Prima paginăTimp Liber
VIDEO Astăzi despre: Aviatorul de elită aruncat în pușcăriile comuniste: Tudor Greceanu, as român al aviației de vânătoare în Al Doilea Război Mondial
Tudor Greceanu, scris și Teodor Greceanu, (n. 13 mai 1917, București, România – d. 29 decembrie 1994, București, România) a fost un aviator român de elită în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Unele din faptele sale sunt amintite în engleză la Forțele Aeriene Regale ale României.
„M-am bătut pentru țara asta la peste 2000km, și-tr-un sens, și-n celălalt; si pe frontul de est, și pe cel de vest, și-am crezut în virtuțile neamului, și uitați ce-am „cules”
Tudor Greceanu era descendent al unor vechi familii de boieri moldoveni, și strănepot al lui Ion Ghica. A absolvit Școala militară de ofițeri de aviație în 1939 și a fost înaintat la gradul de sublocotenent aviator pe 1 iulie 1939. Era posesor a șase brevete de pilot (brevetul de pilot de război, obținut în școala militară, brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de instructor de zbor, brevetul de pilot de bimotoare, brevetul de înaltă acrobație, brevetul de zbor de noapte și brevetul de zbor fără vizibilitate), inclusiv brevetele și insignele de pilot german, italian și american, a avut la activ 6000 de ore de zbor pe timp de război, realizate în 1000 de misiuni de luptă, atât în Est, cât și în Vest.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, locotenentul Tudor Greceanu a avut 42 de victorii, doborând 42 de avioane inamice, pentru care a fost răsplătit devenind Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa III
Slt. av. Tudor Greceanu a fost decorat cu Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur cu 1 baretă (4 noiembrie 1941) „pentru eroismul dovedit în lupta aeriană dela Vigoda, când a doborît un avion inamic, iar la Odis al doilea avion sovietic doborît” și clasa Cavaler cu prima baretă (6 octombrie 1944). A fost înălțat la gradul de locotenent aviator pe data de 24 ianuarie 1942.
Așii români decorați în august 1943 cu Ordinul „Mihai Viteazul”: Cantacuzino, Dicezare, Greceanu, Șerbănescu și Milu.
După război a fost arestat de regimul comunist din România și ținut în închisori cu regim sever ca cea de la Aiud, timp de mai mulți ani. A scăpat de plutonul de execuție, după o evadare spectaculoasă din Penitenciarul Aiud, alături de aviatorul Gheorghe Spulbatu și de ziaristul Valeriu Șirianu, dar de pe urma torturilor din închisoare i-au fost amputate ambele picioare.
Ca urmare a rezultatelor deosebite, la terminarea războiului s-a consemnat în dosarul său: „blocat pentru mobilizare în cadrele Flotilei 1 vânătoare ca indispensabil”. De aceea, când a ieșit din închisoare, în 1964, și-a păstrat gradul de căpitan, cu toate ca legea prevedea că detenția politică atrage inevitabil după sine pierderea gradului militar și obținerea livretului militar de soldat simplu.
Printre altele, fostul aviator român spunea:
“Sunt lucruri pentru care oamenii nu sunt făcuți. Dumnezeu n-a făcut oamenii pentru orice. E așa de simplu să mori. De ce să te compromiți ca să trăiești? (…) Eu am pierdut partida. Pentru că partida n-o dictez eu… M-am bătut pentru țara asta și la 2000 de kilometri într-un sens și în celălalt, și pe frontul de răsărit și pe cel de apus. Și am crezut în virtuțile neamului. Și uitați-vă ce-am cules.”
Onoruri
În memoria lui, Școala de Zbor de la Tuzla (județul Constanța) îi poartă numele.
