Timp Liber

Astăzi despre Alexandru Giugaru

Ziarul de Vrancea
14 mar 2019 446 vizualizări

Alexandru Giugaru (n. 23 iunie 1897, Huși; d. 15 martie 1986) a fost un actor român de comedie

Alexandru Giugaru s-a născut la data de 23 iunie 1897, în Huși. A încetat din viață la data de 15 martie 1986. Astăzi, Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.
 

Marele actor Alexandru Giugaru s-a nascut la 23 iunie 1897, in Huși. A absolvit Liceul Cuza Voda din orașul natal si in 1916 era absolvent al Conservatorului de Arta Dramatica din București.

A jucat împreuna cu o trupa de artiști la cinematografele bucureștene, în pauza dintre filme, numere de revista, dar si pe scena Teatrului Armatei.

La Teatrul Național din Bucuresti a jucat in spectacole ca cele din Trilogia satirică a lui I.L. Caragiale, în regia lui Sică Alexandrescu : O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D`ale carnavalului, alaturi de Grigore Vasiliu Birlic, Ion Finteșteanu, Radu Beligan, Elvira Godeanu, etc, Revizorul de Gogol, cu care a mers in turneu la Moscova, Bădăranii de Carlo Goldoni, in turneu la Veneția, Conu Leonida față cu reacțiunea, interpretată în travesti alături de Grigore Vasiliu Birlic, Coana Chirița de Tudor Mușatescu Take, Ianke și Cadâr regizata de Ion Fintesteanu, Nevestele vesele din Windsor, etc.

Primul film in care a apărut este Nabadaile Cleopatrei, in 1925.

Alexandru Giugaru a fost căsătorit si a avut doi copii, un fiu si o fiică. A murit la 15 martie 1986.


Pe scena lui Constantin Tănase, la Teatrul „Eforie” și la grădina „Cărăbuș”, a cântat alături de Josephine Baker, care era pentru prima oara în România. A purtat inițial numele de scenă (la teatrul de revistă) "Sandy  Huși", schimbat mai apoi de profesoara sa, Lucia Sturza Bulandra.

A fost și scriitor.

De ce am plecat din Hușul meu?

de Alexandru Giugaru

De ce am plecat din Hușul meu,

De ce am plecat adică,

Să fii rămas în el și eu

Cum a rămas Mitică.

O, vinul, vinul de la Huși,

Buchet de tămâioasă,

Îi simt aroma și acum

Și-n gură apă-mi lasă.

 

Filmografie

    Legenda celor două cruci (1925)

    Năbădăile Cleopatrei (1925)

    Cererea în căsătorie (1926)

    Sturmflut der Liebe (1929)

    Take, Ianke și Cadîr (1932)

    O noapte furtunoasă (1943) - Jupân Dumitrache

    O scrisoare pierdută (1953) - Zaharia Trahanache

    Steaua fără nume (teatru radiofonic, 1954) - Ispas, șeful gării

    Directorul nostru (1955)

    Popescu 10 în control (1955)

    Două lozuri (1957) - Comisarul Turtureanu

    D-ale carnavalului (1958)

    Telegrame (1959)

    Băieții noștri (1959)

    Bădăranii (1960) - jupân Lunardo

    Post restant (1961)

    Doi băieți ca pâinea caldă {1962}

    Tudor (1962)

    Mofturi 1900 (1964)

    Corigența domnului profesor (1966)

    Haiducii (1966)

    Vin cicliștii (1968)

    Răpirea fecioarelor (1968) - Hristea Belivacă

    Bălcescu (1974)

 

Teatru radiofonic

Bădăranii – de Carlo Goldoni

Burghezul gentilom - de Moliere

D’ale carnavalului – de I.L. Caragiale

Escu – de Tudor Mușatescu

Gramatica familiei – de Eugene Labiche

O noapte furtunoasă – de I. L. Caragiale

Pușculița – de Eugene Labiche

Recomandația – de Max Maurey

Revizorul – de N.V. Gogol

Scafandrierii – de Tudor Mușatescu

Viforul – de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Surse:  Wikipedia, enciclopedia liberă, Cinemagia


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.