Astăzi despre: autorul unor filme de referinţă din cinematografia românească - „Setea“, seria „Brigada Diverse“, „Columna“ sau „Neamul Şoimăreştilor“ - Regizorul şi scenaristul Mircea Drăgan
Mircea Drăgan s-a născut pe 2 octombrie1932, pe acte fiind trecut pe 3 octombrie, la Gura Ocniţei. A terminat IATC în 1955 ca şef de promoţie la secţia Regie. A debutat în 1957, cu filmul "Dincolo de brazi", şi apoi a regizat "Setea", după romanul lui Titus Popovici, şi "Lupeni 29".Din 1964 a început să predea arta regizorală la IATC, la secţia de regie film, devenind mai târziu rector al acestei instituţii. "Neamul Şoimăreştilor", "Columna", "Brigada Diverse în acţiune", "BD în alertă", "BD la munte şi la mare", "Fraţii Jderi", "Ştefan cel Mare", "Cuibul salamandrelor", "Aurel Vlaicu", "Plecarea Vlaşinilor", "Cucoana Chiriţa" şi "Chiriţa la Iaşi" sunt doar câteva dintre filmele care au rămas în sufletele românilor. (adevarul.ro)
Filmul
„Dincolo de brazi
” evoca un episod din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial: ostasi romani, ajutati de locuitorii unui sat de munte, impiedica retragerea unei unitati germane in toamna anului 1944; printre interpreti erau Colea Rautu, Constantin Lipovan, Florin Paduraru, iar revelatia actoriceasca era Flavia Buref. Tentatia literaturii a dominat inceputurile cinematografice ale regizorului Mircea Dragan. In luna mai a anului 1961 ajungea pe ecrane ecranizarea romanului cu titlu omonim, Setea, de Titus Popovici si filmul a fost un jalon important in evolutia cinematografiei nationale. Valentele realiste ale peliculei – a carei actiune se petrece in -primavara fierbinte- a anului 1945 – au fost bine apreciate in cronicile de premiera, ca si interpretarile devenite emblematice ale unor actori precum Ilarion Ciobanu (la ora debutului in lungmetraj, cu rolul lui Mitru Mot), George Calboreanu (taranul instarit Gavrila Ursu), Colea Rautu (-delegatul de la centru-), Jules Cazaban (baronul Papp de Zerind) sau Sandu Sticlaru (cu replica sa, intrata in -folclor-, pe care o rosteste la izgonirea unui jandarm antipatic: -Adio, mai, adio!-).
In filmografia regizorului Mircea Dragan au alternat, in continuare, pentru o vreme, ecranizarile cu filmele de inspiratie istorica, de istorie mai apropiata sau mai indepartata. In luna februarie 1963, de pilda, prezenta pe ecrane filmul Lupeni *29, consacrat unei greve a minerilor cu consecinte tragice, de trista si dureroasa amintire. Scenariul – la scrierea caruia regizorul colaborase cu Nicolae Tic si Eugen Mandric – deschidea premisele unui -document- cinematografic (filmul avea sa aiba si o continuare, un -ecou- simbolic in creatia aceluiasi regizor, filmul Golgota din decembrie 1966, ale carui personaje principale sunt vaduvele minerilor grevisti impuscati in 1929). Cele doua directii tematice dominante in creatia regizorului Mircea Dragan (ecranizarile si filmele de inspiratie istorica) ajung sa se confunde uneori, cum s-a intamplat cu Neamul Soimarestilor, ecranizarea romanului cu titlu omonim de Mihail Sadoveanu (scenarizat de Alexandru Struteanu si Constantin Mitru si filmat de George Cornea). O distributie numeroasa si prestigioasa a sustinut, atunci, demersul istorico-literar al realizatorilor, printre interpreti numarandu-se George Calboreanu (Stefan cel Mare, la ora -apusului de soare-), Stefan Ciobotarasu, Colea Rautu Dina Cocea, Vasile Boghita (in rolul lui Tudor Soimaru) si multi alti actori importanti (alaturi de debutanta Ana-Maria Nicolau): Ion Besoiu, George Marutza, Toma Dumitriu, Fory Etterle, Amza Pellea, Ioana Dragan, Dem Radulescu, Ernest Maftei, Constantin Rautichi. Critica a fost destul de reticenta la premiera, considerandu-l pe regizor -ispitit de filmul de aventura in costumatie exotica-, ramas la aspectele decorative ale romanului de inspiratie, departe de -fiorul prozei sadoveniene-. Dar filmul a rezistat in timp, datorita – in primul rand – actorilor. Regizorul va aborda in continuare romane istorice sadoveniene, extragandu-si, in deceniul urmator -materie prima- literara si scenaristica pentru alte doua filme inspirate din vremea domniei lui Stefan cel Mare (jucat, de aceste dati, de Gheorghe Cozorici), Fratii Jderi si Stefan cel Mare – Vaslui 1475.Intre timp insa, creatia cinematografica a regizorului Mircea Dragan dobandise noi dimensiuni. Dupa ce, in februarie 1967, intrase spectaculos in lung metrajul romanesc Sergiu Nicolaescu cu filmul de istorie indepartata Dacii, pe scenariul aceluiasi autor, Titus Popovici, regizorul Mircea Dragan a scos pe ecrane (in