Timp Liber

Astăzi despre Ioan Petru Culianu, profesorul român asasinat „în stil KGB” la Chicago

Ziarul de Vrancea
4 ian 2022 4257 vizualizări

Ioan Petru Culianu (n. 5 ianuarie 1950, Iași - d. 21 mai 1991, Chicago) a fost un istoric al religiilor, scriitor și eseist de origine română. A fost profesor de istoria religiilor invitat la Chicago Divinity School. Discipol și protejat al lui Mircea Eliade. A fost asasinat prin împușcare, la 21 mai 1991, în clădirea Universității din Chicago, după ce primise cartea verde și urma să fie angajat ca profesor asociat la Divinity School. Crima nu a fost elucidată.

Familia Culianu are rădăcini aromâne, venind din Macedonia (provincie a Imperiului Otoman) în Moldova pe la 1700. Străbunicul patern al lui Ioan Petru Culianu, matematicianul Neculai Culianu, junimist, apropiat al lui Titu Maiorescu, a fost rector al Universității din Iași [(1880-1898]). La începutul sec. XX, boierii Culianu erau universitari, agricultori, oameni politici. Familia se înrudea cu Garabet Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Zizi Lambrino și Mihail Sadoveanu. Bunicul din partea mamei, Petru Bogdan, întemeietorul primei catedre de chimie fizică din țară, a fost profesor la Universitatea din Iași, fiind alternativ rector și prorector al aceleiași Universități între 1926 și 1940.[2]

Copilăria și adolescența

Ioan Petru Culianu s-a născut la Iași, fiind al doilea copil al Elenei Bogdan, profesor de chimie anorganică la UAIC, și al lui Sergiu-Andrei Culianu, avocat și profesor ieșean. Între septembrie 1956 și iulie 1967, Ioan Petru Culianu urmează cursul primar, gimnaziul și liceul la școala „Vasile Alecsandri” (care funcționează în acest interval în fostele case Alecsandri, în apropierea Facultății de Medicină).[3]

Student în București

Ioan Petru Culianu s-a mutat în 1967 la București pentru a urma Facultatea de Litere a Universității din București. Strămutarea a fost dureroasă, chiar el mărturisind în volumul „Păcatul împotriva spiritului” că a fost o experiență dură care l-a făcut apoi să se poată adapta cu ușurință oriunde în lume. A absolvit secția de italiană cu teza „Marsilio Ficino și platonismul în Renaștere”. A fost coleg cu Silviu Angelescu, Victor Ivanovici, Dumitru Radu Popa, Șerban Anghelescu, prieten cu Dorin Liviu Zaharia. O influență deosebită asupra lui Ioan Petru a avut-o profesorul Cicerone Poghirc, un adevărat mentor al său.

Exil în Italia

Fiind membru PCR, primește o bursă și reușește să plece, în iulie 1972, la cursurile de vară de la Perugia, Italia. După terminarea bursei solicită azil politic. Ca urmare, este internat într-un lagăr de refugiați din Latina unde suferă o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973 - 1976 studiază istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano unde, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi, scrie o lucrare de licență despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas (Gnosticismo e pensiero moderno: H. Jonas).

Olanda

În 1976 s-a stabilit în Groningen, Olanda, unde va sta doisprezece ani, angajat întâi ca asistent de română și din 1986 (v. scrisoarea lui Culianu către Mircea Eliade din 14 ian. 1986) pe post de conferențiar (Associate Professor) la catedra de limbi romanice a lui Noomen. Perioada aceasta a fost deosebit de prolifică: douăzeci și șase de studii, șaizeci și patru de articole și recenzii, patru cărți de specialitate despre religii.

SUA

A plecat în SUA în 1986, chemat întâi ca visiting professor, apoi ca profesor titular la Chicago Divinity School, instituție a Universității din Chicago. Se logodește cu Hillary Wiesner.

Asasinarea

A fost asasinat la 21 mai 1991, la Chicago, în plină forță creatoare. Înainte de asasinarea în stil KGB („O tipică execuție în stil KGB-ist”, a comentat ulterior Ion Pacepa 0primise scrisori de amenințare cu moartea; amenințările se intensificaseră în urma publicării unui interviu incendiar în Revista 22 din 5 aprilie 1991, ca și în urma vizitei la Chicago a fostului suveran al României, Regele Mihai I, și a familiei regale, în aprilie 1991. Pe fondul unei puternice campanii antiregaliste care se desfășura în România, Ioan Petru Culianu a militat pentru o schimbare de regim, pentru revenirea Regelui în țară.

În ce privește mobilul crimei, scenariul cu cea mai mare "priză" a fost acela că profesorul Culianu a fost asasinat din cauza criticilor aduse Guvernului Român, el afirmând în mai multe rânduri că Securitatea încă funcționează ca parte a Serviciului Român de Informații, deși oficialii români susțineau că a fost desființată în timpul Revoluției.[7]

Cariera universitară

Doctorat de Stat la Sorbona (Paris IV) în ianuarie 1987, cu teza Recherches sur les dualismes d'Occident. Analyse de leurs principaux mythes, sub conducerea profesorului Michel Meslin care dezvoltă lucrarea (de doctorat ciclu III, necesar pentru înscrierea la doctoratul de stat) despre gnosticism, susținută cu un juriu al cărui președinte a fost Mircea Eliade.

