Timp Liber

Astăzi despre unul dintre actorii distinşi ai scenei și ai marelui ecran: Silviu Stănculescu | Absolvent al Promoției de Aur a Teatrului Românesc, coleg cu Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici, Draga Olteanu

Ziarul de Vrancea
23 oct 2023 2100 vizualizări

Silviu Stănculescu (n. 24 ianuarie 1932, Timișoara - d. 23 octombrie 1998, București) a fost un actor român de teatru și film. După studiile încheiate la IATC în 1956, începe o lungă carieră de succes atât în teatru (Teatrul de Comedie) cât și în film (a jucat în peste 40 de filme începând din anul 1960)

Silviu Stănculescu - unul dintre absolvenții Promoției de Aur a Teatrului Românesc care a jucat pe scene bucureștene, dar și pe marele ecran în aproape 50 de filme artisticeunul dintre actorii distinşi ai scenei si ai marelui ecran, un talentat interpret de operetă, dansator, scriitor. Silviu Stănculescu a fost prezentator la ediția din 1969 a Festivalului Internațional Cerbul de Aur de la Brașov, împreună cu Sanda Țăranu, și a dat zeci de recitaluri de poezie..pleca dintre noi acum 25 de ani

Actorul Silviu Stănculescu a fost o prezență agreabilă în emisiuni de divertisment alături de minunați actori români.

 

 

Au trecut deja 25 de ani de cînd marele actor Silviu Stănculescu s-a

stins, răpus de leucemie. A avut o viață frumoasă și în carieră și în

viața personală. S-a căsătorit la 25 de ani cu o colegă de liceu. Va

termina IATC sectia actorie la Bucuresti in 1956, fiind coleg cu marii

actori ai Generatiei de Aur : Amza Pellea, Rauțchi, Rebengiuc, Silvia

Popovici, Draga Olteanu.

În iulie 1951, Silviu

Stănculescu pleca dezamăgit de la Institutul de Teatru fiindcă secretara

nu voia să-l înscrie. În 1952 susține probele la IATC și devine student

la actorie, deși până atunci unii dintre examinatori îl „acuzau” că ar

avea o față asimetrică, descurajându-l. Trece cu bine examenul și în

1956 devine absolvent al Promoției de Aur a Teatrului Românesc.

Din 1960, până în 1998, Silviu

Stănculescu a jucat în aproape 50 de filme și tot atâtea piese de

teatru. Joacă în foarte multe piese de teatru radiofonic. Între anii

1981 si 1990 a fost director al Teatrului de Comedie.

Până la Revoluția din decembrie 1989, în perioada regimului comunist, Silviu Stănculescu a fost membru al Marii Adunări Naționale în perioada 1980 - 1989, precum și director al Teatrului de Comedie din București. În cadrul activității sale parlamentare în Marea Adunare Națională, Silviu Stănculescu a fost membru în comisia de învățământ, știință și cultură(Click.ro)

Silviu Stănculescu a murit la Spitalul Victor Babeș, unde fusese internat cu diagnosticul de leucemie. Avea 66 de ani.

Distincții

Silviu Stănculescu a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[5]

Filmografie

    Acțiunea „Autobuzul” (1978) - Marius Mardopol

    Pentru patrie (1978) - col. Alexandru Anghelescu

    Revanșa (1978) - subsecretarul de stat Alexandru Rioșanu

    Munții în flăcări (1980) - episcopul Andrei Șaguna

    Orgolii (1982) - fostul procuror Constantin Redman

    Vară sentimentală (1986) - prim-secretarul organizației județene a PCR

    Trenul de aur (1986) - ministrul de externe Grigore Gafencu

    Liceenii (1986) - tatăl lui Șerban

    Pădurea de fagi (1987)

    François Villon - Poetul vagabond (1987)

    Mircea (1989)

    Stare de fapt (1995)

    Triunghiul Morții (1999)

    Noi, cei din linia întîi (1986) - general sovietic

    Șantaj (1981) - Medic legist Vlase

    Al treilea salt mortal (1980)

    Un om în loden (1979) - directorul Institutului

    Vlad Țepeș (1979) - Sava

    Ora zero (1979)

    Din nou împreună (1978)

    Manole - Meșter valah (1978)

    Războiul independenței (Serial TV) (1977) - Col. Alex. Anghelescu

    Soldații victoriei / („Soldati svobody”) ep. 3 (1977)

    Pe aici nu se trece (1975) - Col. Măxineanu

    Capcana (1974)

    Parașutiștii (1972)

    Simpaticul domn R (1969)

    Cerul începe la etajul III (1967) - Mihai

    La patru pași de infinit (1964)


De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.