Decorații
Decorații și distincții
Decorații Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” clasa III, Ordinul Virtutea Aeronautică de război cu spade, clasa Crucea de Aur cu 1 baretă, Medalia Cruciada contra comunismului, Medalia Carol al II-lea, Ordinul Coroana României în grad de cavaler, Ordinul Coroana României în grad de ofițer, Ordinul Steaua României în grad de cavaler, Ordinul sovietic Pobeda
Ordinul Virtutea Aeronautica Cruce de Aur cu 2 barete 1930 (avers).jpg Ordinul „Virtutea Aeronautică” de Război cu spade, clasa Crucea de Aur cu 1 baretă (4 noiembrie 1941)
Ordinul Virtutea Aeronautica Cavaler cu 2 barete 1930 (avers).jpg Ordinul „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Cavaler cu o baretă (6 octombrie 1944)
Scrieri
Drumul celor puțini, Editura Vremea, 2005. Cartea poartă subtitlul „Amintirile unui pilot de vânătoare ieșit din încercuirea de la Stalingrad” şi a apărut postum, „asamblată” fiind de Martha Greceanu, sora aviatorului, din capitolele scrise de fratele ei, la care a adăugat materiale din numeroasele interviuri ce-i fuseseră luate pilotului de diferite publicații, păstrând titlul cărții și structura pe capitole pe care le alesese Tudor Greceanu însuși.
Tudor Greceanu, aviatorul de elită aruncat în pușcăriile comuniste
Tudor Greceanu s-a născut pe 13 mai 1917 și a fost fiul
inginerului Scarlat Greceanu și al Alexandrinei. La scurt timp după
venirea pe lume a copilului, familia s-a mutat în comuna Topliceni din
Râmnicu Vâlcea, unde Tudor a urmat școala primară, iar în 1928 a fost
înscris la internatul unui liceu din Iași.
A urmat apoi școala de aviație și a fost încadrat la garnizoana din
Iași, iar din 1940 s-a înscris la cursurile aprofundate ale Școlii de
aviație de vânătoare din Buzău: “În 1940, la terminarea școlii de piloți
de vânătoare, eram singurul dintre colegii mei care obținuse șapte
brevete. În afara brevetului de pilot de război pe care îl obținusem la
școala militară, dețineam brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de
instructor de zbor, brevetul de pilot de bimotoare, brevetul de înaltă
acrobație, brevetul de zbor de noapte, brevetul de zbor fără
vizibilitate”.
Trimis pe front la începutul celui de-al Doilea Război Mondial,
tânărul ofițer a participat la luptele de la Stalingrad fiind decorat,
pentru meritele sale, cu Ordinul Mihai Viteazul. Aviatorul a fost trimis
după aceea pe frontul de vest, până în Cehoslovacia, revenind în țară
ca erou de război: “Nu mi-am pierdut niciodată vreu coechipier, n-am
pierdut niciodată vreun avion de sub protecție și n-am rupt niciodată
nici măcar vreun cauciuc. Avionul nu l-am lăsat niciodată, atunci când
l-am solicitat, mi-a răspus ca un prieten. Eram îndrăgostit de el și mi
se rupea inima ori de câte ori am fost nevoit să sar cu parașuta și să
abandonez unul”.
După ce puterea politică a fost preluată de comuniști, Tudor
Greceanu a fost dat afară din armată și în 1949 a fost arestat de
securitate, fiind acuzat că a trimis o scrisoare în Occident. “Locuiam
pe strada Washington, pe atunci Rozelor, în apartamentul doamnei
Racoviță. Într-o seară pe la ora zece, a sunat telefonul și o voce de
femeie a întrebat de mine. Am răspuns la telefon și mi-a spus: “Fiți
atent, sunteți pe lista viitoarelor arestări”. “Cine sunteți?”, am
întrebat. “Asta nu pot să vă spun, ceea ce vă pot spune este că eu
pentru asta sunt aici”, și mi-a închis telefonul. Bineînțeles că nu
puteam face nimic, pentru că orice aș fi făcut eu, s-ar fi răsfrânt
împotriva gazdei meie. La 4 aprilie m-am pomenit cu șapte inși în camera
în care dormeam. Un locotenent, iar ceilalți erau subofițeri, toți
îmbrăcați civil. Nu știu cum au intrat în casă, pentru că n-au sunat. A
început o percheziție, adică devastarea întregii locuințe. Au aruncat pe
jos cărțile din bibliotecă, au golit sertarele. Eram înspăimântat
pentru că erau în bibliotecă o mulțime de cărți care figurau pe listele
cărților interzise.
