Timp Liber

Astăzi despre: Octavian Cotescu - un actor inegalabil. A interpretat magistral personaje aflate la granița dintre tragic și comic

Ziarul de Vrancea
14 feb 2022 2664 vizualizări

Octavian Cotescu (n. 14 februarie 1931, Dorohoi - d. 22 august 1985, București) a fost un actor român de succes, din generația de aur. Activitatea sa artistică cuprinde numeroase roluri interpretate în film, dar și în teatru, în principal la Teatrul Bulandra din București, unde a fost coleg cu Toma Caragiu, Ștefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiș, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Dan Nuțu.


 

A fost totodată unul dintre interpreții preferați ai teatrului de televiziune și ai teatrului radiofonic din epocă. Activitatea de scenă a fost dublată și de o carieră didactică de profesor universitar la Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) "I.L. Caragiale" din București, unde a ocupat și funcția de rector în perioada 1981-1985. Printre cei mai buni studenți ai lui se numără Horațiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Rosina Cambos, Maria Ploae.Octavian Cotescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în perioada 1975 - 1980.

La 14 februarie 1931 se naște la Dorohoi, județul Botoșani, Octavian Coteț, viitorul actor Octavian Cotescu, fiul maistrului ceferist Ilie Coteț (n. 1902) și al Anastasiei Lazăr (n. 1911). După trei ani, tatăl se mută cu serviciul la Iași. Vor locui în pavilioanele CFR, pe strada Aurora, din Copou. Bunicii dinspre tată erau țărani din comuna Miroslava, județul Iași. Octav s-a dus la ei doar de câteva ori și pentru scurt timp, în vacanțe. În schimb, verile le petrece cu mama și cu sora sa, Mioara (Maria, născută la 29 august 1934), la Botoșani, la bunicii dinspre mamă, Petru Lazăr, mecanic de locomotivă și Maria Lazăr, casnică. Locuiau pe strada Cronicar Neculce nr. 12, unde aveau o mică gospodărie cu livadă. Octav va continua să vină la Botoșani, la mătușa sa, Ecaterina Lazăr, unde își va petrece vacanțele cutreierând orașul și împrejurimile chiar și după dispariția din viață a bunicilor.

În perioada 1938—1942 urmează, la Iași, cursurile Școlii primare din str. Toma Cozma, cartierul Aurora. După terminarea școlii primare, în anul 1942 se înscrie la Colegiul Național din Iași.

Mama se angajează telegrafistă la Gara CFR Iași. În anul 1943 părinții divorțează. În primăvară, bunicii din Botoșani și cei doi copii pleacă la Timișoara. Mama va lucra ca telegrafistă în Gara Timișoara. Primesc locuință în cartierul Fratelia. Tatăl e detașat cu serviciul la Cîineni, județul Vâlcea.

În anul 1944 - Mai mulți elevi ai Liceului Național din Iași, printre care și Octav, se înscriu la Liceul Militar, transferat de la Iași la Timișoara, urmându-l apoi la Pitești, până în vara anului 1945, când vor reveni la vechile lor școli, în urma desființării Liceului Militar.

Familia

Octavian Cotescu a fost căsătorit cu actrița Valeria Seciu. Alexandru Cotescu este fiul lui Octavian Cotescu și al Valeriei Seciu. Alexandru Cotescu a avut o apariție meteorică în filmul „Păcală” (1974), dar a urmat, mai târziu, calea monahală. Trăiește la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos, în Grecia, luând numele bisericesc de Daniil. A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice și vieți ale sfinților

Distincții

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.

Filmografie

    Diminețile unui băiat cuminte (1967)

    Atunci i-am condamnat pe toți la moarte (1972)

    Păcală (1974) - perceptorul

    Toamna bobocilor (1975) - comentator

    Operațiunea Monstrul (1976) - Eugen

    Iarna bobocilor (1977) - comentator

    Iarba verde de acasă (1977) - inspectorul

    Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii (1978) - învățătorul Zaharia Herdelea

    Eu, tu, și... Ovidiu (1978)

    Castelul din Carpați (1981) - impresarul

    O scrisoare pierdută (spectacol TV, 1982) - Nae Cațavencu

    Calculatorul mărturisește (1982)

