VIDEO Astăzi despre Tiberiu Brediceanu - compozitor, jurist, folclorist român pasionat - a cules peste 2.000 de melodii populare salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional - creația sa dedicată scenei i-a atras simpatia public
Tiberiu Brediceanu (n. 2 aprilie 1877, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 19 decembrie 1968, București, RS România) a fost un compozitor, folclorist român, și jurist. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia,
S-a născut la 2 aprilie la Lugoj, în vestita familie a Bredicenilor. A fost fiul politicianului Coriolan Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu şi tatăl lui Mihai Brediceanu. Între 1887 – 1891 a studiat muzica la Lugoj cu dirijorul Iosif Czegka şi Sofia Vlad Rădulescu, apoi la Košice (în Slovacia).La liceul din Blaj (1892-1895) a studiat cu compozitorul Iacob Mureşanu, la Sibiu (1903 – 1906) cu Hermann Kirchner şi la Braşov (1913-1914) cu Paul Richter.
Pe lângă studiile muzicale s-a mai licenţiat în drept la Cluj-Napoca. După Unirea Transilvaniei cu România a participat la înfiinţarea Teatrului Naţional, Conservatorului şi Operei Române din Cluj (al cărei director a fost).
În politică a fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc şi deputat între 1919 - 1920. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 1937, repus în drepturi în 1990) şi membru corespondent al Societăţii Franceze de Muzicologie. Preşedinte al Conservatorului "Astra" din Braşov, director al băncii "Albina", sucursala Braşov.
Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănăţene şi maramureşene, pe care le-a publicat în 10 volume de melodii, doine, cântece haiduceşti şi de joc, colinde, salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional (enciclopediaromaniei.ro)
Tiberiu Brediceanu (n. 2 aprilie 1877, Lugoj, Austro-Ungaria – d. 19 decembrie 1968, București, RS România) a fost un compozitor, folclorist român, și jurist, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.
Biografie
A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, după care a obținut licența în drept la Budapesta. A participat la înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). A fost și membru corespondent al Academiei Române, președinte al Conservatorului "Astra" din Brașov, director al Băncii "Albina", sucursala Brașov. Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănățene și maramureșene
Creația sa dedicată scenei a fost gândită pentru teatrul de amatori, fiind concepută astfel încât să fie accesibilă din punct de vedere tehnic și să pună în evidență un limbaj predominant folcloric. Simplitatea și coloristica bogată a unor lucrări, precum: La șezătoare (1908) și Învierea (1936) i-au atras compozitorului simpatia publicului.
Utilizarea permanentă a citatelor folclorice, armonizarea tonală clasică, tenacitatea în valorificarea muzicii populare sunt prezente și în muzica simfonică, de cameră și vocală
Între anii 1927 și 1930, Tiberiu Brediceanu a colaborat ca folclorist cu Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor din București, activând intens în domeniul culegerii de folclor (peste 2 000 de melodii) în țară și peste hotare.
Activitate politică
A fost membru al C.N.R. Brașov și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca delegat al „Societății pentru fond de teatru român” Brașov. A fost membru al Partidului Național-Țărănesc și deputat între 1919 - 1920.:p. 134
Opere
Compoziții muzicale
Muzică de teatru:
Poemul muzical etnografic: Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în port, joc și cântec (1905)
La șezătoare (1908)
Învierea -pantomimă în patru tablouri de Lucian Blaga, după balada populară Voichița (1936)
Seara mare - scene lirice în trei acte, libretul de Tiberiu Brediceanu (1924)
Muzică simfonică:
Rândunica - vals pentru orchestră de salon (1894)
12 dansuri românești (1905)
Muzică de cameră:
Ardeleana (1894)
Viorele - vals pentru pian (1896)
Doină și joc pentru flaut și pian (1908)
Preludiul și Hora în re bemol major - pentru pian (1915)
Jocuri populare românești pentru pian - Caietele I -VIII
Muzică corală:
S-a dus cucul - cor pentru voci egale, pe versuri populare
Muzică vocală:
Colinde culese și întocmite pentru voce și pian sau piano solo (1924)
Șase doine și cântece românești - pentru cvartet vocal și pian (1953)
Miorița - șase teme ale baladei pentru cvartet vocal și pian (1955)
Muzicologie și folclor
Recunoaștere
O serie de distincții i-au recompensat activitatea: Premiul Național pentru muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1952) și Artist al poporului (1957). [necesită citare] O alee din Brașov îi poartă numele.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