noiembrie 1968), o -continuare- a filmului anterior, Columna. De asemenea, un jalon important in evolutia cinematografiei nationale, daca ne gandim numai la prestigioasa participare internationala la distributia filmului, cu actori precum Richard Johnson, Antonella Lualdi, Amedeo Nazzari, alaturi de interpreti -ai casei-, ca Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Stefan Ciobotarasu, Gheorghe Dinica, Emil Botta si altii. Sunt evocate in film momentele colonizarii Daciei, din perioada care a urmat cuceririi romane (106-111 d.Ch.), filmul fiind structurat in doua parti distincte: razboiul si pacea. La inceputul anilor *70, Mircea Dragan s-a lansat intr-o experienta inedita – pentru el -, comedia satirica, initiind o serie – scrisa in colaborare cu Nicolae Tic – care a batut recorduri in materie de spectatori, cele trei filme cu -gainari- simpatici, B.D. intra in actiune, B.D. la munte si la mare, Brigada Diverse in alerta. Tot actorii sunt cei care tin sus -steagul- acestor filme – printre ei Toma Caragiu, Dem Radulescu, Jean Constantin, Puiu Calinescu, Sebastian Papaiani -, dar putem considera ca regizorul – in ciuda unor cronici mai sceptice la premiera – s-a -descurcat- si in acest gen care nu parea a-i fi foarte familiar. De altfel, avea sa recidiveze pe teritorii comice, pornind de data aceasta de la texte clasice ale lui Vasile Alecsandri (asta se intampla inspre sfarsitul anilor *80), cand a realizat, la intervale scurte, Cucoana Chirita si Chirita in Iasi, avand o -mina de aur- in distributie, pe Draga Olteanu Matei. Intre timp, Mircea Dragan trecuse si -proba- filmului de actualitate, intai cu un film de suspans, Explozia, apoi cu -spectacolul pirotehnic- Cuibul salamandrelor, apoi cu policier-ul mai mult sau mai putin hazliu Bratele Afroditei, apoi cu o poveste din viata cea de toate zilele, Raliul. Intre timp, mai trecuse o data (ba chiar de doua ori) prin lumea ecranizarilor: Plecarea Vlasinilor si Intoarcerea Vlasinilor (curentul.info)
A făcut pentru cinematograful românesc mai mult decât s-a văzut şi decât se ştie. Mircea Drăgan a intuit exact valoarea filmului, a avut o viziune asupra oamenilor şi timpului. Concepţia sa despre filmul istoric a fost întotdeauna justă, corectă. A ecranizat scene importante, inovatoare, momente de viraj care au atras mereu spectatorii în sala de cinematograf. Înainte vreme, patriotismul era sentimentul care ne înfrumuseţa sufleteşte, ne făcea mai buni, mai înţelegători, iar aceste filme istorice asta scoteau mereu în evidenţă."Atac în bibliotecă" i-a provocat o noapte de nesomn, deoarece şi-a dorit mult să-l regizeze. Au urmat discuţiile febrile între autor şi regizor. Proiectul a căzut. Forurile superioare nu şi-au dat avizul. Un film poliţist n-avea ce căuta în perioada comunistă. După alţi 10 ani, proiectul devenea realitate. A fost nevoie de o revoluţie pentru asta. Mircea Drăgan a însemnat mult pentru carierele multor actori români. (adevărul.ro)
Filmografie
Regizor
- Dincolo de brazi (1958) (în colaborare cu Mihai Iacob)
- Setea (1961)
- Lupeni '29 (1963)
- Neamul Șoimăreștilor (1965)
- Golgota (1966)
- Columna (1968)
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970)
- Brigada Diverse în alertă! (1971)
- B.D. la munte și la mare (1971)
- Explozia (1972)
- Frații Jderi (1974)
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)
- Cuibul salamandrelor (1977)
- Aurel Vlaicu (1978)
- Brațele Afroditei (1979)
- O lume fără cer (1981)
- Plecarea Vlașinilor (1983)
- Întoarcerea Vlașinilor (1984)
- Raliul (1984)
- Cucoana Chirița (1987)
- Chirița în Iași (1988)
- Atac în bibliotecă (1993)
Scenarist
- Dincolo de brazi (1958) - în colaborare cu Mihai Iacob
- Lupeni 29 (1963) - în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric
- Golgota (1966) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Castelul condamnaților (1970) - în colaborare cu Nicolae Țic și Mihai Iacob
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Brigada Diverse în alertă! (1971) - în colaborare cu Nicolae Țic
- B.D. la munte și la mare (1971) - în colaborare cu Nicolae Țic
- Frații Jderi (1974) - în colaborare cu Profira Sadoveanu și Constantin Mitru
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - în colaborare cu Valeria Sadoveanu și Constantin Mitru
- O lume fără cer (1981) - în colaborare cu Nicolae Țic și Eugen Mandric
- Plecarea Vlașinilor (1983) - în colaborare cu Ioana Postelnicu
- Întoarcerea Vlașinilor (1984) - în colaborare cu Ioana Postelnicu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă