Timp Liber

Astăzi despre Ana Aslan

Ziarul de Vrancea
1 ian 2018 523 vizualizări

În 1952, a inventat vitamina H3 (Gerovital), care avea la bază novocaina, un anestezic, folosită în bolile bătrâneţii, arteroscleroza, vitiligo, sclerodermie, ş.a. În 1956, rezultatele cercetărilor sunt prezentate de Ana Aslan la lucrările Congresului European de Gerontologie de la Karlsruhe, unde a fost primită cu oarecare scepticism, şi la Congresul European de Gerontologie de la Basel

Originea. Studiile

Fiica unor intelectuali de origine armeană, Mărgărit şi Sofia Aslan, urmează cursurile Colegiului Romaşcanu din Brăila şi, după stabilirea familiei la Bucureşti, Şcoala Centrală. În anul 1915 se înscrie la Facultatea de Medicină. În timpul Primului Război Mondial, a participat la îngrijirea soldaţilor din spitalele militare aflate în spatele frontului de la Iaşi.

După revenirea la Bucureşti, în anul 1919, a lucrat alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai târziu, a absolvit facultatea şi a fost numită preparator la Clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care o îndrumă şi în alcătuirea tezei de doctorat Cercetări asupra inervaţiei vasomotorii, susţinută în 1924.

Activitatea profesională. Director al Institutului de Geriatrie

După perioada de rezidenţiat, în mai multe spitale din Bucureşti (1922 - 1925), a fost medic cardiolog la spitalul CFR (1931 - 1946), şef de lucrări la Clinica Medicală a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic şi şef de secţie la Clinica Universitară a Spitalului Filantropia (1943 - 1947) şi profesor titular de medicină internă la Timişoara (1945 - 1949).

A deţinut şi funcţiile de secretar al Academiei Române de Medicină (1947 - 1948), preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Medicale din Timişoara (1947 - 1949), şefa secţiei pentru problemele vârstei a treia la Institutul de Endocrinologie, din 1949 şi, din 1952, director al Institutului de Geriatrie din Bucureşti, primul din lume cu acest profil, înfiinţat de către ea, cu sprijinul doctorului Constantin Ion Parhon, preşedintele prezidiului Marii Adunări Naţionale. În 1974, a devenit Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie, propus ca model, în 1964, de preşedintele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Invenţia Gerovitalului şi Aslavitalului

În timpul cât a profesat la Timişoara, a experimentat procaina pe un tânăr reumatic căzut la pat, reuşind să-i amelioreze boala. Observând rezultatele notabile ale experimentului, l-a continuat la un Complex Social al Ministerului Muncii şi Ocrotirii Sociale, pe bătrâni suferinzi, evidenţiind importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.

În 1952, a inventat vitamina H3 (Gerovital), care avea la bază novocaina, un anestezic, folosită în bolile bătrâneţii, arteroscleroza, vitiligo, sclerodermie, ş.a. În 1956, rezultatele cercetărilor sunt prezentate de Ana Aslan la lucrările Congresului European de Gerontologie de la Karlsruhe, unde a fost primită cu oarecare scepticism, şi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.

Timp de doi ani a experimentat produsul pe câteva mii de persoane, rezultatele fiind favorabile, procesul îmbătrânirii naturale fiind diminuat cu peste 40% şi, din 1958, GH3 a început să fie produs pe scară largă, fiind comercializat în farmacii şi brevetat în peste 30 de state.

A urmat, în 1961, inventarea Aslavitalului, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, care conţine, pe lângă procaină, şi un factor activator şi antieterogen, brevetat şi produs pe scară largă din 1980, folosit în tratarea profilactică şi curativă a formelor de îmbătrânire predominant cerebrală şi cardiovasculară, în astenia psihică şi fizică, surmenajul intelectual, tulburările de memorie, ş.a.

Lucrări publicate. Distincţii primite

A publicat peste 300 de lucrări, studii, comunicări sau articole: Novocaina - factor eutrofic şi regenerativ în tratamentul preventiv şi curativ al bătrâneţii (1952, în colaborare cu C. I. Parhon), Tratament cu Gerovital H3 în îmbătrânire (1973), Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizări după 34 ani de folosire (1985) în „Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics”, fondat în 1980, ş.a.

A fost membră a Academiei de Ştiinţe din New York, a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile, membră de onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, preşedinta Societăţii Române de Gerontologie, consilier în Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Este numită membru titular al Academiei Republicii Socialiste România (1 martie 1974).

A primit multe premii şi distincţii: Premiul internaţional şi medalia „Leon Bernard”, acordate de OMS (1952), Ordinul Muncii, Clasa a III-a, România (1958), Distincţia Ştiinţifică, Clasa I, România (1967), Merito della Repubblica, Commander Degree, Italia (1969), Medalia de Aur, Nicaragua (1971), Erou al Muncii Socialiste, România (1971), Crucea de Merit, Clasa I a Ordinului de Merit, Germania (1971), Diploma de Profesor Extraordinar al Primului Curs Internaţional pentru Dezvoltare în Gerontologie şi Geriatrie, Fuengirola, Spania (1971), Profesor Honoris Causa şi Doctor de Onoare al Universităţii Baraganza Paulista, Brazilia (1973), Cavaler al Ordinului «Les Palmes Académiques», Franţa (1974), Ordinul „De Orange Nassau”, Commandor Degree, Olanda (1975), Premiul Internaţional „Dag Hamarskjoeld”, Florenţa (1977) ş.a.

Ultimii ani din viaţă

Au folosit produsele inventate de Ana Aslan numeroase celebrităţi, printre care J. F. Kennedy, I. B. Tito, Pablo Neruda, Charlie Chaplin, Salvador Dali, Indira Gandhi, Charles de Gaulle, Nikita Hruşciov, Aristotel Onasis, Marlene Dietrich, ş.a. A tratat mulţi bătrâni fără posibilităţi, la Institut, fără să perceapă taxe de cămin, fapt pentru care i-a fost imputată suma de 1.500.000 de lei, contravaloarea cheltuielilor. După ani de procese, a fost achitată în 1987.

A murit la vârsta de 91 de ani la spitalul Elias, din cauza complicaţiilor survenite în urma unei operaţii de cancer la colon. La indicaţiile Elenei Ceauşescu, a fost transportată direct de la morga spitalului la capela Cimitirului Bellu ortodox. Cheltuielile de înmormântare au fost suportate de Academia Română. Activitatea medicală şi cea de cercetător a Anei Aslan, împreună cu şcoala aflată sub conducerea sa, au fost unanim apreciate pe plan internaţional şi recunoscute ca o prioritate românească incontestabilă.

 
 
   
   
   
 
   

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.