Când am văzut aceste cărți în mâna ofițerului, am înțepenit. A
aruncat cărțile cu dipreț, neavând habar despre ce era vorba. Ei
veniseră să caute arme, documente, fotografii. După vreo două ore de
percheziție (au luat și carnetul de telefon al doamnei Racoviță, să vadă
dacă nu e vreo adresă subversivă acolo), mi-au spus să mă îmbrac pentru
că trebuie să merg cu ei. I-am întrebat ce să-mi iau cu mine. Mi-au
răspuns că nu trebuie să iau nimic, fiind vorba doar de un interogatoriu
de rutină. Eu știam despre ce fel de interogatoriu era vorba, așa încât
mi-am luat două pachete de țigări și i-am lăsat ceasul de mână și o
cruciuliță Cocăi Racoviță”.
Aviatorul a fost dus în beciul Ministerului de Interne, în celula
numărul 12, fiind anchetat inițial cu privire la misiunile pe care le
avusese, în calitatea sa de aviator militar, la Stalingrad, câte avioane
a doborât, ce victorii a avut, în ce localități a fost și cine a mai
fost cu el. Indirect, era suspectat de activitatea din timpul războiului
împotriva URSS: “Ce-ai căutat în Uniunea Sovietică, n-ai știut că este
un război nedrept împotriva pașnicelor popoare sovietice?”, a fost una
dintre întrebările care i s-au pus în primele ore ale interogatoriului.
În cele din urmă, a fost acuzat că ar fi fost membru al organizației
“Graiul sângelui”, o grupare clandestină antibolşevică înfiinţată în
1944, condusă de matematicianul Ion Vulcănescu (vărul lui Mircea
Vulcănescu), din care aviatorul nu făcuse, de fapt, niciodată parte.
Ancheta a continuat în următoarele luni în beciurile Ministerului
de Interne: “Degetele mele au fost stâlcite, prinse în tocul ușii. Am
fost ținut în anchetă, cu bătăile respective, timp de mai bine de o lună
(…) Ancheta consta în schingiuiri fizice și din schingiuri așa-zise
biologice – anchetă non-stop. Oră după oră se schimbau anchetatorii, dar
tu rămâneai tot acolo. Achetatorii sperau că undeva te vei contrazice.
Din fericire, aveam o memorie foarte bună și nu m-am contrazis
niciodată. Am dat cel puțin 60 de declarații în decurs de trei zile, cât
am rezistat. O altă formă de tortură era ceea ce ei numeau manej: erai
obligat să alergi de jur împrejurul camerei, sub supravegherea
milițianului. De îndată ce te opreau, erai bătut și trebuia să continui
alergarea. Când îți era cu desăvârșire imposibil să mai alergi, aruncau o
găleată cu apă peste tine și erai trimis în celulă. Am rezistat 24 de
ore la manej, 24 de ore am alergat”.
Condamnat la opt ani de închisoare, aviatorul a trecut prin mai multe
închisori comuniste printre care cele de la Pitești, Jilava și Canal.
În 1951 a fost dus la Aiud, unde Mircea Vulcănescu și Mihai Mărgineanu
pregăteau o evadare în masă. Tentativa de a fugi din pușcăria comunistă a
avut loc pe 21 decembrie 1952, însă la ea nu au participat decât trei
deținuți: aviatorii Tudor Greceanu și Gheorghe Spulbatu și jurnalistul
Vasile Șirianu.
