Timp Liber

Astăzi despre simbolul unei generații, asasinat la 32 de ani | Cornel Chiriac - realizatorul celei mai populare emisiuni de muzică rock - „Metronom”- desființată după difuzarea melodiei „Back in the USSR”. Reluată de la microfonul Europei Libere

Ziarul de Vrancea
10 mai 2025 3705 vizualizări

Cornel Chiriac (n. Ionel Corneliu Chiriac, 9 mai 1942, Uspenca, județul interbelic Cetatea-Albă, Basarabia (azi Ucraina) — d. 4 spre 5 martie 1975, München, Germania) Simbol al unei generații, Cornel Chiriac a reușit prin muzica transmisă pe undele Europei Libere să devină idolul tineretului român și nu numai. Moartea sa în plină glorie, la doar 32 de ani, a produs în țară un val de consternare.

Au fost difuzate în cadrul emisiunii „Metronom” melodii ale unor formații ori interpreți precum Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan sau Joan Baez. Uneori se întâmpla ca anumite albume să fie prezentate publicului la doar două-trei zile de la apariția lor în Statele Unite

La scurtă vreme după invazia Cehoslovaciei (21 august 1968) a difuzat pe post balada lui Mircea Florian numită "Vocea oilor" (vezi emisiunea Mistere si conspirații minutul 3:00, în melodie se povestea cum cinci lupi mici și unul mai mare au atacat o stână) iar mai târziu melodia „Back in the USSR” a formației Beatles. Ca urmare, emisiunea „Metronom” a fost desființată în 1969. Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la München, secția în limba română a postului de radio amintit, începând cu data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” și a inaugurat o a treia emisiune, „Jazz à la quarte”. Mai târziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite (325 de minute săptămânal). La început, Chiriac și-a vărsat la microfon năduful împotriva celor care în România nu-l lăsaseră să-și facă treaba în Radio. La 4 martie 1975, în apropierea miezului nopții, Cornel Chiriac este înjunghiat lângă mașina sa, într-o parcare din München

 

 

 

 

 

Cornel Chiriac a fost jurnalist , realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale, publicist și toboșar de jazz.

S-a nascut la 9 mai 1942 in Basarabia. A Facut liceul in Pitesti si a absolvit Facultatea de Limbi Straine la Universitatea Bucuresti. Era un impatimit al jazz-ului, devenind in scurt timp cel mai cunoscut comentator de radio in genurile pop, rock, jazz al anilor ’60.

In 1967, a inceput la Radio Romania alaturi de Geo Limbasanu emisiunea Metronom, care aducea in Romania cele mai in voga melodii ale momentului. A sprijinit enorm formatii romanesti precum Phoenix.

In 1969, dupa mai multe scandaluri cu cenzorii de la Radio Romania si cu organizatorii unor spectacole muzicale, a fugit din Romania in Austria. A fost „recuperat” de directorul Radio Europa Libera, Noel Bernard. Si-a reinceput emisiunea „Metrom” la postul din Munchen.(Hotnews.ro)

 Nicu Covaci: „Noi am fost recunoscuți pe plan național de-abia după ce ne-a descoperit Cornel Chiriac”

Europa Liberă: Aș vrea să ne spui cum l-ai cunoscut pe Cornel Chiriac și ce a însemnat Cornel Chiriac pentru vestita trupă rock Phoenix.

Nicu Covaci: „Ce-a însemnat pentru noi? Existența noastră! Noi am fost recunoscuți pe plan național de-abia după ce ne-a descoperit Cornel Chiriac, să zicem așa. Noi nu știam de Cornel Chiriac. Într-o... când a fost asta? În '68, la Iași, la Festivalul Național Studențesc de Artă, unde concurau diferite brigăzi artistice și trupe studențești, am luat și noi parte, alături de Mondial și de Roșu și Negru, și eram impresionați de la bun început ce bine erau pregătiți Mondialii și Roșu și Negru.

