorul Iosif Czegka şi Sofia Vlad Rădulescu, apoi la Košice (în Slovacia).La liceul din Blaj (1892-1895) a studiat cu compozitorul Iacob Mureşanu, la Sibiu (1903 – 1906) cu Hermann Kirchner şi la Braşov (1913-1914) cu Paul Richter.

Pe lângă studiile muzicale s-a mai licenţiat în drept la Cluj-Napoca. După Unirea Transilvaniei cu România a participat la înfiinţarea Teatrului Naţional, Conservatorului şi Operei Române din Cluj (al cărei director a fost).

În politică a fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc şi deputat între 1919 - 1920. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 1937, repus în drepturi în 1990) şi membru corespondent al Societăţii Franceze de Muzicologie. Preşedinte al Conservatorului "Astra" din Braşov, director al băncii "Albina", sucursala Braşov.

Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănăţene şi maramureşene, pe care le-a publicat în 10 volume de melodii, doine, cântece haiduceşti şi de joc, colinde, salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional (enciclopediaromaniei.ro)

Tiberiu Brediceanu (n. 2 aprilie 1877, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 19 decembrie 1968, București, RS România) a fost un compozitor, folclorist român, și jurist, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Biografie

A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, după care a obținut licența în drept la Budapesta. A participat la înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). A fost și membru corespondent al Academiei Române, președinte al Conservatorului "Astra" din Brașov, director al Băncii "Albina", sucursala Brașov. Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănățene și maramureșene

Creația sa dedicată scenei a fost gândită pentru teatrul de amatori, fiind concepută astfel încât să fie accesibilă din punct de vedere tehnic și să pună în evidență un limbaj predominant folcloric. Simplitatea și coloristica bogată a unor lucrări, precum: La șezătoare (1908) și Învierea (1936) i-au atras compozitorului simpatia publicului.

Utilizarea permanentă a citatelor folclorice, armonizarea tonală clasică, tenacitatea în valorificarea muzicii populare sunt prezente și în muzica simfonică, de cameră și vocală

Între anii 1927 și 1930, Tiberiu Brediceanu a colaborat ca folclorist cu Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor din București, activând intens în domeniul culegerii de folclor (peste 2 000 de melodii) în țară și peste hotare.

Activitate politică

A fost membru al C.N.R. Brașov și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca delegat al „Societății pentru fond de teatru român” Brașov. A fost membru al Partidului Național-Țărănesc și deputat între 1919 - 1920.:p. 134

Opere

Compoziții muzicale

Muzică de teatru:

    Poemul muzical etnografic: Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în port, joc și cântec (1905)

    La șezătoare (1908)

    Învierea -pantomimă în patru tablouri de Lucian Blaga, după balada populară Voichița (1936)

    Seara mare - scene lirice în trei acte, libretul de Tiberiu Brediceanu (1924)

Muzică simfonică:

    Rândunica - vals pentru orchestră de salon (1894)

    12 dansuri românești (1905)

Muzică de cameră:

    Ardeleana (1894)

    Viorele - vals pentru pian (1896)

    Doină și joc pentru flaut și pian (1908)

    Preludiul și Hora în re bemol major - pentru pian (1915)

    Jocuri populare românești pentru pian - Caietele I -VIII

Muzică corală:

    S-a dus cucul - cor pentru voci egale, pe versuri populare

Muzică vocală:

    Colinde culese și întocmite pentru voce și pian sau piano solo (1924)

    Șase doine și cântece românești - pentru cvartet vocal și pian (1953)

    Miorița - șase teme ale baladei pentru cvartet vocal și pian (1955)

Muzicologie și folclor

Recunoaștere

O serie de distincții i-au recompensat activitatea: Premiul Național pentru muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1952) și Artist al poporului (1957). [necesită citare] O alee din Brașov îi poartă numele.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.