Timp Liber

VIDEO | Astăzi despre: O actriţă de neuitat, care a dat viață unor personaje memorabile - Gina Patrichi - înzestrată cu o frumuseţe aparte, cu o privire magnetică. Se spunea despre ea că putea fi extrem de dură, dar era cunoscut că niciodată nu mințea

Ziarul de Vrancea
7 mar 2024 7623 vizualizări

Gina Patrichi (n. 8 martie 1936,[1] București, România – d. 18 martie 1994 București, România Eugenia Margareta Elena Patrichi, pe numele său la naştere, a venit pe lume la 8 martie 1936, într-o casă din Strada Cazărmii nr. 56 din Bucureşti, fiind al doilea copil al familiei lui Grigore Patrichi, șef de laborator la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic, şi a Elenei Patrichi

Eugenia Margareta Elena, cunoscută marelui public sub numele de Gina Patrichi, a visat dintotdeauna să fie actriță, lucru care s-a și întâmplat. Ba mai mult, a fost chiar una dintre cele mai mari din România. A debutat pe scena Teatrului din Galați, iar din 1966 a fost angajată la Teatrul Bulandra, pe a cărui scândură a jucat până la sfârșitul vieții. Aceasta a murit la numai 58 de ani, fiind răpusă de cancer. A lucrat cu mari regizori precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu.

Nu a refuzat nici un rol. A trecut cu uşurinţă de la tragedie la comedie, de la roluri de subretă, la cele de dramă. Aparent fără dificultate, a trecut de la personaje puternice, la cele romantice, de la vampa Wanda, la timida şi generoasa Gena din ”Titanic Vals”.

În 1964, a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful de mare valoare Liviu Ciulei. Aici a jucat marile sale roluri. În film a debutat remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, cu rolul Rozei Ianoși din filmul ”Pădurea spânzuraților”, al lui Liviu Ciulei (1964).

Tragediană prin vocaţie datorită forței de interpretare, vocii ei speciale și inteligenței, Gina Patrichi a interpretat cu aceeași pasiune şi roluri pentru teatru radiofonic, participând, de asemenea, la spectacole de muzică și poezie.(retetesivedete.ro)

 

 

Actorii: Victor Rebenciuc, Liviu Ciulei, Ana Szeles si Gina Patrichi – mai 1965

Gina Patrichi, poveste de dragoste ca în Cenușăreasa

Actrița și-a întâlnit marea iubire ca în Cenușăreasa.  Povestea a început la Galați, într-o seară de septembrie. Gina Patrichi, tânără, frumoasă, se afla la un bâlci improvizat, cu o tiribombă cu lanțuri și o roată uriașă.

Actrița s-a urcat în roată și în vârtejul amețitor i-a zburat un pantof care a căzut chiar lângă tânărul avocat Victor Anagnoste. Actorul Ștefan Bănică Senior, fost coleg de facultate al Ginei și coleg de teatru, a vrut să-i recupereze pantoful. Dar Victor Anagnoste a spus că vrea să i-l înapoieze personal și s-o cunoască pe ”Cenușăreasa” acelei seri. Actrița i-a prezentat scuze pentru incident și l-a invitat pe avocat la teatru.

Dragostea dintre cei doi a început cu o poveste pe care Gina Patrichi i-a spus-o chiar viitorului soţ, Victor Anagnoste. „Cunosc o poveste despre flori. Într-o dimineaţă, un boboc de trandafir răsări lângă un boboc de trandafiriţă. S-au uitat îndelung unul la celălalt.

Soarele puternic le-a desfăcut petalele, transformându-i în două flori minuntate. Trandafirul i-a spus: «Viaţa noastră este scurtă. Te privesc şi sunt vrăjit de frumuseţea şi parfumul tău. Dă-mi o şansă să te iubesc!». «Bine – consimţi trandafiriţa – să chemăm o albină».“, scrie radioromaniacultural.ro.

Cei doi s-au căsătorit curând, iar în 1966 s-a născut fiica lor, Oana, cea care a povestit această întâlnire magică.

Victor Anagnoste i-a supraviețuit marii actrițe.  Pe 18 martie 1994, Gina Patrichi a fost răpusă de cancer, iar soțul ei a decedat în 2011, la 82 de ani.(retetesivedete.ro)

Viața artistică

În anul 1952, fără ştirea părinţilor, se înscrie la examenul de la Institutul de Teatru, unde va recita „Mama” lui George Coșbuc, în fața comisiei formate din: Aura Buzescu, Al. Șahighian, George Dem. Loghin și A. Pop Marțian. Comisia îi sugerează că este prea tânără pentru a deveni studentă la teatru, însă după trei zile, află că este admisă, la doar 16 ani şi cu studiile medii neîncheiate.

Va studia la clasa profesoarei Aura Buzescu, însă va frecventa şi celebra terasă Mon Jardin, unde cântau Gabi Mezei, Johnny Răducanu, Geo Reininger și Micki Ampoițan. Gina şi colegii ei studenţi au început să întârzie sau să absenteze de la cursuri, iar în anul III, profesoara Aura Buzescu, recunoscută pentru fermitatea ei, avea să o exmatriculeze pe Gina Patrichi, recunoscută, altfel, ca una dintre cele bune studente..(rador.ro)

În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956. Experiența dureroasă a alungării din școală s-a dovedit în timp benefică, determinând o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfecționistă de mai târziu și contribuind, așadar, la formarea conștiinței unei adevărate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiași Valeriu Moisescu.

Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o excepție notabilă: rolul reginei în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj, 1988), pe care a slujit-o până aproape de sfârșit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: Clipe de viață, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele în ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineață pierdută, Hamlet, etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la decesul prematur al actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.

Roluri și spectacole reprezentative în teatru

La Teatrul Bulandra din București

La Teatrul Dramatic din Galați

La Teatrul Național din Cluj

La Teatrul Național de Televiziune

Filmografie

Premii

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.