Timp Liber

Astăzi despre Constantin Bălăceanu-Stolnici

Ziarul de Vrancea
4 iun 2021 161 vizualizări

Constantin Bălăceanu-Stolnici (n. 6 iulie 1923, București, România) este un om de știință român, medic neurolog, profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului nervos, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România.

Este, de asemenea, Director de Onoare al Institutului de Antropologie "Fr. I. Rainer" al Academiei Române și Președintele de Onoare al Societății Academice de Antropologie. Descendent al Bălăcenilor, veche familie boierească aparținând nobilimii pământene, căreia în secolul al XVII-lea aula imperială vieneză i-a conferit titlul de conte al Sfântului Imperiu Romano-German și i-a concesionat stema.

Bălăceanu-Stolnici a urmat Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, unde a dat bacalaureatul în 1941. Între anii 1941-1947 urmează cursurile Facultății de Medicină din București, obținând în 1948 titlul de Doctor în Medicină și Chirurgie, cu teza Considerații asupra complexului cerebelo-dento-olivar, realizată sub conducerea profesorului Ion T. Niculescu. În 1967 a fost confirmat Doctor în Științe Medicale de către IMF-București și Ministerul Învățământului.

Activitatea didactică

    Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.

Eticheta a fost introdusă în martie 2013

    1944-1949 preparator și asistent la catedra de Anatomie (prof. Gr.T. Popa și apoi prof. E. Repciuc).

    1949-1952 asistent la catedra de Neurologie (prof. N. Ionescu-Sisești). În 1952 este exclus de la catedră și din Institutul Medico-Farmaceutic, pe motive politice.

    1971-1972 profesor suplinitor la catedra de Cibernetică generală la Facultatea de Filozofie a Universității din București.

    Președinte de Onoare al Universității Ecologice din București și profesor de Neuropsihologie și Anatomie a Sistemului Nervos, profesor de Istoria Culturii și Științei.

    Președinte al Societății Ateneul Român.

    Profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franța).

Activitatea de asistență medicală, organizatorică și de conducere

    Extern (1943-1946) și Intern prin concurs (1947-1949) al spitalelor din București.

    Ultimul președinte al Societății internilor și foștilor interni, desființată în mod abuziv în 1948.

    Medic specialist neurolog la Spitalul Colentina (1952-1957) și la Spitalul Dr. Cantacuzino (1957-1965).

    Medic primar neurolog prin concurs la Spitalul "Gheorghe Marinescu" din București (1965-1970).

    Medic primar geriatru și șef de secție la Institutul Național de Gerontologie (1974-1993), din 1991 director general al Institutului.

    Șeful Serviciului Metodologic de Neurologie și Neurochirurgie (1965-1970), cu sarcina de coordonare a activității rețelei naționale medicale în aceste specialități.

Funcții ocupate în prezent

    Efor testamentar al Așezămintelor Brâncovenești (Biserica Domnița Bălașa).

    Membru al Adunării Naționale și al Consiliului Național al Bisericii Ortodoxe Române.

    Președinte al Societății Ateneul Român.

    Director onorific al Institutului de Antropologie al Academiei Române.

    Președinte de onoare al Universității Ecologice din București.

    Președinte al familiarilor Ordinului de Malta din România.

    Președinte C.I.A.D.O. România

Distincții primite

    Doctor honoris causa al Universității "Gr.T.Popa" din Iași, al Universității din Petroșani și al Universității Ecologice din București

    Decorat cu "Crucea Patriarhală"