    Buletin de București (1983) - Costică Popescu

    Sosesc păsările călătoare (1984)

    Secretul lui Bachus (1984)

    Căsătorie cu repetiție (1985) - Costică Popescu

    O clipă de răgaz (1986)

    Promisiuni (1985)

    Escapada (1983)

    Fram (1983) serial TV

    O lebădă iarna (1983)

    Miezul fierbinte al pâinii (1983)

    Singur de cart (1983)

    Un accident numit Duffy (1983)

    Aventură sub pământ (1982) (TV)

    Rămân cu tine (1982)

    Un saltimbanc la Polul Nord (1982), rolul Cezar Marcelloni

    Înghițitorul de săbii (1981)

    Saltimbancii (1981), rolul Cezar Marcelloni

    Șantaj (1981)

    Bietul Ioanide (1979)

    Vacanță tragică (1979)

    Din nou împreună (1978)

    Aurel Vlaicu (1977)

    Împușcături sub clar de lună (1977), rolul Beldea

    Bunicul și doi delincvenți minori (1976), rolul Bunicul

    Gloria nu cântă (1976)

    Instanța amână pronunțarea (1976)

    Un orfelin iubea o orfelină (1976) (TV)

    Serenadă pentru etajul XII (1976)

    Cercul magic (1975)

    Capcana (1974)

    Muntele ascuns (1974)

    Tăticul (1974) (TV)

    Proprietarii (1973)

    Bariera (1972)

    Drum în penumbră (1972)

    De ochii lumii (1971) (TV)

    Puterea și adevărul (1971)

    Asediul (1970)

    Castelul condamnaților (1969), rolul Costăchel

    Balul de sâmbătă seară (1968), rolul Toma

    Cartierul veseliei (1964)

    O dragoste lungă de-o seară (1963)

    Iubirea e un lucru foarte mare (1962) - miniserial TV

Teatru

La 12 mai 1951 debutează pe scena Teatrului Bulandra (pe atunci Teatrul Municipal) în piesa de teatru Pădurea scrisă de Alexandr Ostrovski. A colaborat cu Teatrul Mic din București și cu teatre din provincie, din Satu Mare sau Oradea.[6]

An          Rol          Piesa     Dramaturg          Regizor

1958

Bertrand

Sfânta Ioana

George Bernard Shaw   Liviu Ciulei

1960

Tom

Menajeria de sticlă

                Tennessee Williams        Dinu Negreanu

1962

Gogu

Proștii sub clar de lună

                Teodor Mazilu   Lucian Pintilie

1966

Nae Girimea

D-ale carnavalului

                Ion Luca Caragiale            Lucian Pintilie

1970

Iordache

Acești nebuni fățarnici

                Teodor Mazilu   Emil Mandric

1972; 1979

Cațavencu

O scrisoare pierdută

                Ion Luca Caragiale            Liviu Ciulei

1972

Revizorul[7]

                Nikolai Gogol     Lucian Pintilie

1974

Chițimia

                Ion Băieșu           Alexandru Tatos

1976

Interviu

                Ecaterina Oproiu              Cătălina Buzoianu

1977

Anecdote provinciale

                Alexander Vampilov       Valeriu Moisescu

1978

Unchiul Vania

                Anton Cehov     Laurențiu Azimioară

1979

Minetti

                Thomas Bernhard            Anca Ovanez-Doroșenco

1980

Maestrul și Margareta

                Mihail Bulgakov                Cătălina Buzoianu

1982

Tartuffe

                Moliere                Alexandru Tocilescu

1982

               

               

Cabala bigoților

                Mihail Bulgakov                Alexandru Tocilescu

Note

    ^ 30 de ani de la dispariția unui mare actor - Octavian Cotescu, agerpres.ro

    ^ Octavian Cotescu, aarc.ro

    ^ https://evz.ro/mari-actori-pe-scena-comunismului-818849.html

    ^ Ei au renunțat la tot pentru Dumnezeu! - Vedete care au lăsat în urmă celebritatea, alegând credința absolută, 11 septembrie 2010, Libertatea, accesat la 6 noiembrie 2016

    ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

    ^ Cotescu Octavian - activitate

    ^ Scandalul "Revizorul", jurnalul.ro, 9 feb 2004

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.