Timp Liber

Astăzi despre Geta Brătescu - un artist complet - a realizat lucrări de grafică, gravură, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalație, film (de animatie, 8 mm, video)

Ziarul de Vrancea
18 sep 2020 1705 vizualizări

Geta Brătescu urmează Facultatea de Litere a Universității București în perioada 1945 – 1949, profesori: George Călinescu și Tudor Vianu, apoi Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” București între 1969 – 1971. (Începe studiile de artă în 1945 la Academia de Arte Frumoase, sub îndrumarea maestrului Camil Ressu, dar este forțată să le întrerupă din cauza cenzurii comuniste.)

Prezență distinctă în arta contemporană românească, artist complet care alege ca mijloc de expresie atât mediile tradiționale cât și pe cele noi, Geta Brătescu realizează lucrări de grafică, gravură, desen și colaj textil, tapiserie, obiect, actiune, fotografie, foto-instalație, film (de animatie, 8 mm, video).


Opera

Accepțiunea suprarealistă a obținerii unei spontaneități egale în desen și pictură ca în scris este problematică pentru Geta Brătescu, deoarece exigența «imediateței» este bruiată de infuziunea memoriei. Artista depășește această dificultate, încorporând în desenul «automatic » emergența formelor atunci când mâna transcrie ceea ce îi dictează mintea, într-o mișcare care nu renunță la imboldul ei creator.

Artista a demonstrat o preocupare permanentă pentru procesualitate. Una din lucrările ei emblematice este instalația Către alb (1976) în care mai multe idei artistice dezvoltate anterior converg într-o sinteză unică. În seria de fotografii alb negru artista este treptat acoperită de alb, absorbită de spațiul înconjurător al atelierului supus aceleiași metamorfoze către alb - o transformare a interiorului care ne amintește de Merzbau ansamblul constructivist al lui Kurt Schwitters.

Multe din lucrările Getei Brătescu pornesc de la ideea de artificiu. Pentru ea, conceptul este de o importanță centrală în înțelegerea artei și a creativității în general. Multe din lucrările ei surprind artificialitatea lor inerentă, captând mișcarea tranzitorie de la natură la cultură.

Geta Brătescu este prinsă într-o mișcare contradictorie, dezvoltând artificialitatea și admițând în acelasi timp inevitabilitatea ei. Revelatoare în acest sens sunt obiectele cu chipul ei ca o mască, accentuând sau diminuând prezența artificiului. Înalte exemple, trăsături ale chipului ei sunt combinate cu materiale din viața cotidiană, construind obiecte compozite sau colaje care sunt asamblate de multe ori cu umor, căutând participarea privitorului. Ca în alte rânduri, artista trece de la seriozitate la umor, de la gravitate la fantezie nonșalantă și capriciu, de la rigoare conceptuală la inventivitate de neoprit. (Arta Getei Brătescu, text de Magda Radu, Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint ).[5]

Expoziții personale- selecție[6]

    1947 - Galeria „Căminul Artei”, București

    1967 - Sălile Dalles, București (în cadrul Colocviului Constantin Brâncuși)

    1974 - „Magneți”, București

    1975 - Studio 3 TowardsWhite, Galeria Galateea,București și Academia di Romania, Roma

    1976 - „Atelier 3- Către alb”, Galeria Galateea, București

    1980 - Colectia Michael Winter, Hamburg, cu albumul de litografii Mythology

    1981 - Portretele Medeei, Galeria Simeza, București

    1992 – Miturile și povestirile Getei Brătescu, Muzeul Universității din Missouri, U.S.A.

    1999-2000 - Retrospectiva, Muzeul Național de Artă, curator Ruxandra Balaci

    2003 - Atelier 4, Galeria Space (CIAC), curator Irina Cios

    2006 - HTOO3 Gallery, curator Teodor Graur

    2007 - Desene inedite UNAgaleria în expoziția cu titlul “Cinci minute”

    2008 - "Colaj-Desen 1971-2006", Ivan Gallery, București;

    2008 - Galeria Taxispalais,Innsbruck

    2009 - "Faust", expoziție Geta Brătescu la Sibiu

    2009 - „Spaces” Ivan Gallery, București;

    2010 - "Alteritate" Galerie Mezzanin, Vienna[7]

