Astăzi despre Mihail Pascaly, primul Hamlet al scenei românești, unul dintre pionierii artei dramatice, cu o contribuție fabuloasă în afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale și a introducerii teatrul românesc în circuitul culturii mondiale
Mihail Pascaly (uneori scris Pascali; n. 1830, București, Țara Românească – d. 30 septembrie 1882, București, România) primul Hamlet al scenei românești. A fost un actor român, regizor, director de teatru, profesor, traducător, autor dramatic și publicist, unul dintre pionierii artei dramatice românești, cu o contribuție fabuloasă în afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale și a introducerii teatrul românesc în circuitul culturii mondiale
O notă de călătorie a lui Iosif Vulcan a relatat o întâlnire cu Mihai Eminescu, sufleur în trupa marelui Pascaly
În tinerețe, a făcut parte din companiile teatrale conduse de Costache Caragiale și Matei Millo. Între 1860 și 1862 a călătorit în Franța, unde a studiat cu actorul Hugues Bouffé. Revenit la București, și-a înființat în 1862 propria trupă, numită „Școala Dramatică”. A fost un animator al vieții teatrale din România. Activitatea lui a fost legată de mișcarea pentru afirmarea și dezvoltarea artei și culturii naționale românești. Prin călătoriile sale în străinătate a ținut legătura cu realizările din arta scenică a timpului.
Mihail a fost director al Teatrului Mare din București în perioadele 1872-1874 și 1875-1877. În 1877 a devenit membru și director de scenă al Societății Dramatice, companie teatrală înființată la 1 martie același an. Potrivit legii din 6 aprilie privind funcționarea teatrelor, aceasta era singura companie autorizată să susțină reprezentații în clădirea Teatrului Mare.
A efectuat numeroase turnee prin România și Austro-Ungaria, în care a propagat mesajul artei autentice, dar a făcut eforturi și pentru a introduce teatrul românesc în circuitul culturii mondiale. Pascaly a luat atitudine publică, fiind un puternic critic împotriva nepăsării oficiale față de cultura artistică și față de comercializarea teatrului din perioada sa.
Pascaly a jucat de asemenea pe scena Teatrului Național din Iași, împreună cu soția sa, Matilda Pascaly, în stagiunile 1868-1869, 1870-1871 și 1878-1879.
Matilda Pascaly
Pascaly a introdus în repertoriul scenei românești marea literatură dramatică universală, reprezentată de Shakespeare, Dumas, Vigny etc. O dată cu aceasta el a deschis și drumul melodramei. Susținând dramaturgia originală, a introdus în repertoriul său mai ales piesele istorice. Deși Pascaly a dovedit talent și pentru comedie („Revizorul”, după Gogol), stilul său de joc s-a adaptat în special dramei romantice.
Mihail a tradus numeroase piese din limba franceză, reprezentate atât la București, cât și la Iași, și a fost autorul mai multor lucrări dramatice.
Pascaly însoțea forța de expresie în rostirea textului cu gestul generos; înflăcărarea sa scenică supradimensiona personajele interpretate. Sinceritatea pasionată și patetismul jocului său transmiteau spectatorului o adâncă emoție. A jucat în piese precum „Idiotul”, „Hamlet”, „Ștrengarul de Paris”, „Sărmanul Jack” sau în comediile lui Victorien Sardou, dintre care o parte au fost traduse chiar de el.
În 1873, soția sa Matilda a murit pe scenă în timpul unei reprezentații, în urma manevrării greșite a cablurilor care o susțineau într-o scenă de zbor. Aceasta interpreta rolul îngerului din piesa „Don Juan de Marana”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