Și, în sfârșit, a venit și ziua noastră. Noi am venit pregătiți cu câteva compoziții orchestrate mai amplu, cu orchestră simfonică, și ne uitam în juriu. În mijlocul sălii exista o masă lungă unde stăteau tot felul de domni foarte importanți. În mijloc era un domn cu bărbuță care bătea tactul, așa, la piesele care îi plăceau. Și ne-am dat seama că e un tip important, dar încă nu știam cine este. L-am văzut aplaudând și la Mondial și la Roșu și Negru.

Când noi am cântat n-am putut să-l vedem, pentru că era întuneric în sală, iar în zilele în care au început să se împartă premiile eram și noi pe-acolo și speram la un premiu, pentru că știam că am fost bine pregătiți, dar eram impresionați, cum am spus, de calitatea celorlalți.

Și s-a acordat... premiul trei s-a acordat formației Mondial... Zic: „Na băieți, să vedem...” Premiul doi s-a acordat formației Roșu și Negru. Zic: „Băieți, putem să împachetăm, plecăm acasă”. Premiul întâi nu se acordă și Marele Premiu se acordă formației Phoenix. Ei, și-atunci a trebuit să ieșim pe scenă să mai cântăm câteva piese și l-am văzut pe Cornel Chiriac sărind pe masa juriului și dansând pe masă. Deci, după aceea a venit pe scenă, ne-a îmbrățișat și s-a legat o prietenie extraordinară între noi și el.

VIDEO: La minutul 11:30 al „Integralei Phoenix (I) - anii 1960: Vremuri”), realizată de Doru Ionescu la TVR, poate fi văzută o filmare cu formația Phoenix al cărei scenariu a fost scris de Cornel Chiriac. Trupa fusese invitată în studiourile TVR după Marele Premiu de la Iași:(https://romania.europalibera.org/a/nicu-covaci-despre-cornel-chiriac-arhiva-podcast-radio-europa-libera/30592101.html)

 

În 1969, Cornel Chiriac se refugiază in Occident, și incepind din iunie același an reia la Radio Europa Liberă emisiunea „Metronom”, interzisa la Bucuresti.

Pînă în martie 1975, când a fost asasinat la München, Cornel Chiriac a prezentat milioanelor de tineri români care îl ascultau în fiecare zi cele mai importante apariții discografice internaționale ale unei perioade caracterizată, între altele, printr-o extraordinară „densitate" de talente – perioada flower-power.

Emisiunea a avut o audiență ieșită din comun, era ascultata nu numai în România, ci și in alte țări ale fostului bloc sovietic (în Bulgaria sînt oameni care își amintesc și în zilele noastre de Cornel Chiriac și de „Metronom"), era ascultată în Ungaria, Cehoslovacia, URSS, ba chiar și în Occident.

Noel Bernard, fostul director al secției române de la Radio Europa Liberă a povestit cum Cornel Chiriac primea scrisori și cereri de difuzare a unor cântece din Italia, Olanda, Anglia și din alte țări occidentale.

„Emisiunile sale au căpătat amploare la „Europa Liberă", devenind un fel de școală a gustului muzical pentru ascultătorii din țară. Cu toate riscurile pe care le implica statutul nostru de ascultători ai unei „oficine a dusmanilor poporului", noi, elevii și studentii de atunci, nu ne sfiam să ne manifestam deschis admirația pentru Cornel Chiriac.

Majoritatea nici nu știam cum arată eroul nostru. Însă el devenise o prezență vie, camaradul nostru îndepartat-apropiat, protectorul utopiei noastre sonore.

Într-o tara tot mai claustrată în propria-i nefericire, muzica pe care ne-o dăruia Cornel Chiriac reprezenta unul din puținele orizonturi deschise, una din rarele adieri de speranță". (fragment din „Blânda insurecție a lui Cornel Chiriac", text difuzat la Radio Europa Libera" în anul 2000, în cadrul seriei de emisiunii dedicate memoriei lui Cornel Chiriac și semnat de Virgil Mihaiu, poet, eseist, critic de jazz).(europaliberă.org)

Încă din adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărți, cronici, interviuri și știri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în limba română. „În timpul liceului se ocupa numai de muzică. Își pierdea nopțile scriind. Dimineața se trezea foarte greu să meargă la școală” își amintește mătușa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului la acea vreme.

Cornel Chiriac a scris articole de presă precum și texte pentru coperțile discurilor de vinil din colecția „Jazz - Electrecord” (volumele 4, 5, 6 și 7). În 1965 va publica în revista „Secolul XX” un articol despre jazz, iar un an mai târziu se va ocupa de prefața cărții „Viata mea la New Orleans” a lui Louis Armstrong. Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al „Federației europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva Radiodifuziunii. „Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziu Aurel Gherghel. Tot Chiriac este cel care se va implica, în 1969, în organizarea și mediatizarea primului festival național de jazz din țară, cel de la Ploiești. De asemenea, a aranjat ca reprezentațiile din timpul acestuia să fie înregistrate.

A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri și de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”.

Muzica rock și „Metronom”

Într-o noapte din 1967 a reușit să asculte toată discografia Beatles apărută până atunci, adusă în țară de Camil Petrescu jr. Acesta din urmă își reamintește: „Am venit a doua zi dimineață și dormea pe mașina de scris [...]; a ridicat capul și a spus: «Domnule, sunt senzaționali!» și a adormit la loc”. Descoperind gustul pentru rock, începând din 10 iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat la Radio România cea mai populară emisiune de muzică de atunci, intitulată „Metronom”. În colaborare cu Geo Limbășanu, prezenta ascultătorilor informații la zi din sfera genurilor pop, rock sau jazz. Au fost difuzate melodii ale unor formații ori interpreți precum Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan sau Joan Baez. Uneori se întâmpla ca anumite albume să fie prezentate publicului la doar două-trei zile de la apariția lor în Statele Unite.

La scurtă vreme după invazia Cehoslovaciei (21 august 1968) a difuzat pe post balada lui Mircea Florian numită "Vocea oilor" (vezi emisiunea Mistere si conspirații minutul 3:00, în melodie se povestea cum cinci lupi mici și unul mai mare au atacat o stână) iar mai târziu melodia „Back in the USSR” a formației Beatles. Ca urmare, emisiunea „Metronom” a fost desființată în 1969.

„Cerbul de Aur”

Ca producător, a sprijinit în special formațiile Phoenix (Timișoara) și Sideral (București). A realizat importante înregistrări cu primii în studioul Radio (1968-1969) și i-a promovat în diferite ocazii. În 1969 a întreprins demersuri pentru a-i aduce la Festivalul de la Brașov, reușind să îi includă în program. Ca o coincidență, Cliff Richard urma să susțină și el un concert, fiind cel care în urmă cu opt ani jucase în „Tinerii”, film care a stat la baza multor formații rock românești. Între timp, membrii Phoenix fuseseră cazați la Hotelul Nord din București pentru a fi vizionați de cenzură. În timpul desfășurării festivalului, Chiriac s-a întors de la Brașov cu vestea proastă a anulării concertului, dar s-a reîntors în speranța rezolvării problemei in extremis. Nereușind să convingă organizatorii, ca protest, s-a închis în camera sa de hotel și a dat foc la draperii. Personalul hotelului și pompierii au spart ușa pentru a stinge incendiul, iar Cornel Chiriac a dispărut în învălmășeală, având la el doar benzile cu melodiile Phoenix.