În timp ce se întorceau de la fabrica din incinta penitenciarului
spre celule, cei trei s-au ascuns după o stivă cu lemne, apoi s-au
îndreptat spre uscătoria închisorii, unde se afla tabloul electric. Au
năvălit în incinta unde se afla un deținut pe nume Ivasciuc, Greceanu a
oprit curentul, iar Șirianu și Spulbatu au încercat să-l imobilizeze pe
bărbat, însă au fost surprinși de un alt deținut, fostul comandor de
marină Marcel Tăutu, care fusese căpitan al portului Brăila și era
arestat încă din 1945 pentru atitudine fascistă. În încăierare, Șirianu
l-a lovit cu o rangă în cap pe Tăutu, acesta a murit în scurt timp,
Ivasciuc a fost ucis și el, apoi cei trei deținuți s-au strecurat pe
lângă ziduri și au reușit să ajungă în foișorul penitenciarului. Șirianu
și Spulbatu au escaladat zidurile, dar o santinelă a început să tragă
în ei și Tudor Greceanu nu a mai reușit să fugă. Nu a fost nimerit de
gloanțe, dar s-a dezechilibrat, a căzut și și-a fracturat ambele
picioare. Imediat după ce a fost capturat, aviatorul a fost băgat la
interogatoriu și torturat, fiind ținut timp de două zile cu picioarele
lipite de un bloc de gheaţă.
Fostul ziarist Vasile Șirianu a fost prins aprape degerat pe câmp, în
apropierea Mureșului, la o zi de la evadare, iar Gheorghe Spulbatu,
care reușise să se urce într-un tren și se refugiase la o veche
prietenă, a fost trădat de femeie și a fost arestat după alte câteva
zile.
Cei trei au fost judecați după o lungă perioadă de tortură și
condamnați la moarte pentru crimă și acte de evadare. Șirianu și
Spulbatu au fost executați în 1953, dar sentința lui Tudor Greceanu a
fost comutată în muncă silnică pe viață pentru că aviatorul nu a fost
găsit vinovat, la recurs, pentru uciderea celor doi deținuți ai
penitenciarului, fiind acuzat în cele din urmă pentru complicitate la
omor și tentativă de evadare.
Aviatorul a beneficiat de amnistia generală din 1964, a revenit după
eliberare la București și a avut diverse locuri de muncă necalificate,
lucrând, în ultimii ani ai activității profesionale, la Institutul de
Arhitectură.
Grav bolnav, slăbit după anii grei de detenție, aviatorul Tudor
Greceanu a murit la București, pe 29 decembrie 1994, după o lungă
suferință, având ambele picioare amputate.
În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Raporteaza comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea raporta un comentariu.
Apreciaza comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea aprecia un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.
Ziarul de Vrancea a aflat și vă spune, până când trebuie să demisioneze Nicușor Halici din funcția de prefect pentru a candida la funcția de președinte al Consiliului Județean...
Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai...
Ziarul de Vrancea a aflat și vă spune, până când trebuie să demisioneze Nicușor Halici din funcția de prefect pentru a candida la funcția de președinte al Consiliului Județean...
Vrâncenii care apelează la împrumuturi vor fi protejați prin lege de dobânzile excesive practicate de IFN-uri. Legea a trecut de parlament și merge la promulgare. Măsura are...
Condorm purtătorului de cuvânt al ISU Vrancdea, miercuri seară 26 martie 2024 ora 20:00 erau în desfășurare incendii la Străoane și Paltin.Astfel ardea o locuință la Străoane...
Condorm purtătorului de cuvânt al ISU Vrancdea, miercuri seară 26 martie 2024 ora 20:00 erau în desfășurare incendii la Străoane și Paltin.Astfel ardea o locuință la Străoane...
Performanță deosebită a trăgătorilor de tir sportiv juniori de la CS Unirea - CSM Focșani 2007.La Campionatul Național de seniori desfășurat în perioada 24-26 martie 2024, la...
Amănunte în legătură cu aceste performanțe au fost făcute publice prin intermediul unei postări activată duminică 24 martie 2024 pe conntul de facebook CSM Adjud1946