Mircea Eliade îi aranjează să țină două conferințe la Chicago în 1986 (v. Dialoguri întrerupte, Polirom, Iași, 2007), chemat ca visiting professor. În aceeași calitate de visiting professor mai ține două conferințe la Chicago Divinity School în 1987 după ce obține doctoratul de Stat de la Sorbona. În 27 octombrie 1988 participă la Workshop on Ancient and Medieval Rhetoric la Chicago (v. L.A.I, 18 mai 1992, p. 7, bio-bibliografia scrisă de Culianu în noiembrie 1990 în vederea angajării ca profesor asociat) la Chicago Divinity School. În 14 ianuarie 1989 participă la seminarul 'Utopia' organizat de Committee on Continuing Education, Univ. Chicago, iar pe 12 februarie 1989 conferențiază în Italia despre Orient și Occident (la Assisi) și despre istoria religiilor la Roma (13 februarie 1989). În 1990 ține două conferințe ca visiting professor la Chicago (pe 23 ianuarie și pe 9 februarie apoi în Italia, pe 9 aprilie 1990 la Siena-Arezzo despre Mythanalisis. In ultimul său an de viață, pe 20 aprilie 1991 participă la un colocviu la Cornell University cu lucrarea The body in Western Civilization. A survey of Recent Literature (v. bio-bibliografia lui Culianu în L.A.I. din 18 mai 1992, p. 7).

Specializat în gnosticism, creștinism timpuriu, istoria și cultura Renașterii, este autorul a trei cărți publicate cu ajutorul lui Mircea Eliade la mari edituri din Franța și Italia, traduse apoi în engleză: Eros et magie à la Renaissance. 1484 1984, The Tree of Gnosis: Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism 1992 sau Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein 1991.

Implicare civică

Deși membru PCR la plecarea din țară și apropiat al „Red Brigades” prin iubita sa, Paola, pentru scurt timp arestată în 1977 într-o afacere de procurare de arme (v. Dialoguri întrerupte, 2007), Culianu a fost un critic foarte dur și lucid al regimului politic comunist iar după decembrie 1989 a atacat virulent regimul neocomunist al lui Ion Iliescu (considerând revoluția drept o lovitură de stat pusă la cale în primul rând de KGB, care i-a sprijinit pe beneficiarii ei ulteriori). Documentele aflate în arhiva Securității au arătat că monitorizarea informativă a lui Culianu a continuat și în anii ´70-´80, după emigrarea sa în Occident, în dosarul CNSAS existând rapoarte despre el datate din 1973 sau 1984 - 1985, perioade în care se afla în lagărul de refugiați de la Latina și, respectiv, în Olanda, la Groningen.[8]

Ioan Petru Culianu a scris numeroase articole de tentă politică pe care le-a publicat în săptămânalul Lumea liberă românească din New York (adunate postum în volumul Păcatul împotriva spiritului), articole împotriva statului totalitarist, fie el comunist, fie fascist. Mișcarea legionară a fost de asemenea o țintă a sa, ironizând-o în nuvela „Jormania” drept „Garda de Lemn”.[9]

Opere

Scrieri in limbi străine

    Mircea Eliade, Assisi, Cittadella Editrice, 1978; Roma, Edizioni Settimo Sigillo, 2008

    `Religione e accrescimento del potere`, in ``Religione e potere``, G. Romanato, M.G. Lombardo, Ioan Petru Culianu, Genoa, Marietti, 1981

    ``Iter in silvis: Saggi scelti sulla gnosi e altri studi``, Messina, EDAS, 1981

    The Tree of Gnosis. Gnostic Mythology from Early Christianity to Modern Nihilism, San Francisco, HarperCollins, 1992

    Out of this World. Otherworldly Journeys from Gilgamesh to Albert Einstein, Boston, Shambhala, 1991

    Les Gnoses dualistes d'Occident. Histoire et mythe, Paris, Plon, 1990

    90 Eliade / Culianu, Dictionnaire des religions, Paris, Plon, 1990

    La collezione di smeraldi, Milano, Jaca Book, 1989, povestiri

    `Il rotolo diafano`, Roma, Elliot, 2010

    I miti dei dualismi ocidentali, Milano, Jaca Book, 1989

    Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, Roma, L"Erma" di Bretschneider, 1985

    Eros et magie à la Renaissance. 1484, Paris, Flammarion, 1984

    Expériences de l'extase. Extase, ascension et recit visionnaire, de l'Hellénisme au Moyen-Age, Paris, Payot, 1984

    Psychanodia I : A Survey of the Evidence Concerning the Ascension of the Soul and Its Relevance, Leiden, Brill, coll., Etudes préliminaires aux Religions Orientales dans l'Empire Romain, 1983

Studii de istorie a religiilor

    Eros și magie în Renaștere. 1484, București, Nemira, 1994, 1999; Iași, Polirom, 2003, 2011, 2015

    Călătorii în lumea de dincolo, Studiu introductiv de Andrei Oisteanu, București, Nemira, 1994,1999; Iași, Polirom, 2003, 2007, 2015

    Gnozele dualiste ale Occidentului. Istorie și mituri, București, Nemira, 1995; Iași, Polirom, 2004, 2015

    Eliade/Culianu, Dicționar al religiilor, București, Humanitas, 1993, 1996; Iași, Polirom, 2007

    Arborele gnozei: mitologia gnostică de la creștinismul timpuriu la nihilismul modern, București, Nemira, 1999; Iași, Polirom, 2005, 2015

    Experiențe ale extazului, București, Nemira, 1997; Iași, Polirom, 2004

    Psihanodia, Nemira, 1997; Polirom, 2006

    Mircea Eliade, Nemira, 1995, 1998; Polirom, 2004

    Păcatul împotriva spiritului, Nemira, 1999; Polirom, 2005

    Religie și putere (Culianu, în colab,), Nemira, 1996; Polirom, 2006

    Studii românești I. Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Nemira, 2000; Polirom, 2006

    Gnosticism și gîndire modernă: Hans Jonas, Polirom, 2007

    Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, Polirom, 2002

    Iocari serio. Știința și arta în gîndirea Renașterii, Polirom, 2003

    Cult, magie, erezii. Articole din enciclopedii ale religiilor, Polirom, 2003

    Dialoguri întrerupte. Corespondență Mircea Eliade - Ioan Petru Culianu, Iași, Polirom, 2004, 2013; traducere in japoneza 2015

    Iter in silvis I. Eseuri despre gnoză și alte studii, Iași, Polirom, 2012

    Iter in silvis II. Gnoză și magie, Iași, Polirom, 2013

    Marsilio Ficino (1433-1499) și problemele platonismului în Renaștere, Iași, Polirom, 2015

    Ficțiune

    Pergamentul diafan, București, Nemira,1994

    Pergamentul diafan. Ultimele povestiri, București, Nemira, 1996; Iași, Polirom, 2002

    Hesperus (roman), București, Univers, 1992; București, Nemira, 1998; Iași, Polirom, 2004

    Arta fugii, Iași, Polirom, 2002

    Jocul de smarald (în colaborare cu H.S. Wiesner) (roman), Iași, Polirom, 2005, 2007[10]

    Tozgrec (roman), Iași, POLIROM, 2010

Opere scrise in colaborare

    Dicționar de istorie a religiilor (în colaborare cu Mircea Eliade)

Cărți despre Culianu

    Dorin David, "Thinking Interrupted / Comprehending Culianu's Model, from Gnosis to Constructal Law", Amazon

    Dorin David, "De la Eliade la Culianu. I", Eikon, 2010

    Elemire Zolla, Ioan Petru Culianu, Alberto Tallone Editore, 1994

    Ted Anton, Eros, Magic and the Murder of Professor Culianu, Northwestern University Press, 1996, versiunea in limba română, Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu, traducere de Cristina Felea. Prefața de Andrei Oișteanu, Bucuresti, Nemira, 1997; Iași, Polirom, 2005

    Claudio Gatti, Il Presagio. Un thriller esoterico, Milano, Rizzoli, 1996; versiunea în limba română, Prevestirea. Thriller esoteric, traducere de Geo Vasile, Iași, Polirom, 2005[11]

    Andrei Oișteanu, Mythos & Logos. Studii și eseuri de antropologie culturală, secțiunea „In memoriam Ioan Petru Culianu”, București, Nemira, 1997, ediția a II-a, 1998

    Andrei Oișteanu, Religie, politica si mit. Texte despre M. Eliade si I.P. Culianu, Ed. Polirom, Iasi, 2007; ediția a II-a, revazuta, adaugita si ilustrata, Ed. Polirom, Iasi, 2014;

    Ion Coja, Marele manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga, București, Editura Miracol, 1999

    Nicu Gavriluță, Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale, Iași, Polirom, 2000

    Nicu Gavriluță (coord.), Ioan Petru Culianu. Memorie și interpretare, Iași, 2002

    ***, Essays in Memory of Ioan Petru Culianu. Edited by Sorin Antohi, vols. I-II, București, Nemira, 2001

    Sorin Antohi (coord.), Ioan Petru Culianu. Omul și opera, Iași Polirom, 2003

    Olga Gorshunova, Terra Incognita of Ioan Culianu, in Etnograficheskoye Obozreniye, 2008 № 6:94-110. ISSN: 0869-5415

    Matei Călinescu, Despre Ioan Petru Culianu și Mircea Eliade. Amintiri, lecturi, reflecții, Iași, Polirom, 2002; ediția a II-a, 2005

    Andrei Oișteanu, Religie, politică și mit. Texte despre Mircea Eliade și Ioan Petru Culianu, Iași, Polirom, 2007, 2014

    Marcello de Martino, Mircea Eliade esoterico. Ioan Petru Culianu e i 'non detti', Roma, Edizioni Settimo Sigillo, 2008

    Horia-Roman Patapievici, Ultimul Culianu, București, Humanitas, 2010.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.