Timp Liber

VIDEO Astăzi despre Ion Caramitru | Actorul care ne-a încântat înfruntând șicanele vremii și ne-a anunţat că suntem liberi

Ziarul de Vrancea
9 mar 2024 4272 vizualizări

Actorul Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, la 9 martie 1942, într-o familie de aromâni - mama născută lângă Salonic, într-un sat numit Gramatica, iar tatăl în partea albaneză a oraşului Korcea, de religie creştin ortodoxă.

 

a recitat poezia „Glossă” în intregime, iar această strofă:

„Nu spera când vezi mișeii

La izbândă făcând punte,

Te-or întrece nătărăii,

De ai fi cu stea în frunte;

Teamă n-ai, căta-vor iarăși

Între dânșii să se plece,

Nu te prinde lor tovarăș:

Ce e val, ca valul trece”

mai ales prin modul sugestiv în care a a spus „tovarăș” i-a adus suspendarea de pe postul de televiziune

 

Este absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" Bucureşti (promoţia 1964).

A fost actor şi regizor al Teatrului "Lucia Sturza Bulandara" (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestei instituţii.

A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Suto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A interpretat roluri principale în 40 de filme.

Este preşedinte al Uniunii Teatrale din România de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Premii teatrale: în 1975, 1979, 1981 şi 1985 a fost desemnat "Cel mai bun actor al anului". Premii pentru film: Premiul revistei "Cinema" pentru interpretare (1976); Premiul Asociaţiei Cineaştilor (1980); Premiul special al juriului pentru rolul principal din filmul "Luchian" la Festivalul Naţional al Filmului de la Costineşti (1984).

A fost decorat, în 1995, de regina Elisabeta a Marii Britanii cu titlul de "Cavaler de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic". În 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi.


În zilele de 21 şi 22 decembrie 1989, Caramitru s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticeauşiste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.

Conform spuselor lui Ion Caramitru, bunicul său fusese învăţător în slujba statului român în comunităţile de aromâni din Balcani. În haosul interbelicului, după prăbuşirea Imperiului Otoman, familia sa a ajuns în Cadrilaterul proaspăt alipit României Mari. Împroprietăriţi generos de statul român şi integraţi rapid în viaţa economică a ţării, membrii familiei îşi vor vedea echilibrul fragil dat peste cap, din nou, când Pactul Ribbentrop-Molotov îi va forţa să plece. Cedarea către Bulgaria a Cadrilaterului i-a adus în 1940, în Bucureşti, iar doi ani mai târziu, la 9 martie 1942, pe strada C.C. Arion din zona Gării de Nord, se năştea viitorul actor Ion Horia Leonida Caramitru. Va copilări în sânul unei familii de aromâni cu numeroşi cântăreţi cunoscuţi pe scena muzicală a ţării.n 1948, familia s-a mutat lângă Parcul Carol, dar România intrase sub o altă zodie politică. Pe 30 ianuarie 1947, la doar cinci ani, Ion Caramitru trăia prima transformare radicală a statului român din viaţa sa: proclamarea Republicii Populare Române. La următorul eveniment avea să joace un rol central, cu toate că se va întreba constant apoi cât de radical a fost, de fapt. „Au fost hăituţi şi încarceraţi marea lor majoritate pentru acuzaţia de mici burghezi, ascunzători de valori, după naţionalizare. Tatăl meu a stat aproape nouă ani, în trei etape, în puşcărie. Toţi au tras, toţi ai mei au stat în puşcărie. Cu excepţia mea, care eram prea mic. Primul meu contact cu Securitatea s-a întâmplat atunci când aveam şapte ani şi jumătate. Au intrat noaptea peste noi, au spart uşile, au făcut percheziţie, i-au scos din pat pe mama şi pe tata şi pe sora mea. I-au luat pe toţi. Unul a zis să mă ia şi pe mine. M-a întrebat câţi ani am şi, când a aflat, m-a lăsat acasă“, povestea actorul despre viaţa familiei sale în prima perioadă a regimului comunist, într-un interviu pentru „Evenimentul Zilei“ din 2014„Eu nu am fost membru în Partidul Comunist şi nici într-un alt partid politic până în anul 1997. Am fost un susţinător al PNŢCD, crezând că el era singurul partid care putea asigura o eliberare necondiţionată de trecutul apropiat. Şi, până la un punct, am avut dreptate. Am devenit ministrul Culturii datorită dorinţei colegilor de la Uniunea de creatori, care au mers la domnul Ion Diaconescu, care era pe atunci preşedintele CDR, cerându-i să mă numească ministru al Culturii. Am intrat în PNŢCD în vara anului 1997. Era firesc s-o fac şi nu regret nici astăzi acest lucru, pentru că speram la o reconstrucţie a societăţii româneşti pe nişte principii democratice. S-au petrecut însă nenumărate crize guvernamentale şi de sistem care au făcut ca PNŢCD să facă foarte multe greşeli”, spunea Ion Caramitru într-un interviu acordat în 2011 în Canada. Folclorul Revoluţiei a mai reţinut şi o altă expresie pe care Ion Caramitru, însufleţit, alegându-şi cuvintele cu atenţie, o va rosti în primele clipe de televiziune liberă: „Fraţilor, mulţumită lui Dumnezeu, ne aflăm în studioul de televiziune. Am reuşit să ajungem aici în spatele tancurilor, cu armată, şi cu studenţime, şi cu oamenii pe care-i vedeţi aici, şi cu mii şi mii de români şi de alte naţionalităţi care ne-au condus. (...) Am învins! Am învins!“. Acel strigăt de victorie se va dovedi cel puţin prematur, iar peste ani actorul va recunoaşte: „Revoluţia la care am participat eu nu a reuşit. Revoluţia la care a participat Sergiu Nicolaescu a reuşit, asociindu-l pe el cu puterea lui Ceauşescu”. (adev.ro)

 

   VIDEO Ion Caramitru, cel care a deschis prima transmisie live a Televiziunii Române din timpul Revoluției din decembrie 1989

La 11 decembrie 1996 este desemnat ministru al Culturii, odată cu învestirea Guvernului Victor Ciorbea. Era, la acea dată, neînregimentat politic. Ulterior, se înscrie în PNŢCD. În Cabinetele prezidate de Radu Vasile şi Mugur Isărescu a deţinut acelaşi portofoliu până la sfârşitul anului 2000.

În 2007, Ion Caramitru a montat spectacolul opera-teatru "Tragedia lui Carmen", în varianta lui Peter Brook şi Marius Constant, după opera lui Bizet, a cărui premieră a avut loc la Sibiu, în curtea interioară a Muzeului de Istorie.

A regizat spectacolul "Evgheni Oneghin", de Piotr Ilici Ceaikovski, care a fost pus în scenă pe 22 martie 2009 la Opera Naţională Bucureşti, la 14 ani după ce marele actor a regizat această operă în Irlanda.

În anul 2008, Ion Caramitru revine pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, la 44 de ani de la debutul său, care s-a produs chiar aici. Interpretează rolul titular în piesa "Eduard al III-lea" de Shakespeare, în regia lui Alexandru Tocilescu şi scenografia lui Dragoş Buhagiar. De asemenea, semnează regia uneia dintre premierele stagiunii 2008-2009 a TNB - "Şapte dintr-o lovitură", montare după o piesa scrisă de Lia Bugnar, special pentru cei şapte tineri actori recent angajaţi la Teatrul Naţional.

Sursa: Hotnews.ro

Citță și

Show original cu Johny Raducanu si Ion Caramitru

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.