Inițiatorul unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, Thoma Ionescu a studiat medicina la Paris, unde a devenit și prosector la Catedra de anatomie. Era un savant foarte bine cunoscut în Occident, în special pentru două contribuții absolut remarcabile, una legată de descrierea unei structuri anatomice ale rectului, fascia rectului care apare în premieră în Tratatul de anatomie publicat în 1895 la Paris.
Astăzi despre: Un savant român decorat cu Ordinul „Legiunea de onoare” din Franţa: Thoma Ionescu - a lansat „rachianestezia înaltă”, utilizabilă la intervenții chirurgicale, și a făcut demonstrații operatorii în clinici renumite din străinătate
Thoma Ionescu (n. 13 septembrie 1860, Ploiești – d. 28 martie 1926, București) a fost un medic chirurg și anatomist român, profesor universitar, inițiator al unor tehnici noi chirurgicale, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române.
Thoma Ionescu a fost propus pentru premiul Nobel în același an împreună cu Victor Babeș, ideea fiind mai puțin inspirată, fiindcă astfel cei doi români s-au concurat între ei, iar în final nu a câștigat niciunul Thoma Ionescu este cu adevărat remarcabil pentru că a extins anestezia rahidiană, rahianestezia la etajele superioare ale corpului, așa numita rahianestezie înaltă. În anul 1919 i-a apărut lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generală"), prin care face cunoscută publicului medical noua sa metodă de rahianestezie la nivel cervical. În timpul unor vizite în Anglia și America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă", utilizabilă și la intervenții chirurgicale efectuate pe toracele superior și la gât, și a făcut demonstrații operatorii în clinici de renume. (dcmedical.)
Ca profesor, Thoma Ionescu a avut o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea şi modernizarea invăţământului medical universitar românesc, înfiinţat de Carol Davila, prin studiile sale de anatomie, de chirurgie şi anestezie, prin tehnicile chirurgicale ce au fost premiere naţionale şi mondiale, considerate şi azi ca fiind „lucrări de referinţă” in literatura medicală. Toate acestea au făcut ca Centrul Universitar Bucureşti să devină, la sfârşit de secol al XIX-lea, unul dintre centrele importante de activitate chirurgicală pe plan internaţional. Multe dintre procedeele de chirurgie pe care le-a inventat si aplicat Thoma Ionescu, au fost preluate de medicii din întreaga lume. Cu certitudine, Thoma Ionescu ,,ocupă un loc proeminent în istoria medicinii
româneşti, în care contribuţia sa reprezintă ,,capitolul de referinţă" pentru posteritate. Chirurg remarcabil la Spitalul Colţea, Thoma Ionescu este considerat fondatorul chirurgiei fiziologice, moderne, bazată pe reguli noi de asepsie şi antisepsiei, după principiile lui Pasteur şi Lister şi pe cercetări experimentale, cu contribuţii originale în studiul secreţiei gastrice după intervenţii chirurgicale, introduce suturile intestinale monoplan, suturi vasculare şi osteosinteze
De formaţie anatomist, efectuează în premieră mondială sau naţională, o serie de operaţii inovatoare, după tehnici proprii, considerate ,,de referinţă" şi în chirurgia contemporană: simpatectomia cervicală în boala Basedow, rezecţia ganglionului stelat (Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2010, Vol. 6, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341] 390) în angina pectorală, prima craniotomie (1887) cu rezecţia sectorială de cortex şi a arahnoidei pentru decompresiune, prima rezecţie de maxilar superior (1896). În amputaţia de rect pentru cancer, recomandă limfadenectomia în fosele obturatorii . Există numeroase eponime asociate numelui său, emblematice pentru chirurgia românească: ,,acul Ionescu ”, pentru sutură cu fir metalic; ,,cura Ionescu”, intervenţie chirurgicală ce constă în simpatectomie cervicală; pentru angină pectorală; ,,depărtătorul Ionescu”, depărtător autostatic abdominal de care se pot fixa valve de diferite mărimi; ,,operaţia Ionescu”, histerectomie totală cu extirparea grupelor ganglionare limfatice, inclusiv cele centrale, lombo-aortice; rahianestezia inaltă „Thoma Ionescu" cu anestezic introdus intrarahidian în regiunea cervicală înaltă sau suboccipital.
