VIDEO | Astăzi despre: O actriţă de neuitat, care a dat viață unor personaje memorabile - Gina Patrichi - înzestrată cu o frumuseţe aparte, cu o privire magnetică. Se spunea despre ea că putea fi extrem de dură, dar era cunoscut că niciodată nu mințea
Gina Patrichi (n. 8 martie 1936,[1] București, România – d. 18 martie 1994 București, România Eugenia Margareta Elena Patrichi, pe numele său la naştere, a venit pe lume la 8 martie 1936, într-o casă din Strada Cazărmii nr. 56 din Bucureşti, fiind al doilea copil al familiei lui Grigore Patrichi, șef de laborator la Facultatea de Chimie Industrială din cadrul Institutului Politehnic, şi a Elenei Patrichi
Eugenia Margareta Elena, cunoscută marelui public sub numele de Gina Patrichi, a visat dintotdeauna să fie actriță, lucru care s-a și întâmplat. Ba mai mult, a fost chiar una dintre cele mai mari din România. A debutat pe scena Teatrului din Galați, iar din 1966 a fost angajată la Teatrul Bulandra, pe a cărui scândură a jucat până la sfârșitul vieții. Aceasta a murit la numai 58 de ani, fiind răpusă de cancer. A lucrat cu mari regizori precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu.
Nu a refuzat nici un rol. A trecut cu uşurinţă de la tragedie la comedie, de la roluri de subretă, la cele de dramă. Aparent fără dificultate, a trecut de la personaje puternice, la cele romantice, de la vampa Wanda, la timida şi generoasa Gena din ”Titanic Vals”.
În 1964, a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful de mare valoare Liviu Ciulei. Aici a jucat marile sale roluri. În film a debutat remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, cu rolul Rozei Ianoși din filmul ”Pădurea spânzuraților”, al lui Liviu Ciulei (1964).
Tragediană prin vocaţie datorită forței de interpretare, vocii ei speciale și inteligenței, Gina Patrichi a interpretat cu aceeași pasiune şi roluri pentru teatru radiofonic, participând, de asemenea, la spectacole de muzică și poezie.(retetesivedete.ro)
Actorii: Victor Rebenciuc, Liviu Ciulei, Ana Szeles si Gina Patrichi – mai 1965
Gina Patrichi, poveste de dragoste ca în Cenușăreasa
Actrița și-a întâlnit marea iubire ca în Cenușăreasa. Povestea a început la Galați, într-o seară de septembrie. Gina Patrichi, tânără, frumoasă, se afla la un bâlci improvizat, cu o tiribombă cu lanțuri și o roată uriașă.
Actrița s-a urcat în roată și în vârtejul amețitor i-a zburat un pantof care a căzut chiar lângă tânărul avocat Victor Anagnoste. Actorul Ștefan Bănică Senior, fost coleg de facultate al Ginei și coleg de teatru, a vrut să-i recupereze pantoful. Dar Victor Anagnoste a spus că vrea să i-l înapoieze personal și s-o cunoască pe ”Cenușăreasa” acelei seri. Actrița i-a prezentat scuze pentru incident și l-a invitat pe avocat la teatru.
Dragostea dintre cei doi a început cu o poveste pe care Gina Patrichi i-a spus-o chiar viitorului soţ, Victor Anagnoste. „Cunosc o poveste despre flori. Într-o dimineaţă, un boboc de trandafir răsări lângă un boboc de trandafiriţă. S-au uitat îndelung unul la celălalt.
Soarele puternic le-a desfăcut petalele, transformându-i în două flori minuntate. Trandafirul i-a spus: «Viaţa noastră este scurtă. Te privesc şi sunt vrăjit de frumuseţea şi parfumul tău. Dă-mi o şansă să te iubesc!». «Bine – consimţi trandafiriţa – să chemăm o albină».“, scrie radioromaniacultural.ro.
Cei doi s-au căsătorit curând, iar în 1966 s-a născut fiica lor, Oana, cea care a povestit această întâlnire magică.
Victor Anagnoste i-a supraviețuit marii actrițe. Pe 18 martie 1994, Gina Patrichi a fost răpusă de cancer, iar soțul ei a decedat în 2011, la 82 de ani.(retetesivedete.ro)
Viața artistică
În anul 1952, fără ştirea părinţilor, se înscrie la examenul de la Institutul de Teatru, unde va recita „Mama” lui George Coșbuc, în fața comisiei formate din: Aura Buzescu, Al. Șahighian, George Dem. Loghin și A. Pop Marțian. Comisia îi sugerează că este prea tânără pentru a deveni studentă la teatru, însă după trei zile, află că este admisă, la doar 16 ani şi cu studiile medii neîncheiate.
