VIDEO - Astăzi despre: Maria Gheorghiu - singura interpretă care cântă Ave Maria în limba română și care a dedicat un cântec Reginei Maria a României
Maria Gheorghiu (n. 28 august 1963, Reșița) este o cantautoare română de muzică folk. În 1993 a câștigat trofeul festivalului național Om Bun.
Este singura interpretă care cântă Ave Maria, celebra lucrare a lui Franz Schubert, în limba română pe versurile din 1938 ale lui Horațiu Bena și singura cântăreață din România care a dedicat un cântec Reginei Maria a României. Cântecul se intitulează „Inima de la Balcic”,pe versurile lui Miron Manega, fiind compus în anul 2013 chiar la Balcic,
Piesa se numește ”Inima de la Balcic” și relatează povestea postumă a inimii Reginei Maria, care ar fi trebuit să rămână, conform dispozițiilor testamentare, în biserica Stella Maris din castelul construit de ea la Balcic.
Neamul Romanesc
Inima la Balcic
„La Balcic se tânguie marea,
Un munte-i răspunde la Bran,
De dorul Mariei, cărarea
Se frânge-n sticliri de mărgean.
Se frânge cărarea poruncii
Ca dorul şi inima sa
Alături cu bunii şi pruncii
La Balcic, la Balcic să stea.
Stella Maris, Stella Maris,
Pâlpâind un plâns stingher,
Ca un zbor de Sancta Avis
Dintr-un alt Cadrilater.
O, Doamne, ce mare greşeală,
Ce mare greşeală-am făcut
Când luatu-i-am inima-n ţară
S-o ţinem la Bran, sub un scut!
Ce bine-ar fi fost să rămână
Acolo, la Balcic, un cord
Bătând pentru ţara română
Retrasă din hărţi, mai la nord.
Dar n-a fost să fie, nu este
Permisă nicicând, niciodat,
Prezenţa Reginei aceste
În spaţiul pierdut prin dictat.
Doar inima umbrei rămâne
Să ardă la Balcic, frumos,
Fantoma Armatei Române
Salută cu puştile-n jos.”
Inima la Balcic de Miron Manega
Din păcate, un destin absurd a făcut ca inima reginei să fie luată de acolo și dusă la castelul Bran, pentru a ajunge, în cele din urmă, în depozitul de la subsolul Muzeului Național de Istorie, într-o cutie de plastic. Pentru ca anumite versuri să fie înțelese pe deplin, Eusebiu Ștefănescu, partenerul Mariei Gheorghiu în acest spectacol, va rosti, înainte de interpretarea propriu-zisă a piesei ”Inima de la Balcic”, următorul discurs: „În octombrie 1917, pe linia frontului din Moldova, în fața cotei 443 de la Cireșoaia, la 200 de metri de liniile germane, intra în luptă, în uniformă de ofițer de roșiori, una dintre cele mai frumoase și mai neînfricate femei care s-au identificat vreodată cu destinul acestei țări: principesa Maria, viitoarea regină a României. A fost vocea cea mai hotarâtă pentru rezistența și ofensiva de pe frontul din Moldova, împotriva nemților aproape învingători.Regina Maria a României a fost adorată, de Armata Română, ca un simbol. Pe 24 iulie 1938, înainte de a fi condusa de la Palatul Cotroceni la Curtea de Argeș, pe ultimul ei drum, regina a fost salutată de militari cu baionetele înfipte în pamânt și patul armei în sus, gest extrem și unic, pe care Armata nu l-a mai făcut niciodată, pentru nimeni. Semnificația gestului era dramatică: „Ne îngropăm odată cu tine!”… Armatei Române i se stinsese simbolul și nu mai avea pentru cine să lupte.Inima Reginei a rămas însă la Balcic. Potrivit ultimei dorinţe înscrisă în testament, Maria a dorit ca inima să-i fie scoasă din piept şi aşezată într-o casetă din argint, iar caseta să fie depusă în capela Stella Maris din grădina castelului construit de ea la Balcic. A rămas la Stella Maris numai doi ani, până în 1940. Prin cedarea Cadrilaterului, inima a fost luată și adusă la Bran, de către fiica cea mică a reginei, Principesa Ileana (devenita ulterior Maica Alexandra). A fost așezată într-o într-o criptă special amenajată în stânca Măgurii Branului din apropiere.La 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran de la vremea aceea, Titus N. Hașdeu, însoțit de mai mulți activiști de partid, a deschis cripta și a forțat cu o rangă sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit caseta de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran.În martie 1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul de la subsolul Muzeului Național de Istorie a României, unde s-a aflat până anul acesta”…
sursa: bucurestiivechisinoi.ro
Maria Gheorghiu s-a născut la Reșița, România, la 28 august 1963. La vârsta de trei ani a început să studieze baletul. A moștenit talentul artistic de la părinții și bunicii săi. A studiat oboiul, pianul și vioara la Școala de Muzică din orașul natal, absolvind-o în anul 1977. S-a alăturat apoi corului "Miorița", în care a cântat timp de zece ani, sub conducerea dirijorului Doru Morariu. Apoi a făcut parte din Cenaclul Atheneum din Reșița, în care recita poezii. Are o fiică, Maria Cassandra.