Pe plan internaţional, în cadrul unor congrese de chirurgie (Marsilia, Roma, Bruxelles), propune histerectomie şi anexectomie pentru supuraţii în sfera genitală, în premieră mondială introduce limfadenocolpohisterectomia lărgită cu extirparea ganglionilor limfatici locali, regionali şi centrali în cancerul de col uterin, pledează pentru rezecţia gastrică pentru bolile benigne ale stomacului şi excluderea pilorului asociată cu rezecţia gastrică (premieră mondială).
Referitor la tehnica sa impecabilă, profesorul I F ăgărăşanu scria în monografia dedicată lui Thoma Ionescu, editată în 1962: ,,Operaţiile sale se caracterizau prin ordine anatomică, precizie şi rapiditate, calităţi pe care le-a transmis şi elevilor săi, alcătuind specificul chirurgiei româneşti." Distins chirurg şi anatomist, Thoma Ionescu este pe deplin recunoscut în Europa şi în America de Nord, unde efectuează în 1909-1910, un turneu demonstrativ la Londra, New York, Philadelphia, Rochester, Boston şi Chicago, ca exponent al Şcolii româneşti de chirurgie, turneu memorabil în care a impresionat prin tehnicile sale personale de trepanație, de nefropexie, de splenectomie, cura radicală a herniilor, de limfadenectomie în chirurgia oncologică uterină şi rectală, operaţii în premieră mondială, precum şi ,,rahianestezia inaltă" cu stovaină, practicată în regiunea cervicală pentru operaţii pe toracele superior şi regiune cervicală. În semn de consideraţie pentru performanţele sale chirurgicale şi ştiinţifice, în Clinica Mayo din Boston (USA), există şi azi un bust al său şi o sală de lectură care-i poartă numele. În istoria medicinii româneşti, Thoma Ionescu este considerat fondatorul Şcolii Româneşti de Chirurgie şi de anatomie topografică, precum şi iniţiatorul chirurgiei moderne, experimentale, bazată pe tehnici experimentate în laborator, în afara sălii de operaţii, ceea ce a deschis orizontul cercetării clinice şi experimentale în chirurgia românească, în perioada de profunde transformări în învăţământul medical, când din chirurgia general ă se desprind ca ramuri independente ginecologia, ORL, urologia etc.
Este perioada ,,marilor maeştrii" fondatori de şcoală chirurgicală românească şi care au contribuit la afirmarea chirurgiei româneşti în lume, dar care au avut în centrul lor pe ilustrul Thoma Ionescu, după cum remarca profesorul I. Cantacuzino: „puţini sunt în ţara noastră, mânuind bisturiul, care să nu fie direct sau indirect din şcoala lui Thoma Ionescu".
Concepută ca o cerinţă obiectivă a învăţământului chirurgical românesc modern, Societatea Română de Chirurgie a devenit o mare şcoală de formare profesională, morală şi ştiinţifică a
chirurgilor români.
Scopul acestei societăţi a fost acela de a forma chirurgii români din punct de vedere al gândirii, limbajului şi stilului ştiinţific de redactare, să ridice şi să afirme
chirurgia ca ştiinţă, artă şi profesie, competitivă cu instituţiile similare ale occidentului
(Istorie Jurnalul de Chirurgie, Iaşi, 2010, Vol. 6, Nr. 3 [ISSN 1584 – 9341] 392)
Revista ,,Chirurgia" a continuat peste ani în tradiţia şi prestigiul creeat de ,,marii maeştri" şi este în prezent, aşa cum s-a dorit de la înfiinţare, o emblemă a chirurgiei moderne, a cercetării chirurgicale româneşti, o creaţie a ilustrului chirurg şi profesor, Thoma Ionescu.
Ca om politic, Thoma Ionescu s-a implicat în evenimentele istorice ce au marcat istoria na ţională, fiind participant la primul război mondial şi la Marea Unire din 1918.
Frate al lui Take Ionescu, politician renumit în acea perioadă, chirurgul Thoma Ionescu, un mare patriot, a fost primul delegat al României la ,,Societatea Naţiunilor", unde a pledat
pentru cauza naţională, iar în 1920 a publicat două volume intitulate ,,La questione roumaine".
Activitatea sa politică şi patriotică a fost recunoscută pe plan european, pentru care a fost decorat cu Ordinul ,,Legiunea de onoare" din Franţa(http://jurnaluldechirurgie.ro)
După absolvirea liceului "Sfântu Sava" din București, Thoma Ionescu studiază medicina la Paris (1878-1885) și în paralel științele juridice. În anii 1882-1885 lucrează ca extern, apoi în 1885-1890 ca intern al spitalelor din Paris. În 1890 devine Doctor în Medicină și Chirurgie cu teza Le côlon pelvien pendant la vie intrautérine („Colonul pelvian în timpul vieții intrauterine”), lucrare premiată de Academia de Medicină din Paris. În același an primește Medalia de argint pentru chirurgie, ca laureat al spitalelor din Paris.
În perioada 1892-1895 lucrează ca profesor agregat de anatomie la Facultatea de Medicină din Paris. În 1925 este numit profesor de Anatomie Topografică și de Clinică Chirurgicală la Facultatea de Medicină din București, post în care va rămâne până la moartea sa în 1926. În perioadele 1906-1912, 1921-1922 și 1925-1926 este Decan al facultății de medicină iar între 1912 și 1915 Rector al Universității din București.
Thoma Ionescu este întemeietorul școlii românești de anatomie și de chirurgie. A colaborat la redactarea marelui tratat de anatomie sub redacția lui P.J. Poirier, aducând contribuții la topografia etajului abdominal prin descrierea unor structuri anatomice care-i poartă numele. A dezvoltat și pus la punct numeroase tehnici și instrumente chirurgicale (vezi: "Eponime asociate"). În anul 1902, apare lucrarea "Le traitement chirurgical du cancer utérin" ("Tratamentul chirurgical al cancerului uterin"), în care Thoma Ionescu descrie histerectomia lărgită, operație radicală de extirpare a cancerului de col uterin, efectuată pe cale abdominală.
În anul 1919 îi apare lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generală"), prin care face cunoscută publicului medical noua metodă de rahianestezie la nivel cervical. În timpul unor vizite în Anglia și America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă", utilizabilă și la intervenții chirurgicale efectuate pe toracele superior și la gât, și a făcut demonstrații operatorii în clinici de renume. Thoma Ionescu a publicat numeroase articole despre rezecția simpaticului cervical în tratamentul anginei pectorale (1897), asupra gastrectomiei totale în cancerul de stomac, a imaginat și dezvoltat tehnici operatorii originale de trepanație, de nefropexie, splenectomie și în cura radicală a herniilor. Thoma Ionescu a fondat periodicele Archives des Sciences Médicales (1896), Revista de Chirurgie (1897) și Societatea Română de Chirurgie (1897). A fost membru al Academiei de Medicină din Paris, al Societății Internaționale de Chirurgie și membru de onoare (1925) al Academiei Române.
Școala sa de chirurgie a avut un rol important în formarea specialiștilor români, aducându-și totodată contribuția la îmbogățirea patrimoniului de tehnici chirurgicale și de cunoștințe privind anatomia topografică. Și astăzi, în vestita clinică "Mayo" din Rochester (S.U.A.), se află bustul chirurgului român Thoma Ionescu.
A fost căsătorit cu Angela Chirițescu
Eponime asociate
"Acul Ionescu": ac pentru sutură totală cu fir de metal.
"Cura Ionescu": procedeu de cură chirurgicală a anginei pectorale prin rezecția totală a simpaticului cervical.
"Depărtătorul Ionescu": depărtătot autostatic abdominal de care se pot fixa valve de diferite mărimi.
"Operația Ionescu": histerectomie totală lărgită cu extirparea grupelor ganglionare limfatice, practicată pentru cura chirurgicală a cancerului de col uterin.
"Rahianestezia înaltă Thoma Ionescu": rahianestezie în care substanța anestezică este introdusă intrarahidian în regiunea cervicală înaltă sau suboccipital.
Note
^ a b Czech National Authority Database, accesat în 15 mai 2020
^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Thomas JONNESCO, Académie nationale de médecine, accesat în 9 octombrie 2017
^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, accesat 7 iunie 2017
^ O viață... Tudor Vișan-Miu în dialog cu Dinu Zamfirescu. Corint. 2019. p. 13.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
A XIII-a ediție a Festivalul Folcloric, ”La Muchia Bradului”, are loc, duminică, 24 septembrie 2023, ora 12.00, în comuna Nereju
Ziarul de Vrancea, 22 sep 2023
De același autor
Prima pagină a ediției tipărită de astăzi, vineri-sâmbătă-duminică 22-23-24 septembrie 2023 a Ziarului de Vrancea
Ziarul de Vrancea, 22 sep 2023