    Laureat al "Marelui Premiu" al Societății Franceze de Sinteze Înalte

    Meritul Maltez în grad de Ofițer

    Ordinul Steaua României în grad de Cavaler

    Membru de onoare al Grupului de Acțiune Antidrog - România

    Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate

Activitatea de informator al Securității

În 24 aprilie 2007, ziarul "Cotidianul" a dezvăluit faptul că Bălăceanu-Stolnici a fost informator al Securității începând cu anul 1974, având numele de cod "Laurențiu"[2][3].[nefuncțională] Acesta a recunoscut că a semnat notele informative cu pseudonimul Laurențiu, ca informator, pe vremea când era șef de secție în cadrul Institutului Ana Aslan (1974-1993).[4] Chiar dacă legătura sa cu Securitatea a fost făcută cunoscută după 1989, dosarele din arhivele CNSAS au scos însă la iveală că delațiunile semnate de academician cu numele de cod „Laurențiu” nu se refereau doar la pacienții săi străini de la Spitalul „Elias”, așa cum a mărturisit, ci și „la Regele Mihai, la legionari, la Ion Rațiu”.[5]

În ediția Cotidianul din data de 28 noiembrie 2007, articolul intitulat „Bălăceanu-Stolnici, complice la asasinatele de la Europa Liberă” prezintă documente (înscrisuri pe care era dactilografiat numele de cod „Laurențiu”), prin care planuri ale casei lui Vlad Georgescu au fost trimise către fosta conducere comunistă. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nu a confirmat autenticitatea acestor documente.

Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Cotidianul, Constantin Bălăceanu-Stolnici neagă însă aceste afirmații. Cu toate că recunoaște faptul că îl cunoștea pe Vlad Georgescu, acesta nu își explică cum au apărut aceste detalii în dosarul cu numele lui de cod ("Laurențiu") și neagă faptul că Securitatea i-ar fi cerut vreodată să ofere planul casei lui Vlad Georgescu.

Într-un articol demascator-satiric, jurnalistul Neculai Constantin Munteanu, fost editor la Radio Europa Liberă, îl plasează pe Bălăceanu-Stolnici pe locul 4 într-un Top 5 al celor mai scârboși informatori ai Securității: „A lucrat pentru Securitate până la revoluție. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Directia a III-a, Contraspionaj. Ironia sorții, revoluția a pus capăt carierei unui turnător cu vocație și cu perspective. Un destin frânt!”[7][8][9][10]

Publicații

Neuroștiință

    Elemente de Anatomie și Fiziologie a Sistemului Nervos, 1948

    Cibernetica (în colab. cu Edmond Nicolau), 1961

    Elemente de neurocibernetică (în colab. cu Edmond Nicolau), 1967

    Les fondements cybernétiques de l'activité nerveuse, Paris 1971

    Personalitatea umană - o interpretare cibernetică (în colab. cu Edmond Nicolau), 1972

    Fundamentos de neuro- e psicocibernetica (în colab. cu Edmond Nicolau și L. Hollands jr.), Brazilia 1974

    Équilibre du corps et de la pensée (în colab. cu R. Bizé), Paris 1968

    Precursori români în cibernetică, 1979

    De la Ampère la Wiener (lucrare colectivă), 1981

    Neurogeriatria, 1984

    Anatomiștii în căutarea sufletului, 1981

    Dialoguri despre cele văzute și nevăzute, 1995

    Tratat de geriatrie practică, 1998

    Neuropsihologia postmodernistă, 2000

    Structuri centrale ale sistemului nervos, 2001

    Incursiune în lumea sufletului. O abordare antropologică(Editura Paideia), 2003

Diverse

    Cele Trei Săgeți - studiu de istorie națională, 1995

    Saga baronilor du Mont. 900 de ani de istorie politică și militară a Europei, 1995

    Introducere în studiul kabbalei iudaice și creștine, 1996

    Cunoaștere și știință, 1998

    Saga Bălăcenilor, 2001

    Kabbala, între gnoză și magie, 2004

    Antropogeneza și geneza culturii (în colab. cu Ligia Apavaloae), 2006

    Incursiune în antropogeneză (în colaborare cu Cristiana Glavce, Florina Raicu, Ligia Apăvăloae), 2006

    Gândirea magică, geneză și evoluție (în colaborare cu Magdalena Berescu), 2009


De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.