Maria Gheorghiu a participat la festivaluri de muzică folk alături de artiști ca Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru, Ștefan Iordache, Dorel Vișan, Eusebiu Ștefănescu, Valeria Seciu, Anda Călugăreanu, Ducu Bertzi, Daniel Iancu, Nicu Alifantis, Victor Socaciu, Vasile Șeicaru, Mircea Vintilă, Tatiana Stepa, Ștefan Hrușcă, Mircea Baniciu, Ovidiu Mihăilescu. Încă de la începutul carierei a fost susținută de folkistul și compozitorul Valeriu Sterian, alături de care a lansat piesele "Maria de Mangop", "Bocetul lui Ioan cel fără de mormânt" și "Ușa ce-o încui". Cea care a sfătuit-o să urmeze o carieră muzicală a fost marea actriță Leopoldina Bălănuță, iar cea care i-a sugerat să cânte colinde a fost actrița și cântăreața Anda Călugăreanu.
În 1984 a cântat în Cenaclul Flacăra. După 1989 a avut turnee în Franța, Danemarca, Norvegia, Grecia, Austria, Canada. În 1993 a obținut trofeul prestigiosului festival național de muzică folk, "Om Bun".
În 1995, Maria Gheorghiu a lansat prima casetă audio, Lacrimi în flăcări. În 1997 a lansat albumul Canon și Maria Gheorghiu, iar în 1996 a apărut primul său album de colinde, Pe la case luminate. A colaborat cu renumiți compozitori, precum Eugen Mihăescu și Adrian Ordean, în 1999 lansând albumul Floare de vârtej. Versurile cântecelor sale aparțin unor poeți celebri, precum Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Adrian Păunescu, Mihai Eminescu, Octavian Paler, Miron Manega, Camelia Radulian, Clara Mărgineanu.
În 2002, albumul Pe la case luminate a fost reeditat, iar în 2004 Maria Gheorghiu a lansat un nou album, Timp netrăit. A susținut un recital alături de Orchestra Filarmonicii din Kiev, în 2006, chiar înainte de a reedita albumul Floare de vârtej, în 2007.
Începând cu 2008, Maria Gheorghiu a susținut numeroase spectacole alături de trupa Atelier. În majoritatea aparițiilor de pe scenă este acompaniată de pianistul Radu Grațianu.
În 2010, Maria Gheorghiu a lansat albumul Curcubeu, urmat în 2013 de un album "Best of", intitulat De 20 de ani "Om bun", care include cântece din 1993 și apărute ulterior, precum și patru melodii noi.
Între anii 2013-2015, Maria Gheorghiu a susținut spectacolul Sub zodia Mariei, avându-i ca parteneri de scenă pe pianistul Radu Grațianu și pe actorii Eusebiu Ștefănescu, Adriana Trandafir, Tomi Cristin, Adrian Păduraru. Spectacolul este dedicat unor personalități feminine cu numele Maria, care au influențat destinul României și al lumii. Cele patru Marii evocate sunt: Fecioara Maria, prințesa bizantină Maria de Mangop, Regina Maria a României și cântăreața Maria Tănase, cea supranumită "pasărea măiastră".
De asemenea, Maria Gheorghiu a colaborat cu muzicienii Dominique Voquer și Anette Bonneville. [2] În afara activității muzicale, Maria Gheorghiu moderează emisiuni și programe muzicale pentru Radio România și Radio București FM, unde promovează muzica folk și publică articole de presă.
Proiectul "Folk fără vârstă", prezentat de Maria Gheorghiu, a fost derulat timp de șapte ani de către Radio România și a făcut obiectul unora dintre emisiunile sale de la Radio România București FM. El s-a desfășurat în principalele colegii și licee bucureștene, cu extindere și la unele facultăți. S-au organizat și cateva Gale "Folk fără vârstă", la acestea participând majoritatea folkiștilor din garda veche, dar și din cea nouă. Proiectul a fost organizat cu sprijinul nemijlocit al fabricii de instrumente muzicale, Hora Reghin.
