Timp Liber

Astăzi despre: Alexandru Candiano-Popescu. Artizanul mișcării antidinastice „Republica de la Ploiești”, un eveniment la granița dintre legendă urbană și realitate istorică

Ziarul de Vrancea
26 ian 2024 3855 vizualizări

Alexandru Candiano-Popescu (n. 27 ianuarie 1841, Lipia, Buzău - d. 25 iunie 1901), avocat, ziarist și general al armatei române, a fost fondatorul ziarelor „Perseverența” și „Democrația” și inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870, cunoscută și sub denumirea de Republica de la Ploiești.

 

 

A absolvit Școala Militară de Ofițeri din București la 10 iulie 1857, ca sublocotenent de artilerie, parcurgând ierarhia militară până la gradul de căpitan. A participat la detronarea lui Cuza, la 11 februarie 1866. În memoriile sale el își justifică astfel acțiunea

„Politicienii, cum am mai zis mai sus, aveau și interese de stat și interese personale ca să răstoarne pe Cuza. Interesul meu personal era ca dânsul să stea pe tron cât mai mult. Dar interesul meu nu se potrivea cu cel obștesc. Mie îmi mergea bine, țării însă îi mergea rău. […] Cu sufletul înecat în amărăciune și în mâhnire, am intrat în conspirație împins de cea mai desăvârșită dezinteresare și împlinind cea mai grozavă jertfă pe care un om poate să o împlinească. […] Câte nopți n-am dormit! Ce chin, ce luptă înverșunată s-a petrecut cu mine! Trebuia să mă hotărăsc. Am ales țara.”

În 1867 a demisionat din armată, urmând studii juridice in Italia și înființând două ziare, „Perseverența” și „Democrația”. Fiind considerat un agitator politic, a fost arestat de 3 ori, inclusiv o dată în Austro-Ungaria, unde a petrecut câteva săptămâni în închisoarea din Arad.

Posedând un pronunțat spirit de frondă, în august 1870 a condus mișcarea republicană de la Ploiești împotriva lui Carol I. Mișcarea a fost înfrântă, iar el împreună cu alți 40 participanți a fost pus sub acuzare, fiind însă achitați de tribunalul din Târgoviște.

La 24 mai 1875 Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gheorghe Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea, Alexandru Candiano-Popescu, Anastase Stolojan, Gheorghe Chitu, C.G. Pascov și N.C. Furculescu și-au pus semnătura pe un program politic care atesta fondarea Partidului Național Liberal.

  Mobilizat în 1877, a participat la Războiul pentru Independență, remarcându-se la comanda Batalionului 2 Vânători în celebrul atac pentru cucerirea redutei Grivița 1. Citându-l la ordinea de zi a armatei pentru comportarea eroică avută la comanda Batalionului 2 Vânători, generalul Alexandru Cernat, ministrul de război, aprecia faptul că acesta, înrolat ca voluntar în război, s-a oferit să conducă batalionul „nefiind chemat la comanda acestuia”. Pentru faptele sale de arme a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și decorat cu înalte ordine și medalii.

În 1879 devine prefect al poliției Bucureștiului timp de 4 luni.

Deși participase la mișcarea antidinastică, el este, între anii 1880-1892, adjutant al regelui Carol I. Această numire este comentată de Mihai Eminescu în ,,Timpul’’ din 9 decembrie 1880

    „Când un om ce, după propria sa mărturisire, soldat fiind, a luat parte la răsturnarea suveranului său și care, după știința tuturor, a proclamat răsturnarea domnitorului la Ploiești, devine sub domnul Brătianu adjutant domnesc, atașat ca om de încredere pe lângă suveranul pe care a voit să-l răstoarne, domnul Brătianu va permite tuturor rebelilor libertatea de-a conchide că impunitatea unui atentat la siguranța statului și a formei de guvernământ e, sub domnia sa, un titlu de recomandație pentru a înainta pe scara ierarhiei sociale.”

În 1894 este avansat la gradul de general de brigadă.

A scris versuri (Când n-aveam ce face - 1866), cântece de război și un volum de memorii „Amintiri din viața-mi”.

Decorații

Alexandru Candiano-Popescu a fost decorat cu următoarele ordine și medalii:

    ON SR.jpg Steaua României în gradul de ofițer

    Ribbon for Romanian Military Virtue (non wartime).png Medalia Virtutea Militară de aur

    Bareta Crucea Trecerea Dunării - militar.png Medalia Trecerea Dunării

    Bareta Medaliei Apărătorii Independenței.jpg Medalia Apărătorii Independenței

    Order of Glory Ribbon Bar.png Crucea Sfântului Gheorghe.

Referințe

    Afacerea „Drapelul otoman” - Viața militară nr.1/2004

    I. L. Caragiale, Boborul

    Dimitrie R. Rosetti, Dicționarul contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei "Populara", 1897

Din istoria poliției române - Florin N. Șinca

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Despre  „Republica de la Ploiești””

Un loc aparte, definitoriu în bibliografia sa îl ocupă participarea în luna august 1870 la mișcarea antidinastică, cunoscută sub numele de „Republica de la Ploiești”, un eveniment la granița dintre legendă urbană și realitate istorică. Mișcarea republicană de la Ploiești a intrat în conștiința românilor, nu atât prin semnificația istorică, cât mai ales prin valoarea comică a descrierii sale de către marele scriitor Ion Luca Caragiale. În complotul anti-monarhic de la Ploiești s-au aflat pe lângă Candiano Popescu, preoți, ofițeri sau boieri, nume grele ale epocii, precum C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada, Constantin Ciocârlan și maiorul C. Pilat.

După ce Candiano Popescu s-a autoproclamat prefect de Prahova și a cerut înarmarea mulțimii și predarea garnizoanei din Ploiești (maiorul Polizu fiind sceptic în privința detronării lui Carol I, a refuzat sa predea garnizoana și a transmis că se va lăsa cu vărsare de sânge), a mai expediat telegrame cu știrea falsă și căpitanului Georgescu, comandantul grănicerilor de la Predeal, dar și redacției ziarului „Albina” de la Budapesta.

Toate aceste eforturi ale lui Candiano Popescu au fost dejucate de către Iuliu Filipescu, șeful stației de telegraf de la Predeal, care a refuzat să trimită scrisoarea către redacția ziarului „Albina” de la Budapesta și a trimis-o la București, astfel aflându-se despre „pocinogul republican”, atât de către primul ministru Manolache Costache Epureanu, cât mai ales de Carol I. Mișcarea antidinastică a fost înfrântă, iar Candiano-Popescu împreună cu alţi 40 participanţi a fost pus sub acuzare, fiind însă achitaţi ulterior de către Tribunalul din Târgovişte, ceea ce a stârnit indignarea lui Carol I.(chindiamedia.ro)

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.