Peste hotare

Peste câteva zile a reușit să treacă granița în Austria cu ajutorul unei invitații falsificate (primită în timpul festivalului brașovean și având drept destinație inițială Polonia). A fost cazat într-un lagăr de refugiați, unde a fost descoperit de Noël Bernard, director al departamentului românesc al postului Radio Europa Liberă. După ce a rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la München, secția în limba română a postului de radio amintit, începând cu data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” și a inaugurat o a treia emisiune, „Jazz à la quarte”. Mai târziu, avea să mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite (325 de minute săptămânal). La început, Chiriac și-a vărsat la microfon năduful împotriva celor care în România nu-l lăsaseră să-și facă treaba în Radio. Ioana Măgură Bernard își amintește: „S-a întâmplat de multe ori ca, în urma unor acte necugetate, Cornel să aibă asemenea probleme cu autoritățile germane și cu conducerea americană a Europei Libere, încât să fie pe punctul de a fi dat afară din Germania și din radio”. În cele din urmă, potrivit lui Noel Bernard, „și-a dat seama că nu politica, ci muzica era menirea lui”. A avut, până la moartea sa, o activitate bogată în domeniul muzicii, realizând printre altele și o traducere în limba română a operei-rock „Jesus Christ Superstar” (Andrew Lloyd Webber/Tim Rice).

    „O incredibilă putere de muncă, cultura muzicală, gustul infailibil, deschiderea spirituală spre orice experiment viabil, cunoașterea subtilităților limbii engleze literare din care traducea sute de texte ale pieselor de rock și rock progresiv, misiunea firesc asumată de a face cultură la radio, dar nu cu ifose, ci cu o naturalețe, cu o pasiune și o căldură a comunicativității ce au rămas de neuitat sunt calități ce i-au adus o imensă popularitate în România, în multe țări europene. Culmea - tineri italieni, olandezi, suedezi, ruși, bulgari îi ascultau emisiunile, deși nu întelegeau ce spune. Intonația, pronunția impecabilă a numelor, firescul vorbirii, îi cucereau pe toți. La Clubul „Prometeus” am aflat că „Metronomul” era ascultat până și la Irkutsk (Siberia).”

    —Alex Vasiliu

Asasinat

La 4 martie 1975, în apropierea miezului nopții, Cornel Chiriac este înjunghiat lângă mașina sa, într-o parcare din München. O oră mai târziu este găsit de o studentă care se întorcea acasă. Primul suspect arestat a fost Mario Gropp, un tânăr de 17 ani, ultima persoană văzută alături de Chiriac în acea seară. Pe măsură ce ancheta a avansat, Gropp a fost găsit vinovat și condamnat la 8 ani de închisoare. În țară s-a vorbit despre un asasinat politic, dus la îndeplinire de către Securitate Chiar și după moartea lui aceasta a lansat diferite zvonuri: că ar fi fost antisemit ori homosexual, colaborator al Securității.[necesită citare] Corpul lui Conel Chiriac a fost incinerat la München iar mama lui a adus cenușa în țară. Este îngropat în cimitirul Reînvierea din București.

Dispariția sa a fost primită cu amărăciune la București, după cum își amintesc jurnaliștii. Alexandru Sipa a organizat o serată la Clubul de jazz din Brașov, in memoriam. La București, formația Phoenix era în studioul „Electrecordului”, înregistrând albumul „Cantafabule”. „Vestea asasinării lui Cornel Chiriac, bunul prieten comun, ne-a găsit în studioul Tomis; am plâns toți ca niște copii...” declara Octavian Ursulescu într-un interviu.

La 25 iulie 1992, la Ramnicu Valcea, ca omagiu pentru ceea ce a reprezentat, pentru generatia anilor '70, Cornel Chiriac, dar si pentru ce a insemnat emisiunea sa Metronom, difuzata la Europa Libera, incepe sa emita, pe 89.0 FM, Radio Metronom.

La 24 februarie 1995, la Ploiești, a fost inaugurat Clubul de Jazz "Cornel Chiriac".

Memoria lui Cornel Chiriac

Pe 21 iunie 2012, Consiliul local al municipiului Pitești a hotărât ca o arteră de circulație să poarte numele Cornel Chiriac

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.