Astăzi despre: Angelica Rozeanu. Timp de 6 ani regina tenisului de masă cu 17 titluri mondiale. Interzisă și uitată o vreme, dar niciodată învinsă. Ultima europeană campioană mondială din istoria acestui sport
Angelica Rozeanu (născută Adelstein) (n. 15 octombrie 1921, București, România – d. 21 februarie 2006, Haifa, Israel) a fost una din cele mai de succes jucătoare de tenis de masă din istoria acestui sport, fiind campioană mondială de șapte ori între anii 1950 - 1956 (de șase ori consecutiv la individual femei și în 1956 la dublu femei). A mai câștigat de trei titlul mondial la dublu femei, de trei ori la dublu mixt și de cinci ori cu echipa României pentru un total de 17 titluri mondiale. Această performanță o situează pe locul doi în topul celor mai valoroase jucătoare, ea fiind inclusă și în Guinness Book of Records
Născută la 15 octombrie 1921, la București, sub numele de Angelica Adelstein, Angelica Rozeanu a devenit una dintre cele mai mari sportive din istoria tenisului de masă mondial. Deși destinul său a fost marcat de perioade dramatice și discriminări politice, performanțele sale sportive rămân neegalate până astăzi.
Pentru iubitorii sportului din România – și pentru cititorii din Vrancea care urmăresc constant poveștile marilor campioni – numele Angelicăi Rozeanu este sinonim cu excelența, perseverența și gloria internațională.
17 titluri mondiale și un record înscris în Guinness Book
Între anii 1950 și 1956, Angelica Rozeanu a dominat tenisul de masă mondial, câștigând șase titluri mondiale consecutive la simplu feminin – o performanță unică în istoria acestui sport. În total, a obținut:
17 medalii de aur la Campionatele Mondiale
5 medalii de argint
7 medalii de bronz
7 medalii la Campionatele Europene
Această performanță a propulsat-o pe locul doi în clasamentul mondial al celor mai titrate jucătoare din istorie și i-a adus includerea în Guinness Book of Records.
Angelica Rozeanu rămâne ultima sportivă europeană care a câștigat titlul mondial la tenis de masă, după ea supremația revenind sportivelor asiatice.
O copilărie marcată de talent și persecuții
A descoperit tenisul de masă la doar 8 ani. La 12 ani câștiga deja Cupa României, iar la 15 ani devenea campioană națională.
Însă între 1940 și 1945, în timpul regimurilor carlist, legionar și antonescian, familia sa – de origine evreiască – a fost persecutată. I s-a interzis accesul în sălile de sport, iar cariera i-a fost întreruptă timp de cinci ani.
După război, a revenit spectaculos și a dominat scena mondială. În 1953, la Campionatele Mondiale organizate chiar la București, a câștigat patru medalii de aur – toate probele la care a participat.
Discriminată și în perioada comunistă
Deși a adus României prestigiu internațional, Angelica Rozeanu a fost din nou marginalizată în perioada comunistă, fiind considerată „burgheză”. După ce soțul său a încercat să emigreze în Israel, autoritățile i-au interzis participarea la competiții mondiale.
A fost obligată să lucreze ca redactor sportiv la „România Liberă”, scriind sub pseudonim.
Exilul în Israel și o nouă viață
În 1960, pleacă din România și se stabilește în Israel. Își lasă în urmă toate trofeele și medaliile, confiscate ulterior de autorități. Cetățenia română i-a fost retrasă, iar numele ei a fost interzis în publicațiile vremii.
În Israel a devenit campioană națională în 1960, 1961 și 1962. Ulterior, a activat ca antrenoare și a lucrat într-o fabrică de calculatoare.
A fost inclusă în Hall of Fame a Federației Europene de Tenis de Masă și a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Haifa.
O moștenire sportivă care inspiră generații
Angelica Rozeanu a încetat din viață la 21 februarie 2006, la Haifa, la vârsta de 84 de ani. Rămâne însă una dintre cele mai impresionante figuri ale sportului românesc.
Pentru tinerii sportivi din județul Vrancea, care visează la performanțe internaționale în tenis de masă sau în alte discipline, povestea Angelicăi Rozeanu este dovada că talentul și determinarea pot învinge orice obstacol.