    2010 - „Economia darului”, Galeria The Blade Factory din Liverpool

    2011 - „Alteritate” Galerie Barbara Weiss, Berlin

    2017 - ,,The Studio: A Tireless, Ongoing Space” Camden Arts Centre din Londra

Expoziții naționale de grup – selecție

    1946 - Expoziția oficială de Grafică Alb si Negru, Sala Dalles,București

    1974 – Arta și Energie, Galeria Nouă, București

    1991 - Cartea-obiect, Muzeul de Artă al Colecțiilor, București

    1991 - Sexul lui Mozart, Artexpo, București

    1993 - Ex Oriente Lux, Salla Dalles, București

    1996 - Experiment în arta românească după 1960, București, curator Alexandra Titu

    2000 - In Full Dress, Muzeul Bukhental, Sibiu, curator Liviana Dan

    2001 - Transistionland, Muzeul Național de Artă, curator Ruxandra Balaci

    2007 - Geta Brătescu și Ion Grigorescu „Resurse”, M.N.A.C.,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu

    2010 - A 4-a ediție a Bienalei Internationale de Gravura Experimentala, Centrul Cultural Palatele Mogoșoaia;

Expoziții de grup internaționale-selecție

    1960 Bienala de la Veneția, Pavilionul României Expoziție de grup

    1965,1969 - A doua și a patra Bienală Internațională de Tapiserie, Laussane

    1968 - Expoziția Internațională Penița de Aur, Belgrad

    1983,1987 - Bienala de la Sao Paolo, Brazilia

    1984 - Bienala Europeana de Gravura, Fredrikstad, Norvegia

    1993 - „OSTranenie”-Primul festival internațional video de la Bauhaus, Dessau

    1994 - „Europa, Europa”, Bonn, Germania

    2000 - „Arta Europei de Est în cu Occidentul. De la 1960 până în prezent”,Moderna Galerija, Ljlublijana

    2002 - „În căutarea Bacalniei”, Neue Galerie Graz

    2006 - „Arteast Collection 2000+23”, Moderna Galerjia Lubljiana

    2010 -„Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe”, Muzeul de Artă Modernă din Viena

    2010-2011 -„After the Fall”, Hudson Valley Center for Contemporary Arts (HVCCA);

    2010 - „Image at Work” la Index Foundation și I.C.R. Stockholm, curator: Helena Holmberg;

    2011 - "Vestigii" 1982 Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa[8]

Film și video/Performance[9]

    1970 - „Plimbarea lui Esop”, desen animat

    1971 - „Către alb”, Performance, înregistrare fotografică de Mihai Brătescu;

    1977 - „Mâini” („Pentru ochi, mâna trupului meu îmi reconstituie portretul”), (alb-negru); imaginea Ion Grigorescu;

    1977 - „Atelierul”, (alb-negru); imaginea Ion Grigorescu;

    1992 - „Earthcake” (V H S), imaginea Alexandru Solomon;

    1993 - „Cocktail automatic” (Beta S P); co-autor Alexandru Solomon;

    1993 - „2x5” - un film realizat în colaborare cu Alexandru Solomon;

Premii și distincții[10]

    1965 - Premiul pentru Artă Decorativă al Uniunii Artiștilor Plastici din România

    1970 - Premiul Revistei „Arta”

    1993 – Premiul „Ion Andreescu” ,decernat de Academia Română

    2008 - Premiul Național pentru Arte Vizuale

    2008 - Titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Arte,București.[4]

Cărți publicate

    De la Veneția la Veneția, eseuri, Editura Meridiane, 1970;

    Atelier Continuu, eseuri, Editura Cartea Românească, 1985;

    Atelier Vagabond, eseuri, Editura Cartea Românească, 1993;

    A.R., roman, Fundația Culturală Secolul 21, 2000;

    Peisaj cu om, proză scurtă, Fundația Culturală Secolul 21, 2002;

    Ziua și Noaptea, Fundația Culturală Secolul 21, 2004;

    Copacul din curtea vecină, Fundația Culturală Secolul 21, 2009.

Texte ilustrate

    Goethe-Faust, traducere de Ștefan Augustin Doinaș desene Geta Brătescu, Editura Univers, 1983

    Esopia de Nastratin Hogea

    Mutter courage de Bertolt Brecht

    Ciuma de Albert Camus,Revista „Secolul 20”,p.75-165,Nr.6,Anul 1964

    Concepția Machetei Revistei Secolul 20/21

Lucrări de Geta Brătescu în Muzee - selecție

    Muzeul Național de Artă Contemporană din București MNAC

    Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA

    Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig din Viena[1]

    Arteast Collection 2000+23, Moderna Galerija Ljubljana din Slovenia[2]

Note

    ^ a b c d Geta Bratescu, Munzinger-Archiv, accesat în 9 octombrie 2017

    ^ a b Geta Brătescu, Archive of Fine Arts

    ^ a b Famous Romanian artist Geta Brătescu dies at 92 (în engleză), accesat în 26 septembrie 2018