Maria Gheorghiu a făcut parte din juriul a numeroase festivaluri de muzică folk, de multe ori fiind desemnată președintă a juriului: Tatiana Stepa - Mizil, Toamna Baladelor, Flori de gheață și MiniStar Cireșar - București, Acustic Live Festival - Reghin, Dor de Folk - Brașov, Fălticeni Folk - Fălticeni.
Influențe
La începutul carierei, Maria Gheorghiu a fost inflențată de cantautoarele Joan Baez și Marcela Saftiuc.
Este pasionată de fado. Renumita artistă portugheză Dulce Pontes a felicitat-o pentru modul în care interpretează celebrul său cântec Canção do Mar.
Este singura interpretă care cântă Ave Maria, celebra lucrare a lui Franz Schubert, în limba română. Textul a fost scris de Horațiu Bena în 1938.
Maria Gheorghiu și Regina Maria a României
Maria Gheorghiu este singura cântăreață din România care a dedicat un cântec unui monarh, și anume Reginei Maria a României. Cântecul se intitulează Inima de la Balcic și a fost compus în anul 2013, chiar în stațiunea Balcic de la malul Mării Negre, pe care Regina Maria a iubit-o foarte mult. Versurile cântecului aparțin poetului Miron Manega.
Discografie
1995 – Lacrimi în flăcări – Producător, Roton
1996 – Pe la case luminate (album de colinde) – Producător, Alpha Sound
1997 – Canon și Maria Gheorghiu – Producător, Alpha Sound
1999 – Floare de vârtej – Producător, Intercont Music
2002 – Pe la case luminate, reeditat – Producător, Intercont Music
2004 – Timp netrăit – Producător, Maria Gheorghiu
2007 – Floare de vârtej, reeditat – Producător, Intercont Music
2010 – Curcubeu – Producător, Intercont Music
2013 – De 20 de ani „Om bun” – Producător, Patria Records
Referințe
^ „Maria Gheorghiu: „Cântecele mele sunt scrise cu sângele meu"”. 19 decembrie 2013. Accesat în 31 octombrie 2015.
^ a b „Romanian Leaders: Maria Gheorghiu”. Accesat în 1 noiembrie 2015.
^ „DE ZIUA TA! Maria Gheorghiu, interpretă de muzică folk”. 28 august 2015. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ a b c d Badulescu, Marina (20 aprilie 2015). „PORTATIV ROMÂNESC: Maria Gheorghiu”. agerpres.ro. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Popa, Loreta (28 august 2014). „Astăzi e ziua ta, Maria Gheorghiu”. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Partoș, Andrei (3 septembrie 2013). „Invitată: Maria Gheorghiu”. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Badulescu, Marina (31 octombrie 2015). „Sub zodia Mariei”. Accesat în 31 octombrie 2015.
^ „Radio București FM”. Accesat în 10 decembrie 2015.
^ „Folk fără vârstă”. Accesat în 10 decembrie 2015.
^ Andronie, Dana (8 aprilie 2011). „Rațiunea de a nu te târî printre dobitoace”. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ Manega, Miron (8 octombrie 2013). „ROMÂNISM ÎN CADRILATER. Bustul Reginei Maria, realizat de Milița Petrașcu, a fost donat Muzeului de la Balcic”. Accesat în 31 octombrie 2015.
^ Matache, Marius (19 iunie 2014). „Maria Gheorghiu – Inima de la Balcic”. Accesat în 29 octombrie 2015.
^ a b c d e f g h i „Maria Gheorghiu Discography”. Accesat în 29 octombrie 2015.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
„Pentru prima oară, după 73 de ani de la pierderea Cadrilaterului, un desant spiritual românesc a pus piciorul în Castelul de la Balcic al Reginei Maria”. Aceste cuvinte au fost rostite de Maria Gheorghiu sâmbătă seara, pe scenă, la Gala Festivalului „Om bun”, şi se refereau la un eveniment important la care tocmai participase, în chiar aceeaşi zi.
E vorba de dezvelirea, în castelul de la Balcic, a copiei în bronz a bustului Reginei Maria, realizat de Milița Petraşcu. Statuia a fost turnată la inițiativa Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni (preşedinte Prof. Dr. Victor Crăciun), în colaborare cu Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa.
Momentul cel mai emoţionant a fost cel ilustrat de Maria Gheorghiu şi Daniel Iancu: interpretarea melodiei „Inima de la Balcic” pe versuri de Miron Manega. Jumătate dintre cei prezenţi îşi ştergeau lacrimile, ba unii chiar plângeau de-a binelea. Amănunt nu lipsit de importanţă, cei mai emoţionaţi şi mai înlăcrimaţi erau câțiva etnici români din Bulgaria, invitaţi sau participanţi activi la eveniment.(altmarius.ning.com)
La mulți ani, Maria Gheorghiu!
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Timp Liber
