Astăzi despre Alexandru Giugaru
Alexandru Giugaru (n. 23 iunie 1897, Huși; d. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie
Alexandru Giugaru s-a născut la data de 23 iunie 1897, în Huși. A încetat din viață la data de 15 martie 1986. Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.
Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.
A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.
La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.
Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.
Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu si o fiică. A murit la 15 martie 1986.
Pe scena lui Constantin Tănase, la Teatrul „Eforie” și la grădina „Cărăbuș”, a cântat alături de Josephine Baker, care era pentru prima oara în România. A purtat inițial numele de scenă (la teatrul de revistă) "Sandy Huși", schimbat mai apoi de profesoara sa, Lucia Sturza Bulandra.
A fost și scriitor.
De ce am plecat din Hușul meu?
de Alexandru Giugaru
De ce am plecat din Hușul meu,
De ce am plecat adică,
Să fii rămas în el și eu
Cum a rămas Mitică.
O, vinul, vinul de la Huși,
Buchet de tămâioasă,
Îi simt aroma și acum
Și-n gură apă-mi lasă.
Filmografie
Legenda celor două cruci (1925)
Năbădăile Cleopatrei (1925)
Cererea în căsătorie (1926)
Sturmflut der Liebe (1929)
Take, Ianke și Cadîr (1932)
O noapte furtunoasă (1943) - Jupân Dumitrache
O scrisoare pierdută (1953) - Zaharia Trahanache
Steaua fără nume (teatru radiofonic, 1954) - Ispas, șeful gării
Directorul nostru (1955)
Popescu 10 în control (1955)
Două lozuri (1957) - Comisarul Turtureanu
D-ale carnavalului (1958)
Telegrame (1959)
Băieții noștri (1959)
Bădăranii (1960) - jupân Lunardo
Post restant (1961)
Doi băieți ca pâinea caldă {1962}
Tudor (1962)
Mofturi 1900 (1964)
Corigența domnului profesor (1966)
Haiducii (1966)
Vin cicliștii (1968)
Răpirea fecioarelor (1968) - Hristea Belivacă
Bălcescu (1974)
Teatru radiofonic
Bădăranii – de Carlo Goldoni
Burghezul gentilom - de Moliere
D’ale carnavalului – de I.L. Caragiale
Escu – de Tudor Mușatescu
Gramatica familiei – de Eugene Labiche
O noapte furtunoasă – de I. L. Caragiale
Pușculița – de Eugene Labiche
Recomandația – de Max Maurey
Revizorul – de N.V. Gogol
Scafandrierii – de Tudor Mușatescu
Viforul – de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Surse: Wikipedia, enciclopedia liberă, Cinemagia