    ^ a b c Geta Bratescu – Doctor Honoris Causa al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, Educatie / Cultura, UNAgaleria

    ^ Despre Arta Getei Brătescu, text de Magda Radu,Ateliere de artiști din București p.11,Ed.Noimediaprint

    ^ Geta Brătescu, Ateliere de artiști din București, Vol.al 2 lea, p.15, Editura Noimediaprint;

    ^ http://www.contemporaryartdaily.com/2011/01/geta-bratescu-at-mezzanin/

    ^ Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011

    ^ Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București,p. 175, Editat de Centrul Iinternațional Pentru Artă Contemporană,1999

    ^ Geta Brătescu, Dicționarul de Artă Modernă,p.65-66 de Constantin Prut,Editura Albatros,1982

Bibliografie

    Alina Șerban (editor), Album Geta Brătescu “Atelierul/The Studio”, Editura Sternberg Press, 2013

    Geta Brătescu – Atelierele Artistului – The Artist’s Studios, M.N.A.C. Anexa, București/Bukarest și/and M.U.S.U.C., Léon, Spain, 2012, curator Magda Radu

    Ștefan Augustin Doinaș “Geta Brătescu desenand cu ochii inchisi”, Secolul 20, Nr.1-2-3 din 1995

    Irina Cios „Profil ’90: Geta Brătescu – salvarea identității”,în Observatorul cultural, Nr.5 din 2000, p.24

    Călin Dan „Geta Bratescu – Portret, autoportret, precipitare”, în Arta, Nr.7 din 1986, p.23-24

    Andrei Pleșu „Medeea și paradoxul feminității”. Geta Brătescu, Ochiul și lucrurile, Editura Meridiane, 1986, p.148-150;

    Theodor Redlow „Geta Brătescu-Desene pentru Faust”., Arta, Nr.1 din 1985, p.13-14;

    Dan Hăulică „Atelier”, Secolul 20, Nr.11 din 1970, p.120-121

    Anca Arghir (editor), Geta Brătescu, Editura Meridiane, 1967

    Ruxandra Balaci (editor), Album Geta Brătescu, Muzeul de Artă al României- secția Artă Contemporană, București, Editat de Centrul Internațional Pentru Artă Contemporană, 1999

    Geta Brătescu, Ateliere de artiști din București, Vol.al 2 lea, p.11-15,Editura Noimediaprint;

    Catalogul Expoziției Geta Brătescu și Ion Grigorescu „Resurse”, M.N.A.C.,București, curator Ruxandra Balaci, Magda Radu;

    Catalogul Expoziției Geta Brătescu, Galeria Taxispalais, 2008;

    Alexandra Titu, Experimentul în arta românească după 1960, Geta Brătescu p.8,72,101,106,Editura Meridiane, 2003;

    In search of Balkania /În căutarea Balcaniei, Geta Brătescu Neue Galeria Graz, autori:Roger Gonver, Cufer Peter, Peter Weibel;

    Octavian Barbosa, Dicționarul Artistilor Români Contemporani, Geta Brătescup.78-80, Ed. Meridiane, 1976;

    Constantin Prut, Dicționarul de Artă Modernă, Geta Brătescu, p.65-66, Editura Albatros, 1982;

    Ciuma de Albert Camus,Revista „Secolul 20”,p.75-165,Nr.6,Anul 1964;

    Geta Brătescu, Catalogul Expoziției, „Economia darului”, Galeria The Blade Factory Liverpool, 2010;

    Geta Brătescu, Frieze Magazine, Published on 24/09/08 By Burkhard Meltzer;

    http://www.contemporaryartdaily.com/2011/01/geta-bratescu-at-mezzanin/

    Gatalogul Expoziției "Vestigii" 1982, Geta Brătescu, Zona Maco. Mexico Arte Contemporaneo, curator Adriano Pedrosa, Centro Banamex, Hall D, Mexico City, 2011

Interviuri

    Un atelier al incercarilor continue. Interviu cu Geta BRATESCU, Raluca Alexandrescu, Observator cultural - numărul 24, august 2000

    Adriana Oprea, Interview with Geta Brătescu, 24 December 2013

    Christoph Cherix, The Studio is Myself: Interview with Geta Brătescu, 15 February 2015

Legături externe

    Revista Secolul 20/21 - situl oficial al revistei

    Secolul-XX...-Secolul-XXI - articol de Paul Cernat în Observator cultural

    Gallery

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.