Va studia la clasa profesoarei Aura Buzescu, însă va frecventa şi celebra terasă Mon Jardin, unde cântau Gabi Mezei, Johnny Răducanu, Geo Reininger și Micki Ampoițan. Gina şi colegii ei studenţi au început să întârzie sau să absenteze de la cursuri, iar în anul III, profesoara Aura Buzescu, recunoscută pentru fermitatea ei, avea să o exmatriculeze pe Gina Patrichi, recunoscută, altfel, ca una dintre cele bune studente..(rador.ro)
În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956. Experiența dureroasă a alungării din școală s-a dovedit în timp benefică, determinând o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfecționistă de mai târziu și contribuind, așadar, la formarea conștiinței unei adevărate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiași Valeriu Moisescu.
Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o excepție notabilă: rolul reginei în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj, 1988), pe care a slujit-o până aproape de sfârșit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).
A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: Clipe de viață, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele în ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineață pierdută, Hamlet, etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.
Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la decesul prematur al actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.
Roluri și spectacole reprezentative în teatru
La Teatrul Bulandra din București
- Dimineață pierdută de Gabriela Adameșteanu, regia Cătălina Buzoianu, 1986 - Ivona (spectacol preluat de Televiziunea Română)
- Hamlet de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985 - Gertruda (în locul actriței Ileana Predescu, din 1990)
- Romeo și Julieta la sfârșit de noiembrie de Jan Otcenasek, regia Valeriu Moisescu, 1984 - Maria Dockalova (spectacol preluat de Televiziunea Română, regia de studio Cornel Todea)
- O lume pe scenă, regia Miriam Răducanu, 1984
- Amintiri de Alexei Arbuzov, regia Ion Caramitru, 1982 - Liubov Ghiorghievna
- Interviu de Ecaterina Oproiu, regia Cătălina Buzoianu, 1976 - Reportera
- Hedda Gabler de Henrik Ibsen, regia Cătălina Buzoianu, 1975 - Hedda Tesman
- Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975 - Nastasia
- Elisabeta I de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974 - Caterina de Medici
- Vicarul de Rolf Hochhuth, regia Radu Penciulescu, 1972 - Julia Luccani
- Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric, 1970 - Silvia
- Puricele în ureche de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, 1969 - Raymonde Chandebise
- Victimele datoriei de Eugen Ionescu, regia Crin Teodorescu, 1968 - Madeleine
- Iulius Cezar de William Shakespeare, regia Andrei Șerban, 1968 - Portia
- D-ale carnavalului de Ion Luca Caragiale, regia Lucian Pintilie, 1966 - Mița Baston
- Clipe de viață de William Saroyan, regia Liviu Ciulei, 1964 - Kitty Duval (spectacol preluat de Televiziunea Română, regia de studio Liviu Ciulei)
- Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, regia Valeriu Moisescu, 1964 - Corina
La Teatrul Dramatic din Galați
- Taina de Horia Stancu, regia Gheorghe Jora, 1963 - Femeia de stradă
- Umbra de Evghenii Șvarț, regia Gheorghe Jora, 1963 - Anunțiata
- Poveste din Irkutsk de Arbuzov, regia Vlad Mugur, 1962 - Valia
- Celebrul 702 de Alexandru Mirodan, regia Vlad Mugur, 1961 - Miss Pope
- Nora de Henrik Ibsen, regia Ariana Kuner, 1959 - Nora
- Titanic vals de Tudor Mușatescu, regia Valeriu Moisescu, 1958 - Gena
- Gâlcevile din Chiogia de Carlo Goldoni, regia Valeriu Moisescu, 1957 - Lucietta
- Nota zero la purtare de Virgil Stoenescu și Octavian Sava, regia Valeriu Moisescu, 1956 - Mariana Pleșoianu
- Don Gil de... Ciorap Verde de Tirso de Molina, regia Crin Teodorescu, 1957 - Dona Ines
- Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu, 1988 - Cleopatra (spectacol preluat de televiziunea română, regia de studio Dan Necșulea)
La Teatrul Național de Televiziune
- Stâlpii societății de Henrik Ibsen, regia Dan Necșulea, 1988 - Lona Hessel
- Capcana de J.P. Miller, regia Eugen Todoran, 1980
- În așteptarea lui Lefty de Clifford Oddets, regia Cornel Popa, 1979
- Serenadă pentru două vârste de Paul Everac, regia Constantin Dicu, 1978
- Valentin și Valentina de Mihail Roscin, regia Irina Vrabie, 1977
- Să umplem pamântul cu visuri de Dan Tărchilă, regia Eugen Todoran, 1977
- Egmont de J.W. Goethe, regia Sorana Coroamă-Stanca, 1977
- Uitarea de Valentin Munteanu, regia Constantin Dicu, 1977
- Livada cu vișini de A.P. Cehov, regia Cornel Todea, 1975 - Liubov Andreevna Ranevskaia
- Cadavrul viu de L.N. Tolstoi, regia Cornel Popa, 1975
- Scrisori apocrife de Constantin Munteanu, regia Petre Sava Băleanu, 1975
- Pescărușul de A.P. Cehov, regia Petre Sava Băleanu, 1974 - Arkadina
- Micul Eyolf de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu, 1972 - Rita Allmers
- Cavalerul tristei figuri, după Cervantes, regia Petre Bokor, 1971
- Farsa lui Pathelin, regia Alexandru Tatos, 1971
- Unul dintre noi de Radu Bădilă, regia Letiția Popa, 1971
- Diavolul și bunul Dumnezeu de J.P. Sartre, regia Letiția Popa, 1970
- Răpirea prea frumoaselor sabine de Leonid Andreev, regia Adrian Georgescu și Dan Damian, 1970
- Un nasture sau absolutul de Radu Cosașu, regia Savel Știopu, 1970
- Surorile Boga de Horia Lovinescu, regia Petre Sava Băleanu, 1967
- Subprefectul după Duiliu Zamfirescu, regia Letiția Popa, 1967
- Ifigenia în Taurida de Paul Everac, regia Petre Sava Băleanu, 1967
- Troienele după Euripide și J.P. Sartre, regia Petre Sava Băleanu, 1967 - Andromaca
- Comoara după Ioan Slavici, 1965
- Rața sălbatică de Henrik Ibsen, regia Petre Sava Băleanu, 1965
Filmografie
- Romeo si Julieta la sfarsit de noiembrie (TV) (1990) - Marie Dockalova
- Hanul dintre dealuri, regia Cristiana Nicolae (1988) - Aspasia
- Duminică în familie (1988) - pensionara
- Figuranții, regia Malvina Urșianu (1987) - Zaza
- Moromeții (1987) - Maria Moromete („Guica”)
- Sezonul pescărușilor, regia Nicolae Oprițescu (1985) - Bătrâna vilegiaturistă
- Un saltimbanc la Polul Nord (1984) - Paulette
- Fram, serial TV, regia Elisabeta Bostan (1983)
- Pe malul stîng al Dunării albastre (1983) - fosta artista Alexandra Bengescu "Zaza"
- Lumini și umbre (partea a II-a), serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Muresan (1982)
- Liniștea din adîncuri (1982) - patroana
- Lumini și umbre (partea I), serial TV, regia Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Mircea Muresan (1981)
- Saltimbancii, regia Elisabeta Bostan (1981) - Lisette
- Burebista (1980)
- Capcana (1980)
- Cântec pentru fiul meu, regia Constantin Dicu (1980) - Eliza
- Probă de microfon, regia Mircea Daneliuc (1980) - reportera TV Luiza
- Rătăcire, regia Alexandru Tatos (1978) - Delia
- Tată de duminică (1975) - Adriana
- Nu filmăm să ne-amuzăm (1975) - Margareta
- Nemuritorii (1974) - Ioana
- Dincolo de nisipuri, regia Radu Gabrea (1974) - Vetina Berechet
- Trecătoarele iubiri, regia Malvina Urșianu (1974) - Hanna
- Bariera, regia Mircea Mureșan (1972) - Țuțuleasa
- Felix și Otilia (1972) - Olimpia
- De ochii lumii (TV), regia Cornel Popa (1971)
- Neînfricații, regia Iulian Mihu (1969) - serial TV
- Procesul alb, regia Iulian Mihu (1965)- Ana-Maria
- Pădurea spânzuraților, regia Liviu Ciulei (1965) - Roza
- Cartierul veseliei (1964)
Premii
- Premiul de excelență (post mortem), la Gala UNITER, în aprilie 1994
- Premiul de excelență acordat de UNITER, 31 ianuarie 1994
- Premiul ATM pentru rol principal feminin în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu, 1988
- Premiul ACIN pentru rolul Zaza din filmul Pe malul stâng al Dunării albastre, regia Malvina Urșianu, 1983
- Premiul de la Costinesti pentru rolul Zaza din filmul Pe malul stâng al Dunării albastre, regia Malvina Urșianu, 1983
- De la Wikipedia, enciclopedia liberă